Hau atu i te 40 matahiti i raro aˈe i te faatereraa Communiste
FAATIAHIA E MIKHAIL VASILEVICH SAVITSKII
Ua faatia Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1956 e ua faatupuhia “te hoê tamâraa rahi” i te mau Ite no Iehova i te 1, te 7, e te 8 no Eperera 1951. “Aita teie mau taio mahana i moehia e te mau Ite no Iehova i Rusia,” ta Te Pare Tiairaa ïa i faataa. “I teie na mahana e toru, ua tuuhia te mau Ite no Iehova taatoa o tei nehenehe e itehia i Ukraine Tooa o te râ, i Rusia Uouo [Belarus], i Bessarabie, i Moldavie, i Lettonie, i Lituanie e Estonie—hau atu i te hitu tausani mau tane e mau vahine . . . i roto i te mau pereoo, tei afaihia i te mau vahi tapaeraa pereoo auahi, e i muri iho a tuuhia ˈtu ai i roto i te mau pereoo no te animala e a afaihia ˈtu ai i te vahi atea.”
I TE 8 no Eperera 1951, ua ravehia ta ˈu vahine, ta ˈu tamaiti e vau avaˈe, to ˈu mau metua, to ˈu taeae apî e te tahi atu mau Ite e rave rahi i to ratou fare no te afai i Ternopol e ati aˈe, i Ukraine. I muri aˈe i to ratou tuuraahia i roto i te tahi mau pereoo no te animala, ua tere atu ratou tau piti hebedoma. I te pae hopea, ua pou atu ratou i roto i te taïga no Sibérie (ururaau i te pae apatoa o te poro fenua) tooa o te râ o te Roto Baïkal.
No te aha aita vau i roto i teie tamâraa? Hou vau e faaite ai teihea vau i taua taime ra e eaha te ohipa i tupu i nia ia matou paatoa i muri aˈe, e faaite atu vau ia outou nafea to ˈu riroraa mai ei Ite no Iehova.
Te tae mai nei te parau mau a te Bibilia ia matou
I te avaˈe Setepa 1947 ra, 15 noa to ˈu matahiti i reira, ua haere mai e piti Ite no Iehova i to matou fare i te oire iti ra no Slaviatine, fatata e 50 kilometera mai Ternopol. A parahi ai mâua o mama no te faaroo i teie nau potii apî—o Maria te iˈoa o te hoê o raua—ua taa ia ˈu e e ere noa teie i te tahi atu haapaoraa. Ua faataa mai raua i to raua faaroo e ua pahono mai i ta mâua mau uiraa Bibilia ma te maramarama maitai.
Ua tiaturi au e e Parau na te Atua te Bibilia, teie râ, ua inoino vau i te ekalesia. Mea matau to ˈu papa ruau i te parau e: “Te haamǎtaˈu nei te mau perepitero i te mau taata e te parau o te haamauiuiraa i roto i te po auahi, aita râ te mau perepitero e riaria aˈe i te reira. Te eiâ noa nei e te haavare nei ratou i te feia veve.” Te haamanaˈo ra vau i te mau ohipa haavîraa uˈana e te tutuiraa i te auahi i nia i te mau Polonia e faaea ra i to matou oire iti i te haamataraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi. Ma te peapea hoi, ua faatupuhia teie mau aroraa e te perepitero Katolika Heleni. I muri iho, ua ite atu vau e rave rahi taata tei pohe, e ua peapea vau i te iteraa i te mau tumu no teie huru taehae.
A haapii ai au i te Bibilia e te mau Ite, ua taa aˈera ia ˈu. Ua haapii au i te mau parau mau matamua a te Bibilia, oia atoa aita e po auahi ura e te faaohipa nei te Diabolo ra o Satani i te haapaoraa hape no te turu i te tamaˈi e te haamaniiraa toto. E faafaaea tamau vau i roto i ta ˈu haapiiraa taitahi e e pure au ma te hohonu no te haamauruuru ia Iehova no te mea o ta ˈu i haapii. Ua haamata vau i te tufa i teie mau parau mau Bibilia i to ˈu taeae apî o Stakh, e ua oaoa roa vau i to ˈna fariiraa i te reira.
Te faaohiparaa i te mea o ta ˈu i haapii
Ua ite au e tia i te taata ia taui e ia faaea oioi i te puhipuhi i te avaava. Ua taa atoa ia ˈu e tia ia haere tamau i te mau putuputuraa e vetahi atu no te haapiiraa Bibilia i faanahohia. No te rave i te reira, ua haere au na roto i te ururaau fatata 10 kilometera no te imi i te hoê vahi moemoe i reira te mau putuputuraa e faatupuhia ˈi. I te tahi taime, tau vahine noa te nehenehe e haere mai i te putuputuraa, e noa ˈtu aita vau i bapetizohia ˈtura, ua ani au e ia faatere i te reira.
Mea atâta mai te peu e e mau papai Bibilia ta oe, ia itehia te reira, e nehenehe oe e mau i te fare tapearaa i te hoê faito e 25 matahiti. Ua hinaaro noa vau e ia roaa mai ta ˈu iho vairaa buka. Ua haapii te hoê o to matou feia tapiri e te mau Ite no Iehova, no to ˈna râ mǎtaˈu, ua faaea oia i te haapii e ua tahuna i ta ˈna mau papai i roto i to ˈna aua. Auê au i te haamauruuru ia Iehova i to teie taata heruraa mai i ta ˈna mau buka e mau vea atoa e te fariiraa i te horoa mai i te reira na ˈu! Ua huna vau te reira i roto i te mau afata manu meli a to ˈu metua tane, i te vahi eita vetahi e hinaaro e imi.
I te avaˈe Tiurai 1949, ua pûpû vau i to ˈu oraraa no Iehova e ua bapetizohia vau ei taipe no to ˈu pûpûraa ia ˈu. Ua riro te reira ei mahana oaoa roa ˈˈe o to ˈu oraraa. Ua haapapu te Ite i aratai i teie bapetizoraa huna e e ere i te mea ohie ia riro ei Kerisetiano mau e e tupu te mau tamataraa e rave rahi. Aita i maoro, ua ite au i te tanoraa mau o ta ˈna mau parau! Mea oaoa râ to ˈu oraraa ei Ite bapetizohia. E piti avaˈe i muri aˈe i to ˈu bapetizoraa, ua faaipoipo vau ia Maria, te hoê o tei paraparau mai ia mâua Mama i te parau mau.
Ua tupu taue mai ta ˈu tamataraa matamua
I te 16 no Eperera 1950, te hoˈi ra vau i te fare mai te oire iti no Podgaïtsi ua farerei taue atura vau i te mau faehau e ite atura ratou i te tahi mau papai Bibilia o ta ˈu i rave no ta matou pǔpǔ haapiiraa. Ua tapeahia vau. I roto tau mahana tapearaa matamua, ua tairihia vau i te hoê raau e aita vau i faatiahia ia tamaa aore ra ia taoto. Ua faaue-atoa-hia vau ia tuturi e ia tia i nia hoê hanere taime ma to ˈu nau rima i nia i to ˈu upoo, o tei haaparuparu roa hoi ia ˈu. I muri iho i te reira, ua hurihia vau i roto i te hoê vahi toetoe e te haumi e 24 hora.
Te fa o teie hamani-ino-raa, ia iti mai ïa to ˈu puai e ia horoa ohie au i te mau haamaramaramaraa. “Nohea mai ta oe mau papai, e na vai i horoa na oe i te reira?” ta ratou ïa i ani mai. Aita vau i faaite noa ˈˈe. I muri iho, ua taiohia mai te hoê tuhaa o te ture e haavahia ˈi au. Te parau ra te reira e te haaparareraa e te tapearaa i te mau papai e patoi ra ia Rusia, e faautuahia na roto i te haapoheraa aore ra e 25 matahiti fare tapearaa.
“Teihea te utua ta oe e au?” ta ratou ïa i ui mai.
“Aita hoê aˈe,” o ta ˈu ïa i pahono, “o Iehova râ ta ˈu e tiaturi, e ma ta ˈna tauturu, e farii au i te mau mea atoa ta ˈna e faatia.”
Ua maere roa vau i muri aˈe e hitu mahana, ua tuu ratou ia ˈu ia haere. Ua tauturu mai taua tupuraa ra ia ˈu ia haafaufaa i te parau mau o te parau tǎpǔ a Iehova: “E ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.”—Hebera 13:5.
I to ˈu hoˈiraa i te fare, ua maˈi-roa-hia vau, ua afai râ to ˈu metua tane ia ˈu i te taote, aita i maoro, ua maitai ihora vau. Noa ˈtu e aita to ˈu metua tane e patoi i te mau tiaturiraa i te pae faaroo o te toea o te utuafare, ua turu oia ia matou i roto i ta matou haamoriraa.
Te tapearaahia e te hopoi-ê-raahia
Tau avaˈe i muri iho, ua piihia mai au no te tau faehau i roto i te nuu Rusia. Ua faataa vau eita to ˈu haava manaˈo e farii. (Isaia 2:4) Teie râ, i te avaˈe Febuare 1951, ua faautuahia vau e maha matahiti e ua afaihia vau i te hoê fare tapearaa i Ternopol. I muri iho, ua afaihia ˈtura vau i te tahi atu fare tapearaa i Lviv, te hoê oire rahi aˈe fatata 120 kilometera i te atea. A vai noa ˈi au i roto i te fare tapearaa, ua faaroo vau e e rave rahi Ite tei afai-ê-hia i Sibérie.
I te tau veavea o te matahiti 1951, ua afaihia te hoê pǔpǔ o matou atea ˈtu â ia Sibérie, e tae roa ˈtu i te pae Hiti Hitia o te râ. Ua tere atu matou hoê avaˈe—tau 11 000 kilometera—na nia iho 11 tuhaa fenua! I te hoê noa taime, hau atu i te piti hebedoma na nia i te pereoo auahi, i muri iho, ua tapea matou i te hoê vahi i reira to matou faatiaraahia e hopu i te pape. E vahi hopuraa pape huiraatira te reira i Novossibirsk, i Sibérie.
I reira, i rotopu i te hoê nahoa rahi feia i tapeahia, ua faaroo vau i hoê taata o te parau ma te reo puai e: “O vai i ǒ nei no te utuafare o Ionadaba?” Ua faaohipahia te parau ra “Ionadaba” i te hoê taime no te feia e tiaturiraa o te ora mure ore i nia i te fenua nei to ratou. (Te mau arii 2, 10:15-17; Salamo 37:11, 29) E rave rahi feia i tapeahia i faaite oioi mai e e mau Ite ratou. Auê ïa oaoa a aroha ˈi matou te tahi i te tahi!
Ohipa i te pae varua i roto i te fare tapearaa
A vai noa ˈi matou i Novossibirsk, ua farii matou i te hoê parau taa ê ia nehenehe matou e ite te tahi i te tahi ia tapae matou i te vahi ta matou e tere ra. Ua mau matou pauroa i roto i te hoê â aua tapearaa i te Miti no Tapone, aita i atea ia Vladivostok. I reira, ua faanaho matou i te mau putuputuraa tamau no te haapiiraa Bibilia. Ma te amui atu i teie mau taeae paari î i te paari o tei faautuahia e rave rahi matahiti fare tapearaa, ua puai-mau-hia vau i te pae varua. E faatere ratou te tahi i muri aˈe i te tahi i ta matou mau putuputuraa, e faaohipa i te mau irava Bibilia e e faataa i te mau manaˈo faufaa ta ratou i haamanaˈo mai roto mai i te mau vea o Te Pare Tiairaa.
Ua uihia ˈtu te tahi mau uiraa, e ua pahono mai te mau taeae. E rave rahi o matou o te tapǔpǔ i te mau huˈahuˈa papie mai roto mai i te mau pute tima pau e a tapao ai i te mau tatararaa i nia iho. Ua faaherehere matou i taua mau nota ra e ua taamu amui ia ratou no te faaohipa ei haapueraa faahororaa buka na matou taitahi. E piti avaˈe i muri iho, ua afaihia te feia e faautuaraa roa ta ratou i te mau aua i te pae apatoerau roa no Sibérie. Ua hopoihia e toru taeae apî i rotopu ia matou i Nakhodka, te hoê oire tapiri iti mai i te 650 kilometera mai Tapone atu. E piti matahiti to ˈu tapearaahia i reira.
I te tahi mau taime, e noaa ta matou hoê numera o Te Pare Tiairaa. Ua riro te reira ei maa i te pae varua na matou e mau avaˈe i te maoro. I muri iho, e tae atoa mai ta matou mau rata. Ta ˈu rata matamua i tae mai, no ǒ mai ïa i to ˈu utuafare (i hopoi-ê-hia i teie nei) tei faatahe i to ˈu roimata. Te faatia ra te reira, mai tei faataahia i roto i Te Pare Tiairaa i te omuaraa, e ua haruhia te mau fare o te mau Ite e ua horoa-noa-hia i te mau utuafare e piti hora no te faarue.
E to ˈu utuafare faahou
Ua tuuhia vau i te avaˈe Titema 1952, i muri aˈe i to ˈu tapearaahia e piti matahiti o ta ˈu faautuaraa e maha matahiti. Ua farerei atu vau i to ˈu utuafare i te oire iti no Gadaley fatata ia Touloun, i Sibérie i reira to ratou afai-ê-raahia. Oia mau, e mea faahiahia i te farerei-faahou-raa ia ratou—fatata e toru matahiti to ta ˈu tamaiti o Ivan, e e fatata e piti matahiti to ta ˈu tamahine o Anna. Teie râ, aita i maoro to ˈu matararaa mai. Ua haruhia ta ˈu buka ratere e te mau tia faatere no reira, e ua tuuhia vau i raro aˈe i te hiˈopoaraa. Eita ta ˈu e nehenehe e tere atu hau atu i te toru kilometera mai te fare atu. I muri iho, ua faatiahia vau ia haere na nia i te puaahorofenua i te matete i Touloun. Ma te haapao maitai, ua farerei atu vau i te mau hoa Ite i reira.
I taua taime ra, e piti ta mâua tamahine, o Anna e o Nadia, e e piti tamaroa, o Ivan e o Kolya. I te matahiti 1958 ra, e tamaroa ê atu â ta mâua, o Volodya. E i muri iho, i te matahiti 1961, o te tahi atu ïa tamahine, o Galia.
Mea pinepine te KGB (pu parururaa tahito a te hau) i te tapea e te uiui ia ˈu. Ta ratou tapao, e ere noa ïa e ia horoa ˈtu vau i te haamaramaramaraa no nia i te amuiraa, no te faatupu atoa râ i te manaˈo ino e te turu ra vau ia ratou. No reira ratou i afai ai ia ˈu i roto i te hoê fare tamaaraa maitai e i tamata ˈi i te pata ia ˈu i te hohoˈa ma te ataata e i te oaoaraa e o ratou. Ua taa râ ia ˈu i to ratou manaˈo, e ma te tutava mau, ua faatuatua noa vau i to ˈu mata. I te mau taime atoa e tapeahia ˈi au, e faaite au i te mau taeae ma te tano eaha tei tupu. No reira, aita roa ˈtu ratou i feaa no nia i to ˈu haapao maitai.
Te taairaa e te mau aua tapearaa
I te roaraa o te mau matahiti, ua tuuhia te mau hanere Ite i roto i te mau aua tapearaa. I taua taime ra, ua faatupu noa matou i te mau taairaa tamau e to matou mau taeae i tapeahia, ma te horoa ˈtu i te mau papai. Nafea te raveraahia te reira? I te matararaa mai te mau taeae aore ra te mau tuahine mai te hoê aua tapearaa, ua faaite mai ratou nafea te mau papai i te ô-omoe-raa i roto i te aua noa ˈtu te mau hiˈopoaraa etaeta. I te roaraa tau ahuru matahiti, ua nehenehe matou e hapono na to matou mau taeae i roto i teie mau aua tapearaa i te mau vea e mau buka tei noaa mai ia matou na roto i te fenua Polonia e te tahi atu mau fenua.
E rave rahi o to matou mau tuahine o tei haa e rave rahi hora i te maoro no te papai faahou i te mau papai na roto i te mau reta nainai i nehenehe ai e tahuna i te hoê vea taatoa i roto i te tahi mea nainai mai te hoê afata mati! I te matahiti 1991, i to matou tiamâraa mai e te taeraa mai ta matou mau vea nehenehe e maha ǔ, ua parau te hoê o to matou mau tuahine e: “Eita tatou e tâuˈahia i teie nei.” Ua hape oia. Noa ˈtu e e nehenehe e moehia e te mau taata, eita roa ˈtu te ohipa a teie feia haapao maitai e moehia e Iehova!—Hebera 6:10.
Tauiraa i te vahi faaearaa e mau ati
I te hopea o te matahiti 1967, ua paheruhia te fare o to ˈu taeae i Irkoutsk. Ua itehia mai te hohoˈa e te mau papai Bibilia. Ua tapeahia oia e ua faautuahia e toru matahiti fare tapearaa. Teie râ, aita hoê aˈe mea i itehia mai i to matou fare. Ua papu râ i te mau tia faatere e to roto atoa matou, no reira, ua faarue to ˈu utuafare i taua fenua ra. Ua haere matou tau 5 000 kilometera i te pae tooa o te râ o te oire no Nevinnomyssk i roto i te Caucase. I reira, ua poro noa matou ma te faanaho-ore-hia.
Ua tupu te hoê ati i te mahana matamua o te tau faafaaearaa haapiiraa i te avaˈe Tiunu 1969. A tamata ˈi oia i te tatara i te hoê popo i pihai iho i te hoê afata uira, ua haru-roa-hia ta mâua tamaiti ra o Kolya, 12 matahiti to ˈna, i te uira. Hau atu i te 70 % o to ˈna tino tei paapaa. I te fare maˈi, ua fariu mai oia i nia ia ˈu e ua ani atura e: “E nehenehe anei tatou e haere faahou i te motu?” (Te parau ra oia no nia i te hoê motu ta matou e oaoa i te haere e mataitai.) “E, Kolya,” ta ˈu ïa i parau, “e haere faahou tatou i taua motu ra. Ia faatia mai Iesu Mesia ia oe, e haere mau â tatou i taua motu ra.” Ma te ore e taa maitai, ua tamau noa oia i te himene i te hoê himene o te mau himene o te Basileia ta ˈna i au, te hoê ta ˈna e au i te faataˈi e ta ˈna pu i roto i te pǔpǔ faataˈi upaupa a te amuiraa. E toru mahana i muri iho, ua pohe oia, ma te tiaturi i te tia-faahou-raa.
I te matahiti i muri iho, ua piihia ta mâua tamaiti e 20 matahiti, o Ivan no te tau faehau. I to ˈna oreraa e rave i te reira, ua tapeahia oia e ua faautuahia e toru matahiti fare tapearaa. I te matahiti 1971, ua piihia e ua haamǎtaˈuhia vau e e tapeahia vau ia ore au e rave i te tau faehau. Ua vai noa to ˈu tupuraa e mau avaˈe. I taua area taime ra, ua roohia ta ˈu vahine i te maˈi mariri ai taata e ua titauhia ia haapao rahi atu â ia ˈna. No te reira tumu ratou i vaiiho ai ia ˈu. Ua pohe o Maria i te matahiti 1972. Ua riro oia ei hoa haapao maitai, taiva ore ia Iehova e tae atu i to ˈna poheraa.
Ua purara to ˈu utuafare
I te matahiti 1973, ua faaipoipo vau ia Nina. Ua tiahi to ˈna metua tane ia ˈna i te matahiti 1960, no te mea ua riro mai oia ei Ite no Iehova. E tavini itoito oia i rotopu i taua mau tuahine ra i ohipa puai i roto i te papai-faahou-raa i te mau vea no te feia i roto i te mau aua tapearaa. Ua here roa ta ˈu mau tamarii ia ˈna.
Ua peapea te mau tia faatere no ta matou ohipa i Nevinnomyssk e ua faahepo ia matou ia haere. No reira, i te matahiti 1975, ua tere atu ta ˈu vahine, ta ˈu mau tamahine e o vau i te pae apatoa i te fenua Caucase i Géorgie. I taua noâ taime ra, ua reva ˈtu ta ˈu nau tamaroa ra o Ivan e o Volodya i Djamboul i te otia apatoa o Kazakstan.
I Géorgie, ua haamata noa ˈtura te ohipa a te mau Ite no Iehova. Ua poro matou ma te faanaho-ore-hia i roto e ati aˈe ia Gagra e ia Soukhoumi i te Pae o te Miti Ereere, hoê matahiti i muri iho, ua bapetizohia hoê ahuru Ite apî i roto i te hoê anavai. Aita i maoro, ua onoono te mau tia faatere ia faarue matou i teie fenua, e ua haere atu matou i Géorgie hitia o te râ. I reira, ua tutava roa ˈtu â matou i te imi i te mau taata e au i te mamoe, e ua haamaitai mai Iehova ia matou.
E putuputu matou paatoa i roto i te mau pǔpǔ iti. Ua riro te reo ei fifi, i te mea e aita matou i ite i te reo no Géorgie e aita te tahi mau taata no Géorgie e paraparau maitai i te reo Rusia. I te omuaraa, ua haapii noa matou e te mau Rusia. Aita i maoro, ua haere te pororaa e te haapiiraa na roto i te reo no Géorgie i mua, e i teie nei, te vai ra tau tausani feia poro i te Basileia i Géorgie.
I te matahiti 1979, i raro aˈe i te faaheporaa a te KGB, ua parau mai ta ˈu paoti ohipa e aita vau e hinaaro-faahou-hia i teie fenua. Ua tupu te reira i to ta ˈu tamahine o Nadia ûraa i roto i te hoê ati pereoo a pohe ai o ˈna e ta ˈna tamahine apî atoa. Ua pohe to ˈu metua vahine ma te ore e taiva ia Iehova i Nevinnomyssk i te matahiti na mua ˈtu, ma te vaiiho mai i to ˈu metua tane e to ˈu taeae. No reira, ua faaoti matou e hoˈi i reira.
Mau haamaitairaa o te faaoromai
I Nevinnomyssk, ua tamau matou i te nenei huna i te mau papai Bibilia. I te hoê taime i ropu i te mau matahiti 1980 i to ˈu titauraahia e te mau tia faatere, ua parau atu vau ia ratou e ua moemoeâhia vau e ua tahuna vau i ta matou mau vea. Ua ata ratou. A haere ai au, ua na ô hoê o ratou e: “Ia ore oe e moemoeâ faahou nafea oe e tahuna ˈi i ta oe mau papai.” Ua faaoti oia e: “Fatata e itehia te mau papai i nia i ta oe mau vairaa buka, e haere oe i te mau putuputuraa ma te tapea i te rima o ta oe vahine e ta oe Bibilia i roto i te rima.”
I te matahiti 1989, ua peapea mâua i to ta ˈu tamahine Anna poheraa i te anévrisme cérébral. E 38 matahiti noa to ˈna. I taua noâ matahiti ra, i te avaˈe Atete, ua tarahu te mau Ite i Nevinnomyssk i te hoê pereoo auahi e ua tere atu i Varsovie, i Polonia, no te haere i te hoê tairururaa nunaa. E 60 366 tei tae mai, e mau tausani atoa no te Hau Rusia. Ua manaˈo matou e te moemoeâ ra matou! Aita i hau atu i te piti matahiti i muri iho, i te 27 no Mati 1991, o vau te hoê o na matahiapo e pae ehia maororaa i roto i te amuiraa i te Hau Rusia o tei haamaitai-taa-ê-hia e tarima i te parau faufaa i roto i te aamu i Moscou, o tei haamana i te faanahonahoraa pae faaroo a te mau Ite no Iehova!
Te oaoa nei au e te tavini nei ta ˈu mau tamarii e ora ra ia Iehova ma te haapao maitai. E te tiai nei au i te ao apî a te Atua ia nehenehe faahou vau e ite ia Anna, ia Nadia e ta ˈna tamahine, ia Kolya atoa. Ia faatiahia mai oia, e tapea vau i ta ˈu tǎpǔ e afai ia ˈna i nia i taua motu ra o ta matou e oaoa roa e rave rahi matahiti aˈenei.
I roto i taua area taime ra, auê ïa te oaoa ia ite i te maraaraa oioi o te parau mau a te Bibilia i roto i teie nei fenua rahi! Te oaoa mau nei au i to ˈu oraraa, e te haamauruuru nei au ia Iehova no te vaiihoraa mai e ia riro vau ei Ite no ˈna. Ua papu ia ˈu i te tano-mau-raa o te Salamo 34:8: “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova! e [“oaoa,” MN] to te taata i tiaturi ia ˈna ra.”
[Hohoˈa i te api 25]
Te matahiti i farerei ai au i to ˈu utuafare i Touloun
[Hohoˈa i te api 26]
I nia: To ˈu metua tane e ta ˈu mau tamarii i rapaeau i to matou fare i Touloun, i Sibérie
I nia i te pae atau: Ta ˈu tamahine o Nadia e ta ˈna tamahine tei pohe i roto i te hoê ati pereoo
I te pae atau: Te hoê hohoˈa o te utuafare i te matahiti 1968