Te tiairaa ma te ‘tatari’
“Te tatariraa o te mau mea poietehia, te tiai nei ïa i te faaiteraahia mai o te mau tamarii a te Atua.”—ROMA 8:19, MN.
1. Eaha te auraa e vai ra i rotopu i te mau Kerisetiano no teie mahana e te mau Kerisetiano no te senekele matamua?
E AU te huru tupuraa o te mau Kerisetiano mau no teie mahana i to te mau Kerisetiano no te senekele matamua. Ua tauturu te hoê parau tohu i te mau tavini a Iehova no taua mau mahana ra ia ite ratou afea te Mesia e fa mai ai. (Daniela 9:24-26) Ua faaite atea teie â parau tohu i te haamouraa o Ierusalema, aita râ e faaiteraa e nehenehe ai te mau Kerisetiano e ite aˈena afea te oire e haamouhia ˈi. (Daniela 9:26b, 27) Oia atoa, ma te oaoa mau, ua turai te hoê parau tohu i te feia haapii Bibilia mafatu rotahi no te senekele 19 ia tiai ratou. Ma te taai i te “hitu . . . matahiti” i roto i te Daniela 4:25 i “to te Etene anotau,” ua manaˈo atea ratou e e noaa i te Mesia te mana o te Basileia i te matahiti 1914. (Luka 21:24; Ezekiela 21:25-27) Noa ˈtu e e rave rahi parau tohu i roto i te buka a Daniela, aita hoê aˈe e faatia ra i te feia haapii Bibilia no teie mahana ia numera ma te tia afea te faanahoraa taatoa o te mau mea a Satani e haamouhia ˈi. (Daniela 2:31-44; 8:23-25; 11:36, 44, 45) Fatata râ te reira i te tupu, no te mea te ora nei tatou i “te tau hopea.”—Daniela 12:4.a
Te ara-maite-raa i te tau o te vairaa mai o te Mesia
2, 3. (a) Eaha te haapapuraa rahi e te ora nei tatou i te tau o te vairaa mai o te Mesia ma te mana arii? (b) Eaha te faaite ra e e tia i te mau Kerisetiano ia tamau i te tamoemoe i te roaraa o te tau o te vairaa mai o Iesu Mesia?
2 Parau mau, no te hoê parau tohu i tiai ai te mau Kerisetiano hou a pûpûhia ˈi te mana o te Basileia i te Mesia i te matahiti 1914. Teie râ, te “tapao” ta Iesu i horoa no to ˈna vairaa mai e te hopea o te faanahoraa o te mau mea, e mau tupuraa ïa. E e itehia te rahiraa o te reira i muri aˈe a haamata ˈi to ˈna vairaa mai. Teie mau tupuraa—te tamaˈi, te oˈe, te aueueraa fenua, te maˈi rahi, te maraaraa o te faatura-ore-raa i te ture, te hamani-ino-raa i te mau Kerisetiano e te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia na te ao nei—e haapapuraa rahi ïa e te ora nei tatou i teie nei i te tau o te vairaa mai o te Mesia i roto i to ˈna mana arii.—Mataio 24:3-14; Luka 21:10, 11.
3 Teie râ te manaˈo tumu o te aˈoraa ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ hou oia a reva ˈi: “E haapao maitai, e [vai ara], . . . e [ara noa].” (Mareko 13:33, 37; MN; Luka 21:36) Te faaite ra te taio-maitai-raa i te taatoaraa o teie mau faaitoitoraa e ara maitai e aita te Mesia e faahiti na mua ra i te tamoemoe-maite-raa i te tapao o te haamataraa o to ˈna vairaa mai. Ua faaue maoti oia i ta ˈna mau pǐpǐ mau ia tamau noa i te tamoemoe i te roaraa o te tau o to ˈna vairaa mai. E tia i te mau Kerisetiano mau ia tamau i te tamoemoe i te aha?
4. Eaha te fa e naeahia na roto i te tapao i horoahia e Iesu?
4 Ua horoa Iesu i ta ˈna parau tohu rahi ei pahonoraa i teie uiraa: “Afea teie mau mea [te mau tupuraa e aratai i te haamouraa o te faanahoraa o te mau mea ati Iuda] e tupu ai, e eaha te tapao o to oe vairaa mai e te hopea o te faanahoraa o te mau mea?” (Mataio 24:3, MN) Eita noa te tapao i tohuhia e faaite i te vairaa mai o te Mesia, i te mau tupuraa atoa râ e aratai i te hopea o te faanahoraa ino o te mau mea.
5. Nafea to Iesu faaiteraa e a vai noa mai ai oia i te pae varua, e ‘haere mai’ â oia?
5 Ua faaite Iesu e i te tau o to ˈna “vairaa mai” (Heleni, pa·rou·siʹa), e haere mai oia ma te mana e te hanahana. No nia i teie “haerea mai” (ia au i te mau huru o te parau Heleni erʹkho·mai), ua parau oia e: “Ei reira e itea mai ai te tapao no te Tamaiti a te taata i nia i te raˈi ra; ei reira te mau fetii atoa o te fenua nei e oto ai, ia hiˈo ratou i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na nia i te ata o te raˈi ra, ma te mana e te hanahana rahi. . . . E teie nei, ia ite outou i te tahi parabole i te suke nei. Ia oteo te omou rii e mahora aˈera te rau, ua ite ïa outou e ua fatata te auhune i reira: oia atoa i teie nei, ia hiˈo outou i taua mau mea nei, ua fatata te Tamaiti a te taata i reira, ia ite hoi outou; tei te pae uputa ïa. . . . E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu. . . . Ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.”—Mataio 24:30, 32, 33, 42, 44.
No te aha o Iesu Mesia e haere mai ai?
6. Nafea te haamouraa o “Babulonia Rahi” e tupu ai?
6 Noa ˈtu e te vai mai ra oia ei Arii mai te matahiti 1914 mai â, e tia â ia Iesu Mesia ia haava i te mau faanahoraa e te taata taitahi hou oia e haamou ai i te feia ta ˈna i manaˈo e mea ino. (A faaau e te Korinetia 2, 5:10.) Fatata roa Iehova i te tuu i te manaˈo i roto i te mau raatira politita e haamou ia “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao nei. (Apokalupo 17:4, 5, 16, 17) Ua faaite papu te aposetolo Paulo e e haamou o Iesu Mesia i “taua taata [faatura ore i te ture] ra”—te upoo faatere haapaoraa apotata a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, te tuhaa rahi o “Babulonia Rahi.” Ua papai o Paulo e: “E i reira taua taata [faatura ore i te ture] ra e faaitehia ˈi, o ta te Fatu ïa [o Iesu] e rave e pau roa ˈtu i te [varua] o to ˈna vaha, e e haamou roa ˈtu i te anaana o to ˈna [vairaa mai].”—Tesalonia 2, 2:3, 8; MN.
7. Ia tae mai te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, eaha te haavaraa ta ˈna e faatupu?
7 Fatata roa te Mesia i te haava i te mau taata o te mau nunaa na nia i to ratou huru i nia i to ˈna mau taeae e vai noa râ i te fenua nei. Te taio nei tatou e: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana; e e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho ra: e e tuu oia i te mamoe i tana rima atau, e te puaaniho i te rima aui. . . . E na ô aˈe te arii i te parau [i te mau mamoe], na ô aˈera, Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, O outou i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou ia ˈu. . . . O te haere ê ïa [te mau puaaniho] e rave i te pohe mure ore, area te feia parau-tia ra, o te rave ïa i te ora mure ore.”—Mataio 25:31-46.
8. Nafea to Paulo faataaraa i te haerea mai o te Mesia no te faatupu i te haavaraa i nia i te feia paieti ore?
8 Mai tei faaitehia i roto i te parabole o te mamoe e te puaaniho, e faatae mai Iesu i te haavaraa hopea i nia i te feia paieti ore atoa. Ua haapapu o Paulo i te mau hoa faaroo e oto ra e “o te ora ïa ta ˈna e tuu mai no tatou atoa nei, ia fa mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura ra, i te tuuraa mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra: o te utuahia mai ïa i te pohe mure ore, mai te aro atu o te Fatu ra, mai te anaana o to ˈna ra mana; ia tae i te mahana e tae mai ai oia ra, ia faateiteihia oia e to ˈna ra feia moˈa.” (Tesalonia 2, 1:7-10) Ma teie mau tupuraa faahiahia atoa i mua ia tatou, eita anei tatou e faaohipa i te faaroo e e tamoemoe ru i te haerea mai o te Mesia?
Te tatariraa i te faraa mai o te Mesia
9, 10. No te aha te feia faatavaihia e vai noa râ i te fenua nei e tatari ai i te faraa mai o Iesu Mesia?
9 Eita noa ‘te faraa mai o te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai,’ e hopoi mai i te haamouraa i nia i te feia ino, i te utua maitai atoa râ no te feia parau-tia. E mauiui â paha te toea o te mau taeae faatavaihia o te Mesia e vai noa râ i te fenua nei hou te faraa mai o te Mesia, te oaoa nei râ ratou i to ratou tiaturiraa hanahana i nia i te raˈi. Ua papai te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano faatavaihia e: “E oaoa . . . i te mea te rave atoa ra outou i te mau pohe o te Mesia; e ia faaitehia mai to ˈna hanahana, ia [“oaoa outou e ia rahi te oaoa,” MN].”—Petero 1, 4:13.
10 Ua faaoti papu tei faatavaihia e haapao maitai noa e tae roa ˈtu i te taime e ‘haaputuputu ai [te Mesia] ia ratou i pihai iho ia ˈna,’ ia riro “te tamataraa” o to ratou faaroo “ei haamaitai, e ei tura, e ei maitai, i te faraa mai o Iesu Mesia.” (Tesalonia 2, 2:1; Petero 1, 1:7) No nia i teie mau Kerisetiano faatavaihia i te varua e te haapao maitai, e nehenehe e parauhia e: “Ua faaite-papu-hia te parau o te Mesia i roto ia outou na. E aita aˈenei outou i mairi i muri i te mau maitai atoa nei, i te tiairaa i to tatou Fatu ia Iesu Mesia i te faraa mai.”—Korinetia 1, 1:6, 7.
11. A tiai noa ˈi ratou i te faraa mai o Iesu Mesia, eaha ta te mau Kerisetiano faatavaihia e rave ra?
11 Hoê â manaˈo hohonu to te toea faatavaihia e to Paulo tei papai e: “Te parau nei hoi au, e ore teie nei mau pohe e au ia faito i te [“hanahana,” MN] e faaitehia mai ia tatou nei.” (Roma 8:18) Eita e titauhia ia paturuhia to ratou faaroo e te mau numeraraa i te taime. E tamau noa ratou i te rohi i roto i te taviniraa a Iehova, ma te horoa i te hoê hiˈoraa faahiahia na to ratou mau hoa, te mau “mamoe ê atu.” (Ioane 10:16) Ua ite teie feia faatavaihia e ua fatata roa mai te hopea o teie faanahoraa ino, e te pee ra ratou i te faaitoitoraa a Petero: “A faaitoito hua i to outou mau ravea no te ohipa, ia vai maite noa to outou feruriraa paari; a tuu ai i to outou tiaturiraa i nia i te maitai rahi e hopoihia mai no outou i te faraa mai o Iesu Mesia ra.”—Petero 1, 1:13, MN.
“Te tatariraa o te mau mea poietehia”
12, 13. Nafea to tei poietehia ei taata ‘faariroraahia ei mea faufaa ore,’ e te tiai nei te mau mamoe ê atu i te aha?
12 Te vai ra anei te hoê mea ta te mau mamoe ê atu e tatari nei? Ma te papu roa oia mau. I muri aˈe i to ˈna parauraa no nia i te tiaturiraa hanahana o te feia ta Iehova i faariro ei mau “tamarii” faatavaihia e te varua e ei “feia tufaa . . . e te Mesia” i roto i te Basileia i nia i te raˈi, ua na ô Paulo e: “[Te tatariraa o te mau mea poietehia, te tiai nei ïa i te faaiteraahia mai o te mau tamarii a te Atua.] (Ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa, e ere ra i te mea hinaaro, na ˈna râ na tei faariro ei mea faufaa ore noa ma te tiai,) [ia au i te tiaturiraa] e faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.”—Roma 8:14-21; MN; Timoteo 2, 2:10-12.
13 Na roto i te hara a Adamu, ua “faarirohia” ta ˈna mau tamarii atoa “ei mea faufaa ore,” no to ratou fanauraahia i raro aˈe i te hara e te pohe. Eita ta ratou e nehenehe e faatiamâ ia ratou i teie tapearaa. (Salamo 49:7; Roma 5:12, 21) Auê te mau mamoe ê atu i te tatariraa e ia “faaorahia” ratou “i te tapea ra o te pohe”! Hou râ te reira e tupu ai, e tia ia tupu te tahi mau mea ia au i te taime e te anotau a Iehova.
14. Eaha te taaihia i “te faaiteraahia mai o te mau tamarii a te Atua” e nafea te reira e horoa mai ai i te hoê huitaata i “faaorahia . . . i te tapea ra o te pohe”?
14 E tia na mua ia ‘faaitehia’ te toea o “te mau tamarii a te Atua” faatavaihia. Eaha te taaihia i te reira? I te taime e au i te Atua, e ite papu te mau mamoe ê atu e i te pae hopea, ua “tapaohia” tei faatavaihia e ua faahanahanahia ratou no te faatere i pihai iho i te Mesia. (Apokalupo 7:2-4) E ‘faaite-atoa-hia te mau tamarii a te Atua’ i faatiahia ia apiti ratou e te Mesia i roto i te haamouraa i te faanahoraa o te mau mea ino a Satani. (Apokalupo 2:26, 27; 19:14, 15) I muri iho, i te roaraa o te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia, e ‘faaite-atoa-hia’ ratou ei mau tahuˈa no te faatae mai i te mau haamaitairaa o te tusia taraehara a Iesu i nia i tei “poietehia” ei taata. E horoa mai te reira i te hoê huitaata i “faaorahia . . . i te tapea ra o te pohe” e i te pae hopea, i noaa i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” (Roma 8:21; Apokalupo 20:5; 22:1, 2) Ma teie mau mea faahiahia i mua, e maere anei tatou i te mea e te “tiai nei” te mau mamoe ê atu “i te faaiteraahia mai o te mau tamarii a te Atua” ma te ‘tatari’?—Roma 8:19.
Te faaoromai rahi o Iehova o te ora ïa
15. Eaha te ore roa ˈtu e tia ia tatou ia haamoe no nia i te kalena o te mau tupuraa a Iehova?
15 O Iehova te Tiaau Rahi o te taime. E riro ta ˈna kalena no te mau tupuraa ei mea tia roa. I te tahi taime, e au ra e aita te mau mea e tupu ra mai ta tatou iho i manaˈo. Teie râ, e nehenehe tatou e tiaturi mau e e tupu te mau tǎpǔ atoa a te Atua. (Iosua 23:14) Peneiaˈe e maoro aˈe i ta tatou i manaˈo e vaiiho ai oia i te mau mea. E imi anaˈe na tatou i te taa i to ˈna mau eˈa e e umere anaˈe i to ˈna paari. Ua papai Paulo e: “Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e! e te imiraa ore o tana faaauraa, e tana mau haerea i te itea ore ia imi e! O vai hoi tei ite i te aau o [“Iehova,” MN]? e o vai to ˈna aˈo atu?”—Roma 11:33, 34.
16. O vai te faufaahia i te faaoromai o Iehova?
16 Ua papai Petero e: “E au mau here e, o te reira mau mea [oia hoi te haamouraa i te “raˈi” e te “fenua” tahito e te monoraa i te reira i te “raˈi apî e te fenua apî” i tǎpǔhia e te Atua] ta outou e tiai na, e faaitoito, e haapapu hua ia roohia mai outou e ana [“i taua mahana ra,” MN] ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore. E e parau outou i te faaoromai rahi o to tatou Fatu ra e o te ora ïa.” Auaa te faaoromai o Iehova, te horoahia ra te taime maitai no te mau mirioni taata hau ia ora mai ratou i te “mahana o [“Iehova,” MN],” o te tae mai ma te manaˈo-ore-hia “mai te eiâ” ra. (Petero 2, 3:9-15) Maoti atoa to ˈna faaoromai e nehenehe ai tatou taitahi e ‘rave faaoti hua i to tatou ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.’ (Philipi 2:12) Ua parau Iesu e e tia ia tatou ia ‘haapao maitai ia tatou iho’ (MN) e ia “vai ara noa, MN” mai te peu e te hinaaro nei tatou ia fariihia e ia manuïa tatou i te ‘tia-maite-raa i mua i te aro o te Tamaiti a te taata’ ia tae mai oia no te haavaraa.—Luka 21:34-36; Mataio 25:31-33.
A tamau i te tiai ma te faaoromai
17. Eaha te mau parau a te aposetolo Paulo te tia ia tatou ia haapao maitai?
17 Ua faaitoito o Paulo i to ˈna mau taeae pae varua ia hiˈo tamau ratou “eiaha i te mau mea hiˈohia ra, i te mau mea hiˈo-ore-hia râ.” (Korinetia 2, 4:16-18) Aita oia i hinaaro ia haapouri te hoê noa ˈˈe mea i to ratou hiˈoraa i te haamaitairaa i nia te raˈi i tuuhia i mua ia ratou. E mau Kerisetiano faatavaihia anei tatou aore ra e mau mamoe ê atu, ia haamanaˈo tatou ma te tuutuu ore i te tiaturiraa faahiahia mau i tuuhia i mua ia tatou. Ia ‘tamau tatou i te tiai ma te faaoromai,’ ma te haapapu e “e ere . . . tatou i to te feia i orai tia i muri e pohe atu; no te feia râ i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te [“nephe,” MN].”—Roma 8:25, MN; Hebera 10:39.
18. No te aha tatou e nehenehe ai e vaiiho ma te tiaturi e na Iehova e haapao i te taime e te anotau?
18 E nehenehe tatou e vaiiho ma te tiaturi e na Iehova e haapao i te taime e te anotau. “E ore e haamaoro hua” te tupuraa o ta ˈna mau tǎpǔ ia au i ta ˈna kalena. (Habakuka 2:3) Na roto i taua taime ra, e riro e auraa hau to te faaitoitoraa a Paulo ia Timoteo no tatou. Ua parau oia e: “Te parau hua ˈtu nei au ia oe i mua i te aro o te Atua, e i to te Fatu ra i to Iesu Mesia, o te haava i tei ora ra e tei pohe ia fa mai oia ia tae i to ˈna ra basileia; e faaite hua oe i te parau, ia [“rave ru oe i te reira,” MN], i te hora au e te hora au ore . . . E rave i te ohipa a te haapii evanelia, e rave faahope roa i to toroa na.”—Timoteo 2, 4:1-5.
19. Eaha ta te nunaa o Iehova e tia â ia rave, e no te aha?
19 E ati to mua i te mau taata—to mua ia tatou iho e to tatou taata-tupu. Ua papai o Paulo e: “E ara ia oe, e ta oe e haapii ra; e tamau maite â i te reira: tei te na reira hoi e ora ˈi oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra.” (Timoteo 1, 4:16) Ua poto roa te taime no teie faanahoraa o te mau mea iino. A tiai ai tatou ma te tatari i te mau tupuraa faahiahia i mua ia tatou, ia ara tamau maitai tatou e tei roto noâ tatou i te taime e te anotau a Iehova e poro ai to ˈna nunaa i te parau apî maitai o te Basileia. E tia ia ravehia teie ohipa ia mauruuru oia. E mai ta Iesu i parau, “o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te mau pene 10 e 11 o te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Ei faahaamanaˈoraa
◻ No nia i te numeraraa i te taime, nafea to tatou huru tupuraa e au ai i to te mau Kerisetiano no te senekele matamua?
◻ No te aha e tia ˈi i te mau Kerisetiano ia “ara noa,” tae noa ˈtu i te tau o te vairaa mai o te Mesia?
◻ No te aha tei poietehia ei taata e tatari ai i “te faaiteraahia mai o te mau tamarii a te Atua”?
◻ No te aha tatou e nehenehe ai e vaiiho ma te tiaturi e na Iehova e haapao i te taime e te anotau?
[Hohoˈa i te api 17]
E tia i te mau Kerisetiano ia vai ara noa a tiai ai i te haerea mai o te Mesia
[Hohoˈa i te api 18]
Te tamau noa ra te toea faatavaihia i te rohi i roto i te taviniraa a Iehova, ma te ore e haamau i to ratou faaroo i nia i te numeraraa i te taime