E mea mau anei te Atua no outou?
IA ROO-ANAˈE-HIA outou i te mau fifi atâta mau, e oioi ra anei outou i te haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure? Mai te peu e e, te ite ra anei outou e e te tauaparau ra outou i te hoê taata mau?
Ma te faahiti no nia i to ˈna Metua i te raˈi, ua parau Iesu Mesia e: “Area tei tono mai ia ˈu nei, e [mea] mau [oia].” (Ioane 7:28; MN) Oia mau, e mea mau te Atua ra o Iehova, e ua riro te pureraa ˈtu ia ˈna mai te fariuraa ˈtu i nia i te hoê hoa piri roa no te ani i te tauturu aore ra i te aˈoraa. Ia faaroohia mai tatou e te Atua, papu maitai, e tia ïa ia faaau i ta tatou pure i te mau titauraa a te mau Papai ia fariihia mai te reira. Ei hiˈoraa, e tia ia haafatata ˈtu tatou ma te haehaa i “tei faaroo i te pure ra” na roto i ta ˈna tamaiti, o Iesu Mesia.—Salamo 65:2; 138:6; Ioane 14:6.
Peneiaˈe e manaˈo vetahi e no te mea eita te Atua e ite-mata-hia, aita ïa e tino to ˈna. No ratou, e ere te Atua i te mea mau. No te tahi atoa mau Kerisetiano, o tei haapii na no nia i te mau huru faahiahia o te Atua, peneiaˈe i te tahi taime e ere i te mea ohie no ratou ia farii e mea mau iho â oia. Tei roto anei outou i teie huru tupuraa? Mai te peu e e, eaha ïa te mea e nehenehe e tauturu ia faariro i te Atua ra o Iehova e mea mau no outou?
A haapii i te mau Papai
Te haapii tamau ra anei outou i te mau Papai Moˈa? Hau atu â outou i te haapii i te Bibilia ma te tamau e te tuutuu ore, hau atu â ïa o te Atua ra o Iehova i te riro mai e mea mau no outou. I reira ïa to outou faaroo e puaihia ˈi, ei tautururaa ia outou ia ‘hiˈo atu tei ore e itea ia hiˈo ra.’ (Hebera 11:6, 27) I te tahi aˈe pae, eita te hoê haapiiraa Bibilia tamau ore aore ra ravehia i tera e tera taime e ohipa i nia i to outou faaroo.
Ei hiˈoraa: A feruri na e ua faaue to outou taote ia outou ia rave te tahi raau e piti taime i te mahana no te rapaau i te hoê puupuu mea maoro i teie nei. E ore anei to outou puupuu mai te peu e e rave noa outou i te raau hoê aore ra e piti taime i te avaˈe? Eita roa ˈtu ïa. Oia atoa, ua horoa te papai salamo na tatou i te hoê “faaueraa” ia oraora maitai tatou i te pae varua. A taio i te Parau a te Atua “i te rui e te ao.” (Salamo 1:1, 2) No te fanaˈo hau atu â i te haamaitairaa, e tia ia tatou ia pee i te “faaueraa”—i te mau mahana atoa, ma te tuatapapa i te Parau a te Atua e te tauturu a te mau papai Kerisetiano.—Iosua 1:8.
E hinaaro anei outou e faariro i ta outou taime haapiiraa ei taime haapuai hau atu â i to outou faaroo? Teie te hoê manaˈo: I muri aˈe i te taioraa i te hoê pene o te Tatararaa a te Ao Apî o te mau Papai Moˈa aore ra o te tahi atu Bibilia tei roto te mau irava faahororaa, a maiti i te mau irava anaanatae e a hiˈo i te faahororaa a te mau papai i faahitihia. E haafaufaa te reira i ta outou haapiiraa, e eita e ore tatou i te putapûhia e te au-maite-raa o te Bibilia. Ei faahopearaa, e faariro ïa te reira i to ˈna Tumu, o te Atua ra Iehova ei mea mau roa ˈtu â no outou.
E nehenehe atoa te faaohiparaa i te mau irava faahororaa e haamatau ia outou i te mau parau tohu Bibilia e to ratou tupuraa. Peneiaˈe ua ite outou i te rahiraa o te mau parau tohu Bibilia, mai te faatiaraa o te haamouraa o Ierusalema e to Babulonia. Te vai nei râ te faanahoraa o te mau taairaa piri roa o te mau parau tohu e to ratou tupuraa i roto i te Bibilia. Aita te tahi mau pueraa i matau-maitai-hia.
Ei hiˈoraa, a taio na i te parau tohu no nia i te utua no te patu-faahou-raa ia Ieriko e i muri iho, a hiˈopoa i to ˈna tupuraa. Te faataa ra te Iosua 6:26 e: “Ua faatǎpǔ atura Iosua ia ratou i reira, na ô atura, Ia katarahia te taata i mua i te aro o Iehova, o te patu faahou i teie nei oire ia Ieriko nei: e haamau oia i te niu i te tamaiti matahiapo na ˈna, e ma ta ˈna tamarii hopea ra e faatia ai oia i te mau uputa.” Ua tupu te reira tau 500 matahiti i muri aˈe, no reira tatou e taio ai i roto i Te mau arii 1, 16:34 e: “Tei [te] anotau [o te arii ra o Ahaba] to Hiela i Betela faatia-faahou-raa i Ieriko; ua haamau oia i te niu o taua oire ra i tana matahiapo ra ia Abirama, e i ta ˈna tamaiti hopea ra ia Seguba i faatia ˈi oia i te mau uputa, ta Iehova hoi i parau mai i te vaha o Iosua a Nuna ra.”a O te Atua mau anaˈe o te nehenehe e faatupu i taua huru mau parau tohu ra e e haapao i to ratou tupuraa.
A taio noa ˈi outou i te Bibilia, peneiaˈe e riro outou i te hinaaro e ite no nia i te tahi manaˈo. Ei hiˈoraa, peneiaˈe e aniani outou e no te aha e mairi ai e rave rahi matahiti i rotopu i te hoê parau tohu e to ˈna tupuraa. Maoti noa i te uiraa ˈtu i te hoê taata, no te aha e ore ai e tutava ia ite no outou iho? Ma te faaohipa i te mau tabula e te mau ravea tauturu no te haapii i te Bibilia, a maimi i te mau pahonoraa mai te mea ra e te tutava ra outou ma te itoito i te maimi i te piru i nia i te hoê tabula fenua. (Maseli 2:4, 5) E ohipa hohonu te mau pahonoraa i itehia mai i nia i to outou faaroo e e turai atoa te reira ia outou ia faariro hau atu â i te Atua ra o Iehova e mea mau no outou.
A pure tamau e ma te hohonu
Eiaha ia moehia i te faufaaraa o te pure e te faaroo. Ua faatae roa te mau pǐpǐ a Iesu i teie aniraa e: “E faarahi mai i to matou faaroo.” (Luka 17:5) Mai te peu e e ere o Iehova i te mea mau no outou, no te aha e ore ai e pure ia ˈna no to outou hinaaro ia rahi atu â to outou faaroo? A ani ma te tiaturi i to outou Metua i te raˈi i te tauturu ia riro o ˈna iho ei mea mau no outou.
Mai te peu e te vai ra te hoê fifi o te haapeapea ra i to outou feruriraa, a rave i te taime hinaarohia no te faaite atu i to outou iho tupuraa i to outou Hoa i te raˈi ra ma te hoê aau rotahi. I te taime a fatata ˈi o Iesu i te pohe, ua pure uˈana aˈera oia. Noa ˈtu e ua faahapa oia i te peu faaroo ma te faahitiraa i te mau pure hopea ore ia itehia mai te reira e te huiraatira, ua pure oia i te hoê po taatoa o ˈna anaˈe na mua oia a maiti ai i ta ˈna na aposetolo e 12. (Mareko 12:38-40; Luka 6:12-16) E nehenehe atoa tatou e haapii mai no nia ia Hana, o tei riro mai ei metua vahine no te peropheta ra o Samuela. No to ˈna hinaaro i te hoê tamarii tamaroa, ua “pure noa ra oia i mua i te aro o Iehova.”—Samuela 1, 1:12.
Eaha te haapiiraa faufaa i roto i teie mau hiˈoraa atoa? Mai te peu e te tiaturi ra outou i te fanaˈo i te mau pahonoraa i ta outou mau pure, e tia ia outou ia pure ma te aau rotahi, ma te hohonu, ma te tuutuu ore—e, papu maitai, ia au i te hinaaro o te Atua. (Luka 22:44; Roma 12:12; Tesalonia 1, 5:17; Ioane 1, 5:13-15) Ia na reira outou, e tauturu ïa te reira ia outou ia faariro i te Atua ei mea mau no outou.
A hiˈopoa i te poieteraa
E nehenehe e haapapuhia te huru o te hoê taata peni na roto i ta ˈna mau hohoˈa peni. Oia atoa, e ite-maitai-hia “te mau [“huru maitatai,” MN] hoi no ˈna e ore e tia ia hiˈo ra” o Iehova, te Taata opua e te Poiete o te ao taatoa nei, i roto i te poieteraa. (Roma 1:20) Ia hiˈopoa maitai anaˈe tatou i te poieteraa a Iehova, e taa maitai aˈe ïa tatou i to ˈna huru, e i reira e hau atu â ïa oia i te riro mai e mea mau no tatou.
Mai te peu e e hiˈopoa maitai outou i te mau mea atoa i poietehia e te Atua, e riro paha outou i te maere roa i to ˈna mau huru mau. Ei hiˈoraa, e nehenehe paha te haamaramaramaraa no nia i te mau aravihi o te tere o te mau manu e faarahi hau atu â i to outou mauruuru no te paari o Iehova. A taio noa ˈi outou i te ao taatoa nei, peneiaˈe e haapii mai outou e te haapueraa fetia piihia te Eˈa Uouo anaˈe, fatata 100 000 matahiti maramarama i te aano, te hoê noa o te mau miria haapueraa fetia i roto i te reva. Aita anei outou e maere ra i te paari mau o te Poiete?
Papu maitai e mea mau te paari o Iehova! Eaha râ ïa to ˈna auraa no outou? Ma te papu maitai, eita roa ïa oia e haapeapeahia e te mau fifi o ta tatou paatoa e tuu atu i mua ia ˈna na roto i te pure. Oia mau, e nehenehe te hoê ite haihai roa no nia i te poieteraa e faariro hau atu â ia Iehova ei mea mau no outou.
A haere e o Iehova
E nehenehe anei outou iho e faaite mai e mai te aha mau na o Iehova? E, mai te peu e e faaroo to outou mai to te patereareha ra o Noa. Ua auraro noa oia ia Iehova, no reira i nehenehe ai oia e parau e: “Ua haere noa o Noa e te Atua mau.” (Genese 6:9, MN) Ua ora na o Noa mai te mea ra e tei pihai iho â Iehova ia ˈna. E nehenehe te Atua e riro mai e mea mau no outou.
Mai te peu e te haere ra outou e te Atua, e tiaturi ïa outou i te mau Papai tǎpǔhia e e ohipa ïa outou ia au i te reira. Ei hiˈoraa, e tiaturi outou i te mau parau a Iesu: “E mata na . . . outou i te imi [“na mua,” MN] i te basileia, e [ta te Atua] parau-tia; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra [te mau taoˈa materia titauhia] ia outou.” (Mataio 6:25-33) Parau mau, peneiaˈe eita o Iehova e horoa noa i te mea e au i to outou hinaaro. Ia pure anaˈe râ outou e i muri iho a fanaˈo atu ai outou i te tauturu a Iehova, e riro mai ïa oia ei mea mau no outou mai te mau taata atoa i pihai iho ia outou.
E tupu mai taua huru taairaa piri roa ra e o Iehova mai te hoê taata e tamau ra i te haere e te Atua. A rave na i te hiˈoraa o Manuela, te hoê Ite reo Paniora, o tei faaruru na e rave rahi mau tamataraa. Te parau ra oia e: “Ia taiâ anaˈe au aore ra ia hinaaro vau i te tauturu, e faaohipa na vau i te faaueraa tumu i faahitihia i roto i te Maseli 18:10. E horo vau ia Iehova ra no te ani i te tauturu. E riro noa na oia ei ‘pare etaeta’ no ˈu.” E nehenehe o Manuela e parau i te reira i muri aˈe e 36 matahiti to ˈna turuiraa i nia ia Iehova e te fanaˈoraa i ta ˈna turu.
No haamata noa ˈtura anei outou i te tiaturi ia Iehova? Eiaha roa ˈtu outou e haaparuparu mai te peu e aita to outou taairaa e o ˈna i riro roa ˈtura mai ta outou e hinaaro ra. A ora i te mau mahana tataitahi mai te hoê taata o te haere ra e te Atua. A patu noa ˈi outou i te hoê oraraa haapao maitai, e fanaˈo ïa outou i te mau taairaa piri roa ˈˈe e Iehova.—Salamo 25:14; Maseli 3:26, 32.
Te tahi atu ravea no te haere e te Atua, o te ohipa-roa-raa ïa i roto i ta ˈna taviniraa. Ia faaô anaˈe outou ia outou i roto i te ohipa pororaa i te Basileia, e riro ïa outou ei hoa rave ohipa no Iehova. (Korinetia 1, 3:9) E tauturu te iteraa i te reira ia faariro i te Atua ei mea mau roa no outou.
Te faaitoito ra te papai salamo e: “E tuu atu i to [“eˈa i nia,” MN] ia Iehova; e tiaturi ia ˈna, e na ˈna e faatupu i te reira.” (Salamo 37:5) Eiaha roa e mairi i te tuu atu i ta outou mau hopoia aore ra mau tapitapiraa i nia i te Atua. A ani noa ia ˈna i te tauturu e te aratairaa. Mai te peu e e turui atu outou i nia i te Atua ra o Iehova na roto i te pure e e tiaturi taatoa noa outou ia ˈna, e ora ïa outou ma te peapea ore no te mea ua ite outou eita roa ˈtu oia e faaea i te ohipa mai no to outou maitai. E tiaturi anei outou ia haafatata ˈtu outou ia Iehova e to outou iho mau hinaaro? E tiahia e outou—mai te peu e e mea mau te Atua no outou.
[Nota i raro i te api]
a Te tahi atu â hiˈoraa, a taio i te tohuraa no nia i te fata viivii a Ieroboama i roto i Te mau arii 1, 13:1-3. I muri iho, a tapao i te tupuraa i faahitihia i roto i Te mau arii 2, 23:16-18.
[Hohoˈa i te api 21]
A faariro i ta outou tau haapiiraa ei taime haapuairaa i te faaroo
[Hohoˈa i te api 22]
A rave i te taime no te pure tamau e ma te hohonu
[Hohoˈa i te api 23]
A hiˈopoa na e mea nafea te faaite-raa-hia te mau huru maitatai o te Atua i roto i te poieteraa
[Faaiteraa i te tumu]
Colibri: U. S. Fish and Wildlife Service, Washington, D. C./Dean Biggins; te mau fetia: Hohoˈa: Copyright IAC/RGO 1991, Dr. D. Malin et al, Isaac Newton Telescope, Roque de los Muchachos Observatory, La Palma, Canary Islands