VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/4 api 23-27
  • I te maimiraa i te paradaiso

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • I te maimiraa i te paradaiso
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoˈi-faahou-raa i te fenua
  • Te ara mai nei te tiaturiraa i te Atua
  • Te pahonoraa i ta ˈu mau pure
  • Te haereraa i mua i te pae varua
  • Te tauturu i roto i te hepohepo
  • Te titauraa i te mea maitai aˈe
  • Te Betela—Te hoê paradaiso faahiahia i te pae varua
  • E riro anei outou ei rima tauturu?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • Te hinaaro nei te Betela i te rima tauturu
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • E ere anei teie te ohipa maitai roa ˈˈe no outou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Aita vau i faaea i te haapii mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/4 api 23-27

I te maimiraa i te paradaiso

FAATIAHIA E PASCAL STISI

Ua po roa hoi, e aita e taata i te mau aroâ o te oire no Béziers, i te pae apatoa no Farani. Ma te ite i te pǎpai peni-apî-hia o te hoê fare hooraa buka faaroo, ua papaipai mâua to ˈu hoa i nia i te reira na roto i te mau reta rarahi ereere i te mau parau a te philosopho Helemani ra o Nietzsche: ‘Ua pohe te mau atua. Ia ora maoro te Taata puai!’ Na te aha hoi i aratai ia ˈu i te reira atoa?

UA FANAUHIA vau i Farani i te matahiti 1951, i roto i te hoê utuafare Italia Katolika tumu. I to ˈu tamarii-rii-raa, e haere atu matou no te tau faafaaearaa i te pae apatoa no Italia. I reira, te vai ra ta te mataeinaa tataitahi ta ˈna iho hohoˈa o te Paretenia Maria. Ma te hahaere e to ˈu papa ruau, ua apee au i teie mau idolo rarahi i faaahuhia i roto i te mau haereraa moˈa aita e hopearaa na roto i te mau mouˈa—ma te ore râ e tiaturi roa. Ua oti ta ˈu mau haapiiraa tumu i te fare haapiiraa faaroo e faaterehia e te mau Jésuite. Teie râ, aita ta ˈu e nehenehe e haamanaˈo i te hoê mea tei patu mau i to ˈu faaroo i te Atua.

I to ˈu ôraa i te hoê fare haapiiraa tuatoru i Montpellier no te haapii i te pae rapaauraa i reira to ˈu haamataraa i te feruri i nia i te tumu o te oraraa. Ua pepe to ˈu papa i roto i te tamaˈi e e mau taote noa to pihai iho i to ˈna roˈi. E ere anei i te mea maitai aˈe i te faaore i te tamaˈi maoti i te haapau rahi i te taime e te tutavaraa no te faaora i te mau taata i ta ˈna mau vavahiraa? Teie râ, te uˈana ra te Tamaˈi i te fenua Viêt Nam. No ˈu nei, te ravea tano otahi no te rapaau i te mariri ai taata o te mahaha, ei hiˈoraa, o te faaoreraa ïa i to ˈna tumu matamua—te avaava. E te mau maˈi ïa e tupu mai na roto i te navai-ore-raa i te maa i te mau fenua ravai ore e na roto i te amu-hua-raa i te maa i te mau fenua ona? E ere anei i te mea maitai aˈe i te faaore i te mau tumu maoti i te tamata i te faaafaro i te mau faahopearaa iino? No te aha i rahi ai te mauiui i nia i te fenua nei? Ua manaˈo vau e te vai ra te tahi mea ino mau e teie totaiete haapohe, e te faahapa ra vau i te mau faatereraa te tumu.

Te buka au-roa-hia e au, ua papaihia ïa e te hoê taata orure hau, e ua papai faahou vau i te tahi mau pereota no roto mai i te buka i nia i te mau pǎpai. Ma te haere mǎrû noa, ua riro atura vau ei taata orure hau, aita e faaroo aore ra e mau ture morare, o tei ore i hinaaro i te Atua aore ra i te fatu. No ˈu nei, ei mau mea hamanihia te Atua e te haapaoraa na te taata ona e te puai ia nehenehe ratou e faatere e e faahepo i te toea o matou. ‘A rave puai i te ohipa no matou i nia i te fenua nei, e e haamauruururaa rahi ta outou i roto i te paradaiso i nia i te raˈi,’ ta ratou ïa e hinaaro ra e parau. Ua hope râ te tau o te mau atua. E tia ia faaarahia te mau taata. Te papaipairaa i nia i te pǎpai te hoê ravea no te faaara ia ratou.

Ei faahopearaa, ua tuuhia ta ˈu mau haapiiraa i te piti o te parahiraa. I taua atoa taime ra, ua tapao vau ia ˈu no te haapii i te teotarafia e te huru o te natura i roto i te tahi atu fare haapiiraa tuatoru i Montpellier i reira e itehia ˈi te hoê orureraa hau. Rahi atu â vau i te haapiiraa i te huru o te natura, rahi atu â vau i te inoino-roa-raa i te iteraa i te viiviiraa o to tatou palaneta nehenehe.

I te mau matahiti atoa, i te tau faafaaearaa i te tau veavea, ua haere au ma te tapea haere i te mau pereoo, ma te tere atu e mau tausani kilometera na roto ia Europa. A tere e a paraparau ai au i te mau hanere taata faahoro pereoo, ua ite mata roa vau i te ati e te ino e haamauiui nei i te totaiete taata. I te hoê taime, a maimi ai au i te paradaiso, ua haere au na te tahi mau pae tahatai haviti no te motu nehenehe no Kereta, e ua ite atu vau i to ratou viiviiraa i te hinu. Ua mauiui roa to ˈu mafatu. Te toe ra anei te hoê vahi paradaiso i te tahi aˈe vahi o te fenua nei?

Te hoˈi-faahou-raa i te fenua

I Farani, ua turu te feia tuatapapa i te natura i te hoê hoˈi-faahou-raa i te fenua ei ravea no te mau ati o te totaiete. Ua hinaaro vau e rave i te ohipa ma to ˈu rima. No reira, ua hoo mai au i te hoê fare ofai tahito i roto i te hoê mataeinaa iti i te mau vahi aivi o te mau Mouˈa Cévennes i te pae apatoa no Farani. I nia i te opani, ua papai au “Paradise now,” te poroi a te mau hippie Marite. Ua riro te hoê potii apî no Helemani o te haere mai na reira ei hoa no ˈu. Aita roa ˈtu vau i hinaaro i te faaipoipo i mua i te tavana oire, te hoê tia o te faatereraa. E i roto i te fare pure? A faaore atu!

I te rahiraa o te taime, ua haere mâua ma te tiaa ore i te avae, e e rouru roa to ˈu e te hoê huruhuru taa haapao-ore-hia. E anaanatae rahi to ˈu i te tanuraa i te mau maa hotu e te mau maa tanu. I te tau veavea, mea ninamu te raˈi e te himene ra te mau peretei. Mea noˈanoˈa roa te mau tiare i roto i te mau aihere, e te mau maa hotu no Mediteranea ta mâua i tanu—te mau vine e te mau suke—mea monamona roa ïa! E au ra e ua itea mai ia mâua i to mâua parahiraa i roto i te paradaiso.

Te ara mai nei te tiaturiraa i te Atua

I te fare haapiiraa tuatoru, ua haapii au i te ihiora o te taoˈa tahi, te hamaniraa o te aiû e te hamaniraa o te tino, e ua maere roa vau i te fifi e te au maite o teie mau tereraa atoa. A nehenehe ai au e mataitai e e hiˈopoa roa ˈtu i te poieteraa i te mau mahana atoa, ua putapû vau i to ˈna nehenehe e to ˈna faufaa. I te mau mahana atoa, te mahora noa ra te buka o te poieteraa i mua ia ˈu. I te hoê mahana i to ˈu ori-haere-raa na te mau aivi e i muri aˈe i to ˈu feruri-hohonu-raa i nia i te oraraa, ua faaoti aˈera vau e te vai ra te hoê Poiete. Ua opua ˈtura vau i roto i to ˈu mafatu e tiaturi i te Atua. Na mua ˈtu, aita e mea e vai ra i roto i to ˈu mafatu, te hoê moemoe au ore. I te mahana a haamata ˈi au i te tiaturi i te Atua, ua parau vau ia ˈu iho e, ‘Pascal, e ere roa ˈtu o oe anaˈe faahou.’ E huru faahiahia taa ê te reira.

Aita i maoro atu, e tamahine iti ta mâua to ˈu hoa—o Amandine. E tamahine herehia e au. A tiaturi ai au i te Atua i teie nei, ua haamata ˈtura vau i te faatura i te tahi mau ture morare ta ˈu i ite. Ua faaea vau i te eiâ, te haavare, e ua taa oioi atura ia ˈu e ua tauturu te reira ia ˈu ia ape i te mau fifi e rave rahi e te feia e haaati ra ia ˈu. Oia mau, e mau fifi to mâua, e ere roa ˈtu ta ˈu paradaiso i ta ˈu i tiaturi na. Ua faaohipa te mau taata faaapu vine no ǒ nei i te mau raau tupohe manumanu e aihere o tei haaviivii atoa hoi i ta ˈu mau faaapu. Aita ïa i pahono-roa-hia ta ˈu uiraa no nia i te tumu o te ino. Hau atu â, noa ˈtu e ua taio rahi au no nia i te oraraa utuafare, aita te reira i tapea i te mau tatamaˈiraa e to ˈu hoa. Tau hoa rii to mâua, e e mau hoa haavarevare râ; ua tamata vetahi i te turai i to ˈu hoa ia haere e te tahi atu taata. Eita e ore e te vai ra te hoê paradaiso maitai aˈe.

Te pahonoraa i ta ˈu mau pure

No ˈu iho nei, ua pure pinepine roa vau i te Atua no te aratai ia ˈu i roto i te oraraa. I te hoê poipoi Sabati, ua haere mai te hoê vahine maitai o Irène Lopez to ˈna iˈoa, e ta ˈna tamaiti iti i to matou opani. E Ite no Iehova oia. Ua faaroo vau i te mea ta ˈna i parau mai e ua farii au i te tahi atu farereiraa. Ua haere mai e piti tane e hiˈo ia ˈu. I roto i ta matou tauaparauraa, ua haamanaˈo vau e piti ohipa—te Paradaiso e te Basileia o te Atua. Ua tapea maite au i taua mau manaˈo ra i roto i to ˈu mafatu, e a mairi ai te mau avaˈe, ua taa ia ˈu e i te hoê mahana, e tia ia ˈu ia faatitiaifaro i te mau mea e te Atua, mai te peu e e hinaaro vau i te hoê haava manaˈo mâ e e ite i te oaoaraa mau.

Ia au maite to matou oraraa e te Parau a te Atua, i te omuaraa, ua ineine to ˈu hoa i te faaipoipo ia ˈu. I muri iho, ua amuimui atu oia i te mau hoa iino o tei haavahavaha i te Atua e ta ˈna mau ture. I to ˈu hoˈiraa i te fare i te hoê ahiahi i te tau uaaraa tiare, ua hitimahuta roa vau. Aita e taata i to matou fare. Ua reva to ˈu hoa, ma te rave i ta mâua tamahine e toru matahiti na muri ia ˈna ra. E rave rahi mahana, ua tiai au i to raua hoˈiraa mai—aita râ e faufaa. Maoti i te faahapa i te Atua, ua pure aˈera vau ia ˈna no te tauturu ia ˈu.

I muri iti noa ˈˈe, ua rave au i te Bibilia, ua parahi au i raro aˈe i ta ˈu tumu suke, e ua haamata ˈtura i te taio. I te mea mau, ua taio noa vau i ta ˈna mau parau. Noa ˈtu e ua taio vau i te mau huru buka atoa a te feia tuatapapa i te pae feruriraa e a te mau taote i te pae feruriraa, aita roa ˈtu vau i ite aˈenei i teie paari. Eita e ore e ua faauruahia teie buka e te Atua. Ua maere roa vau i te haapiiraa a Iesu e i to ˈna taaraa i te huru o te taata. Ua tamahanahana te mau Salamo ia ˈu e ua maere au i te paari ohie a te mau Maseli. Ua taa oioi ia ˈu e e ravea maitai roa te haapiiraa no nia i te poieteraa no te haafatata ˈtu i te hoê taata i te Atua, e nehenehe oia e faaite i “te tahi pae” noa “o ta ˈna e rave ra.”—Ioba 26:14.

Ua vaiiho atoa mai te mau Ite i te mau buka ra Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra e Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa.a Ua faaaraara te taioraa o te reira i to ˈu mata. Ua tauturu te buka ra Parau mau ia ˈu ia taa no te aha te taata e farerei ai i te rahi o te haaviiviiraa, te mau tamaˈi, te maraaraa o te haavîraa uˈana, e te mǎtaˈu o te haamouraa atomi. E mai te raˈi uteute ta ˈu e ite ra mai to ˈu aua e faaite ra e e maitai mai te mahana ananahi, te haapapu ra ïa teie mau tupuraa e ua fatata roa te Basileia o te Atua. No nia i te buka ra Oraraa utuafare, ua tiaturi au e e nehenehe au e faaite i te reira i to ˈu hoa e e parau ia ˈna e e nehenehe matou e oaoa na roto i te faaohiparaa i te mau aˈoraa a te Bibilia. Aita râ i nehenehe faahou.

Te haereraa i mua i te pae varua

Ua hinaaro vau e ite hau atu â, no reira, ua ani atura vau ia Robert, te hoê Ite, ia haere mai e farerei ia ˈu. Ua maere roa oia i to ˈu parauraa ia ˈna e te hinaaro ra vau e bapetizo, ua haamatahia ˈtura te hoê haapiiraa Bibilia. Ua haamata oioi au i te paraparau ia vetahi ê no nia i te mea o ta ˈu i haapii e i te opere i te mau papai o tei noaa mai ia ˈu i te Piha no te Basileia.

No te turu ia ˈu iho, ua haapii au i te ohipa paturaa. I te mea e ua ite au i te maitai ta te Parau a te Atua e nehenehe e rave no te hoê taata, ua faaohipa vau i te mau ravea atoa no te poro ma te faanaho ore i te mau hoa haapiiraa e i te mau orometua haapii. I te hoê ahiahi, ua farerei au ia Serge i te hoê vahi haereraa taata. E vea to roto i to ˈna rima. “Te ite ra vau e mea au na oe e taio,” o ta ˈu ïa i parau atu ia ˈna. “E, ua fiu râ vau i teie.” “E hinaaro anei oe i te tahi mea maitai mau no te taio?” o ta ˈu ïa i ani ia ˈna. E aparauraa maitai roa ta mâua no nia i te Basileia o te Atua, i muri iho, ua farii oia i te tahi papai Bibilia. I te hebedoma i muri iho, ua haere mai oia i te Piha no te Basileia na muri ia ˈu, e ua haamatahia te hoê haapiiraa Bibilia.

I te hoê mahana, ua ani atu vau ia Robert mai te peu e e nehenehe au e poro na te mau fare. Ua haere atura oia i to ˈna vairaa ahu e ua rave mai i te hoê pereue no ˈu. I te Sabati i muri iho, ua rave au i ta ˈu taahiraa avae matamua i roto i te taviniraa e o ˈna. I te pae hopea, i te 7 no Mati 1981, ua faataipe au i to ˈu pûpûraa ia ˈu no te Atua ra o Iehova na roto i te bapetizoraa.

Te tauturu i roto i te hepohepo

I taua noâ taime ra, ua itea mai ia ˈu te vahi i reira o Amandine e to ˈna mama e faaea ˈi. Tera noâ ra, ua opani to ˈna mama—e tiaraa to ˈna ia au i te mau ture o te fenua ta ˈna e faaea ra—ia hiˈo vau i ta ˈu tamahine. Ua peapea roa vau. Ua faaipoipo te mama o Amandine, e ua oto roâ vau i te faataeraahia mai te hoê parau mana e ua ite roa ta ˈna tane i ta ˈu tamahine—ma te ore roa e ani i ta ˈu parau faatia. Aita to ˈu e tiaraa faahou i nia i ta ˈu tamahine. Noa ˈtu te ohipa a te ture, aita i noaa ia ˈu te mau tiaraa e farerei. Mai te mea ra e te amo ra vau e 50 kilo i nia i to ˈu tua, mai te reira te huru o to ˈu oto.

Ua turu mai râ te Parau a Iehova ia ˈu na roto i te mau ravea e rave rahi. I te hoê mahana, i to ˈu hepohepo-roa-raa, ua na nia iho noa vau i te faahiti i te mau parau a te Maseli 24:10: “Ia paupau to aho i te mahana e ati ai ra, te iti hua ra to oe itoito.” Ua tauturu teie irava ia ˈu ia ore au e toaruaru. I te tahi atu taime, i muri aˈe i to ˈu inoino i te tamataraa i te hiˈo i ta ˈu tamahine, ua haere au i roto i te pororaa e ua haru mai i te feretau o ta ˈu pute buka ma te puai hoi. I roto i taua mau taime fifi ra, ua nehenehe au e ite i te tanoraa o te Salamo 126:6, e na ô ra e: “O tei haere hoi e ueue i te huero ma te oto ra, e hoˈi faahou mai â ïa ma te oaoa, e ma te hopoi atoa mai i ta ˈna ra mau rǔrǔ.” Te hoê haapiiraa faufaa ta ˈu i huti mai oia hoi ia faaruru outou i te mau fifi ino mau, a rave ai outou i te mau mea atoa no te faatitiaifaro i te reira, e tia ia outou ia tuu i te reira i muri ia outou e ia rohi i roto i te taviniraa a Iehova. Teie anaˈe te ravea no te tapea i to outou oaoa.

Te titauraa i te mea maitai aˈe

Ma te ite i te mau tauiraa ta ˈu i rave, ua pûpû to ˈu mau metua here i te tauturu ia ˈu ia tamau vau i ta ˈu mau haapiiraa i te fare haapiiraa tuatoru. Ua haamauruuru vau ia raua, i teie nei râ, e tapao ê atu ta ˈu. Ua faatiamâ mai te parau mau ia ˈu i te haapiiraa philosopho a te taata, te miterio, e te peu hiˈo fetia. I teie nei, e mau hoa mau to ˈu o te ore roa ˈtu e taparahi te tahi i te tahi i roto i te tamaˈi. E i te pae hopea, ua pahonohia mai ta ˈu mau uiraa no te aha i rahi roa ˈi te mauiui i nia i te fenua nei. No to ˈu mauruuru, ua hinaaro vau e tavini i te Atua ma to ˈu puai atoa. Ua horoa taatoa Iesu ia ˈna no ta ˈna taviniraa, e ua hinaaro vau e pee i to ˈna hiˈoraa.

I te matahiti 1983, ua faarue au i ta ˈu ohipa paturaa no te riro ei tavini ma te taime taatoa. Ei pahonoraa i ta ˈu mau pure, ua itea mai ta ˈu ohipa afa taime i roto i te hoê aua no te turu ia ˈu iho. Auê te oaoa i to ˈu haereraa i te haapiiraa pionie e o Serge, te tane apî ta ˈu i poro i te fare haapiiraa no te ohipa paturaa! I muri aˈe e toru matahiti ei pionie tamau, ua hinaaro vau e rave hau atu â i roto i te taviniraa a Iehova. No reira, i te matahiti 1986, ua nominohia vau ei pionie taa ê i roto i te oire iti no Provins, aita i atea ia Paris. E pinepine, ia hoˈi mai au i te fare i te ahiahi, e pure au no te haamauruuru ia Iehova no te mahana maitai ta ˈu i ratere mai i te paraparauraa ia vetahi ê no nia ia ˈna. Oia mau, ta ˈu nau oaoaraa rahi roa ˈˈe i roto i te oraraa, o te paraparauraa ïa i te Atua e no nia i te Atua.

Te tahi atu oaoaraa rahi to ˈu, o te bapetizoraa ïa to ˈu mama e 68 matahiti o te ora ra i Cébazan, te hoê oire iti i te pae apatoa no Farani. I te haamataraa to ˈu mama i te taio i te Bibilia, ua tamatahiti au ia ˈna i Te Pare Tiairaa e i te A ara mai na! E taata feruri oia e aita i maoro roa, ua taa ia ˈna i te taˈi o te parau mau i roto i ta ˈna e taio ra.

Te Betela—Te hoê paradaiso faahiahia i te pae varua

A faaoti ai te Taiete Watch Tower e faaiti mai i te numera o te mau pionie taa ê, ua ani au e haere i te Haapiiraa Faaineineraa no te Taviniraa e i te Betela, te amaa a te mau Ite no Iehova i Farani. Ua hinaaro vau e vaiiho e na Iehova e faaoti eaha te taviniraa maitai aˈe o ta ˈu e nehenehe e rave na ˈna. Tau avaˈe i muri iho, i te avaˈe Titema 1989, ua titauhia vau i te Betela i Louviers, i te pae apatoerau tooa o te râ no Farani. Ua riro te reira ei faahopearaa maitai, no te mea e nehenehe ïa vau e tauturu i to ˈu taeae iti e to ˈu tuahine hoovai ia haapao i to ˈu mau metua ia maˈihia raua. Eita ta ˈu e nehenehe e rave i te reira no te mea tei roto vau i te taviniraa mitionare tau tausani kilometera i te atea.

Ua haere mai to ˈu mama e hiˈo ia ˈu e rave rahi mau taime i te Betela. Noa ˈtu e e faatusiaraa no ˈna ia faaea atea ia ˈu, ua parau pinepine oia ia ˈu e: “A parahi i te Betela e ta ˈu tamaiti. Te oaoa nei au e te tavini nei oe ia Iehova na roto i te reira ravea.” Ma te peapea hoi, ua pohe to ˈu mau metua i teie nei. Auê au i te tiai ru a farerei faahou ai au ia raua i roto i te hoê fenua i faarirohia ei paradaiso mau!

Te tiaturi mau ra vau e mai te peu e e tano teie faataaraa “Te Paradaiso i teie nei” no te tahi fare, o te Betela ïa—te “Fare o te Atua”—no te mea, te paradaiso mau, te mea hau atu â, e paradaiso ïa i te pae varua, e e itehia te huru pae varua i te Betela. E nehenehe matou e faatupu i te hotu o te varua. (Galatia 5:22, 23) E tauturu te rahiraa maa i te pae varua ta matou e fanaˈo ra i te hiˈopoaraa i te irava i te mau mahana atoa e te haapiiraa o Te Pare Tiairaa e te utuafare o te Betela, ia paari au no te taviniraa i te Betela. Hau atu, ma te tahoê e te mau taeae e mau tuahine e anaanatae ra i te mau mea i te pae varua e tavini ra ia Iehova ma te haapao maitai e mau ahuru matahiti, ua riro ïa te Betela ei vahi otahi no te tupu i te pae varua. Noa ˈtu e ua faataa-ê-hia vau e ta ˈu tamahine a 17 matahiti i teie nei, ua itea mai ia ˈu e rave rahi mau taurearea itoito i te Betela, o ta ˈu i faariro ei mau tamarii na ˈu, e te oaoa nei au i te feia e haere ra i mua i te pae varua. Hau atu i na matahiti e vau i mairi, e hitu ta ˈu hopoia taa ê. Noa ˈtu e e ere teie mau tauiraa i te mea ohie noa, mea faufaa teie huru faaineineraa i roto i te hoê taime roa.

Ua matau na vau i te tanu i te tahi huru pipi o te horoa mai taihoê hanere. Oia atoa, ua ite au e ia ueue outou i te mea ino, e ooti outou hau atu i te hanere taime inoraa—e eiaha hoê noa taime. E au te mau mea i farereihia i te hoê haapiiraa, e mea moni roa te mau haapiiraa. Mea au aˈe na ˈu eiaha e ô i roto i taua haapiiraa ra, ia arataihia râ vau na te mau eˈa o Iehova. Auê ïa haamaitairaa no te mau taurearea o tei haapiihia e te mau metua Kerisetiano! Ma te feaa ore, mea maitai aˈe ia ueue i te mea maitai i roto i te taviniraa a Iehova e ia ooti hanere taime i te hau e te mauruuru.—Galatia 6:7, 8.

I to ˈu taviniraa ei pionie, i te tahi mau taime, e haere au na mua i te fare hooraa buka faaroo i nia iho i to ˈna pǎpai to mâua to ˈu hoa papairaa i te poroi orure hau. Ua tomo atoa vau i roto e ua paraparau i te fatu fare no nia i te Atua ora e ta ˈna opuaraa. Oia mau, te ora ra te Atua! Hau atu â, e Metua haapao maitai te Atua mau hoê ra o Iehova, o te ore roa e faarue i ta ˈna mau tamarii. (Apokalupo 15:4) Ia itea ïa i te mau rahiraa taata ê atu â o te mau nunaa atoa i te paradaiso i te pae varua i teie nei—e te Paradaiso e faahoˈi-faahou-hia i mua nei—na roto i te taviniraa e te arueraa i te Atua ora ra o Iehova!

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 26]

Turaihia e te mau mea faahiahia o te poieteraa, ua faaoti au i roto i to ˈu mafatu e tiaturi i te Atua. (Atau) I roto i te taviniraa i te Betela i teie mahana

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono