No te aha e tiaturi ai ia Iesu Mesia?
“TE TIATURI atoa ra e rave rahi taata e ere hoi i te Kerisetiano, e ua riro O ˈna ei orometua rahi e te paari. Ua riro iho â O ˈna ei hoê o te mau taata mana roa ˈˈe i ora aˈenei.” (The World Book Encyclopedia) O vai “O ˈna”? O Iesu Mesia, te taata i haamau i te Kerisetianoraa.
Teie râ, noa ˈtu eaha ta te buka ite rahi e parau ra, no e rave rahi mirioni taata i te pae Hitia o te râ ma e i te tahi atu mau vahi, e taata ěê o Iesu, o te hoê noa iˈoa ta ratou paha e haamanaˈo ra no te tahi mau buka i te fare haapiiraa teitei. I roto atoa i te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, te vai ra te feia tuatapapa faaroo e te mau ekalesiatiko o te parau ra e aita tatou e matau maitai ra ia Iesu e o te haafeaa ra i te haavare ore o na aamu e maha o to ˈna oraraa (te mau Evanelia) e vai ra i roto i te Bibilia.
Ua nehenehe anei te feia papai Evanelia e hamani i te aamu o te oraraa o Iesu? Aita roa ˈtu! I muri aˈe i to ˈna tuatapaparaa i taua mau Evanelia ra, ua papai te taata tuatapapa aamu tuiroo ra o Will Durant e: “Ahiri e ua nehenehe vetahi mau taata haihai roa i roto i te hoê noa ui e faatia i te parau no te hoê taata tei naeahia i teie puai e teie aravihi, tei haamau i te mau ture morare teitei e te tahi hiˈoraa faahiahia mau no nia i te autaeaeraa i rotopu i te taata, e riro ïa te reira ei semeio fifi roa ˈtu â ia tiaturi i te hoê noa ˈˈe semeio i papaihia i roto i te mau Evanelia. I muri aˈe e piti senekele faahaparaa teitei, te vai maramarama noa râ te oraraa, te huru, e te haapiiraa o te Mesia, e te riro nei te reira ei ohipa faahiahia roa ˈˈe i roto i te aamu taata nei i te mau pae fenua Tooa o te râ.”
Noa ˈtu te reira, te tuu ra vetahi ia Iesu Mesia i te hiti no te ohipa ta te feia i faahua pee ia ˈna i rave. ‘Ua taora ratou i te hoê topita atomi i nia ia Nagasaki,’ ta vetahi paha ïa i Tapone e parau. ‘Mea rahi aˈe te mau Kerisetiano i Nagasaki, i te mau oire atoa i Tapone.’ Teie râ, e faahape anei outou i te hoê taote no te mea ua maˈihia te hoê taata tei ore i pee i te faaueraa a te taote? Ua haamoe aˈena te rahiraa o te mau taata e faahua Kerisetiano ra i te mau faaueraa a Iesu no te faaruru i te mau fifi o te huitaata nei. Teie râ, ua horoa o Iesu i te ravea no te faaruru i to tatou mau fifi i tera e tera mahana e no te mau mauiui atoa o te huitaata e ati aˈe teie nei ao. Tera te tumu e titau ai matou ia outou ia taio i te tumu parau i muri nei e ia hiˈo no outou iho eaha mau na to ˈna huru.