Te faaau-tano-noa-raa i te hoê tino moni no te potii e momoˈahia
I TEIE tau, mai i te mau tau Bibilia, e titau te tahi mau nunaa i te hoê tino moni no te potii e momoˈahia hou te hoê taata e nehenehe ai e faaipoipo ia ˈna. “E tavini au i ǒ nei ia oe nei e ia hitu aˈe matahiti, no to tamahine hopea nei o Rahela,” ta Iakoba ïa i parau i te taata e riro mai ei metua hoovai tane no ˈna, o Labana. (Genese 29:18) No to Iakoba here ia Rahela, ua pûpû oia i te hoê tino moni rahi—o tei au ïa i te moni ohipa e hitu matahiti! Ua farii o Labana i te reira, ua haavare râ oia ia Iakoba na roto i te horoaraa i ta ˈna tamahine matahiapo o Lea ia faaipoipo-na-mua-hia. Ua tamau noa te mau taairaa i rotopu ia Labana e ia Iakoba i muri iho i te riro ei mea tia ore. (Genese 31:41) No to ˈna anaanatae rahi i te taoˈa materia i erehia ˈi to ˈna na tamahine i te faatura no ˈna. “E ere anei ua faariro oia ia mâua ei taata ěê? ua hoo hoi oia ia mâua, e taua hoo ia mâua ra ua pau roa ïa ia ˈna,” ta raua ïa i ani.—Genese 31:15.
Ma te peapea mau, i roto i teie nei ao nounou taoˈa, e rave rahi mau metua mai ia Labana. E te vai ra mea ino roa ˈtu â ratou. Ia au i te hoê vea Afirika, e faaauhia te tahi mau faaipoiporaa “no te mea noa te imi ra te mau metua tane nounou moni i te apî.” Te tahi atu â tumu, te fifi ïa i te pae faanavairaa faufaa o te turai i te tahi mau metua ia hiˈo i ta ratou mau tamahine mai te hoê ravea no te faaruru i te hoê fifi i te pae moni.a
E faataime noa te tahi mau metua i te faaipoiporaa o ta ratou mau tamahine no te mea te tiai noa ra ratou i te taata o te horoa i te tino moni rahi roa ˈˈe. E nehenehe te reira e faatupu i te mau fifi ino mau. Ua papai te hoê papai vea e faaea ra i te pae hitia o te râ no Afirika e: “E maiti te feia apî e horo huna no te ape i te tino moni rahi roa i titauhia e te mau metua hoovai onoono mau.” Ua riro te peu morare tia ore ei hoê o te mau fifi e faatupuhia e te titauraa i te tino moni rahi no te potii e momoˈahia. Hau atu â, e tutava te tahi mau tane apî i te hoo mai i te hoê vahine, i muri iho râ, e teimaha roa ta ratou aitarahuraa. “E tia i te mau metua ia vai tano noa,” ta te hoê ïa rave ohipa turuutaa no Afirika Apatoa i faaitoito. “Eiaha ratou ia titau i te mau tino moni rahi. E hinaaro hoi te feia faaipoipo apî e ora . . . No te aha ïa e faatopatari ai i te tane apî?”
Nafea te mau metua Kerisetiano e nehenehe ai e horoa i te hiˈoraa o te feruriraa tano noa ia faaau ratou i te moni aufau no te potii e momoˈahia? E tumu parau faufaa teie no te mea te faaue ra te Bibilia e: “Ia itea to outou [“feruriraa tano noa,” MN] e te taata atoa ra.”—Philipi 4:5.
Mau faaueraa tumu tano noa a te Bibilia
Ia faaoti te mau metua Kerisetiano e faaau i te hoê tino moni aore ra eita, e ohipa ïa a te taata taitahi. Ia na reira ratou, e tia ia faatupuhia teie mau faaauraa ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. “Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou,” ta te Parau a te Atua ïa e parau ra. (Hebera 13:5) Mai te peu eita e itehia teie huru raveraa i roto i te mau faaauraa no te faaipoiporaa, peneiaˈe te faaite ra te hoê metua Kerisetiano e e ere oia i te hoê hiˈoraa maitai. E tia i te mau tane e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa Kerisetiano ia riro ei “taata feruriraa tano noa, MN,” eiaha ei “nounou moni” aore ra ei “popore taoˈa i te mea tia ore.” (Timoteo 1, 3:3, 8) E nehenehe te hoê Kerisetiano o te titau i te hoê tino moni rahi ma te nounou e ma te ore e tatarahapa, e tiavaruhia i rapae i te amuiraa.—Korinetia 1, 5:11, 13; 6:9, 10.
No te mau fifi i faatupuhia e te nounou taoˈa, ua haamau te tahi mau faatereraa i te mau ture o te taotia i te tino moni no te potii e momoˈahia. Ei hiˈoraa, te parau ra te hoê ture i Togo, te hoê fenua no Afirika Tooa o te râ, e “e nehenehe” te tino moni “e aufauhia i te taoˈa aore ra i te moni aore ra i na ravea e piti atoa ra.” Te parau faahou ra te ture e: “Eiaha roa ˈtu te tino moni ia hau atu i te 10 000 Farane CFA (20 dala Marite).” Mea pinepine te Bibilia i te faaue i te mau Kerisetiano ia riro ei feia huiraatira auraro i te ture. (Tito 3:1) Noa ˈtu e eita te faatereraa e faaetaeta i te hoê ture mai teie, e hinaaro te hoê Kerisetiano mau e auraro. E atuatu ïa oia i te hoê haava manaˈo maitai i mua i te Atua e eita oia e riro ei ofai turoriraa no vetahi ê.—Roma 13:1, 5; Korinetia 1, 10:32, 33.
Na vai e haapao i te mau faaauraa?
I roto i te tahi mau nunaa, e nehenehe te huru e faaauhia ˈi te tino moni e patoi i te tahi atu faaueraa tumu faufaa. Ia au i te Bibilia, na te metua tane e haapao i te mau ohipa o te utuafare. (Korinetia 1, 11:3; Kolosa 3:18, 20) No reira, e tia i te feia e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa ia riro ei mau tane ‘e aˈo maitai i ta ratou tamarii, e to ratou iho utuafare.’—Timoteo 1, 3:12.
Teie râ, peneiaˈe e ohipa matauhia i roto i te nunaa ia vaiiho i te mau faaauraa rahi no te faaipoiporaa i roto i te rima o te mau fetii o te upoo utuafare. E e titau teie mau fetii ia vahihia te tino moni. E riro te reira ei tamataraa no te mau upoo utuafare Kerisetiano. I te iˈoa o te peu tumu, e vaiiho te tahi mau upoo utuafare i te mau fetii e ere i te Kerisetiano ia titau i te hoê tino moni rahi. I te tahi taime, ua aratai roa te reira i te faaipoiporaa o te hoê potii Kerisetiano i te hoê taata e ere i te Kerisetiano. Aita roa ˈtu ïa te reira i au i te aˈoraa e e tia i te mau Kerisetiano ia faaipoipo ‘ia au noa i te Fatu.’ (Korinetia 1, 7:39) Te hoê upoo utuafare o te vaiiho na te mau fetii e ere i te Kerisetiano e rave i te mau faaotiraa e ere i te mea maitai i te pae varua no ta ˈna mau tamarii, eita ïa e nehenehe e hiˈohia ei “taata aˈo maitai i to ˈna iho utuafare.”—Timoteo 1, 3:4.
Mai ta te patereareha ra o Aberahama, taata mǎtaˈu i te Atua, i rave, nafea ïa ia ore te hoê metua tane Kerisetiano e haapao i te mau faaauraa no te faaipoiporaa o te hoê o ta ˈna mau tamarii? (Genese 24:2-4) Mai te peu e ua faataahia e na te hoê taata ê e rave i te reira, e tia i te metua tane Kerisetiano ia haapapu e e pee maite te taata faaau i te mau faataaraa e au i te mau faaueraa tumu tano noa a te Bibilia. Hau atu â, hou a ravehia ˈi hoê aˈe ohipa no te faaau i te hoê tino moni, e tia i te mau metua Kerisetiano ia feruri maitai i te reira e eiaha e vaiiho ia faaterehia ratou e te mau peu tumu tano ore aore ra te mau titauraa.—Maseli 22:3.
Te aperaa i te mau huru taata e ore e au i te Kerisetiano
E faahapa te Bibilia i te teoteo e te “faaiteiteraa ma te faaahaaha i te mau faufaa o te oraraa nei.” (Ioane 1, 2:16, MN; Maseli 21:4) Teie râ, ua faaite te tahi mau taata i amui mai i roto i te amuiraa Kerisetiano i teie huru taata i roto i ta ratou mau faaauraa no te faaipoiporaa. Ua pee te tahi pae i teie nei ao na roto i te faaiteraa i te hoê tino moni rahi i aufauhia. I te tahi aˈe pae, te faatia ra hoê o te mau amaa a te Taiete Watch Tower i Afirika e: “Aita te tahi mau tane i faatura i te mau utuafare i ani i te hoê tino moni tano noa, a hiˈo ai i ta ratou mau vahine mai te huru ra e ua hoohia mai i te moni hoo o te hoê ‘puaaniho.’”
Ua roohia te tahi mau Kerisetiano i te nounou i te tino moni rahi e ua faatupu te reira i te mau faahopearaa peapea mau. A hiˈo na i teie faatiaraa no ǒ mai i te tahi atu amaa a te Taiete Watch Tower: “Mea pinepine e mea fifi roa no te mau taeae taa noa ia faaipoipo aore ra no te mau tuahine ia noaa i te hoa. Te faahopearaa, te hoê ïa maraaraa o te feia e tiavaruhia no te taatiraa tia ore. E haere te tahi mau taeae i roto i te mau apoo e imi i te auro aore ra i te mau taiamani ta ratou e hoo ia navai ta ratou moni no te faaipoipo. E nehenehe te reira e rave hoê aore ra e piti matahiti aore ra hau atu, e mea pinepine e paruparuhia ratou i te pae varua a vai atea noa ˈi i te mau taeae e te amuiraa.”
No te ape i te mau faahopearaa peapea mai teie, e tia i te mau metua Kerisetiano ia pee i te hiˈoraa o te feia paari i roto i te amuiraa. Noa ˈtu e e ere oia i te hoê metua, e feruriraa tano noa to te aposetolo Paulo i roto i to ˈna taairaa e te mau hoa faaroo. Ua haapao maitai oia eiaha e riro ei faateimaharaa materia na te mau taata atoa. (Ohipa 20:33) Papu maitai, e tia i te mau metua Kerisetiano ia pee i to ˈna hiˈoraa miimii ore ia faaau ratou i te tino moni. Oia mau, ua faauruahia Paulo e te Atua ia papai e: “E au mau taeae ra, ei pee atoa outou atoa na ia ˈu, e hiˈo maite hoi i te feia e na reira atoa ra, o matou hoi to outou hiˈoraa.”—Philipi 3:17.
Mau hiˈoraa no te feruriraa tano noa
No nia i te mau faaauraa i te tino moni, e rave rahi mau metua Kerisetiano i horoa i te hoê hiˈoraa no te feruriraa tano noa. A hiˈo na ia Joseph e ta ˈna vahine o Mae, e tavini ra ei feia poro ma te taime taatoa.b E faaea raua i te mau motu Solomona, mea pinepine te mau faaauraa i te tino moni i te faatupu i te fifi i reira. No te ape i teie mau fifi, ua faanaho Joseph e o Mae ia faaipoipo ta raua tamahine Helen i nia i te hoê motu tapiri. Ua na reira atoa raua no te tahi o ta raua tamahine o Esther. Ua farii atoa Joseph ia aufau ta ˈna hunoa tane o Peter i te hoê tino moni i raro aˈe roa i te mea tano noa. Ia anihia oia no te aha oia i na reira ˈi, ua faataa Joseph e: “Aita vau i hinaaro e haafifi i ta ˈu hunoa tane e pionie hoi oia.”
E rave rahi mau Ite no Iehova i Afirika tei horoa atoa i te hoê hiˈoraa maitai no te feruriraa tano noa. I te tahi mau vahi, e tiaturi pinepine te tahi atu mau fetii o te utuafare e e aufauhia na ratou te hoê tino moni rahi ei tarahu i nia i te mau faaauraa i te tino moni mau. E no te haapapu e e noaa ia ˈna te hoê potii i momoˈahia, e nehenehe e titauhia i te taurearea i momoˈahia ia tǎpǔ oia e e aufau oia i te tino moni a te hoê taeae apî aˈe o te potii i momoˈahia.
I te tahi aˈe pae, a hiˈo na ia Kossi e ta ˈna vahine o Mara. Aita i maoro aˈenei, ua faaipoipo ta raua tamahine o Beboko i te hoê tiaau ratere a te mau Ite no Iehova. Hou te faaipoiporaa, ua mârô maite te mau fetii i te mau metua ia opere atoa na ratou i te hoê tino moni rahi. Teie râ, ua tapea maite na metua e aita raua i farii i ta ratou mau titauraa. Ua rave tia maori raua i te mau faaauraa e ta raua hunoa tane, ma te ani i te tino moni nainai roa ˈˈe no ta raua tamahine e i muri iho a faahoˈi ai i te afaraa i na feia apî no te faaineineraa i to raua faaipoiporaa.
Te vai ra te tahi atu â hiˈoraa i roto i taua noâ fenua ra o te hoê Ite apî o Itongo te iˈoa. I te haamataraa, ua ani to ˈna utuafare i te hoê tino moni tano noa. Ua titau râ te tahi mau fetii ia haamaraahia te tino moni. Mea fifi roa te huru tupuraa, e e au ra e e manuïa taua mau fetii ra. Noa ˈtu to ˈna mamahu, ua tia mai o Itongo e ua parau oia ma te faatura e ua faaoti mau oia e faaipoipo i te hoê Kerisetiano itoito o Sanze te iˈoa, ia au i tei faaauhia. I muri iho, ua parau oia ma te mǎtaˈu ore e, “Mbi ke” (oia hoi, “Ua oti i te paraparauhia”) e ua parahi atura oia i raro. Ua turuhia oia e to ˈna metua vahine Kerisetiano o Sambeko. Aita ˈtu ai e paraparau-faahou-raa, e ua faaipoipo ihora na taurearea mai tei faanahohia.
Te vai ra te mau mea e haapeapea hau atu â i te mau metua Kerisetiano î i te here i te maitai no ratou iho o te hoê tino moni. Ua faataa te hoê tane i Cameroun e: “Ua rave to ˈu metua hoovai vahine i te mau taime maitai atoa no te parau mai e te tino moni atoa ta ˈu e hinaaro ra e horoa na ˈna, ia faaohipa ïa vau no te haapao i te mau hinaaro o ta ˈna tamahine.” E haapeapea atoa te mau metua î i te here i te maitairaa i te pae varua o ta ratou mau tamarii. A hiˈo na ia Farai e ia Rudo e noho ra i Zimbabwe e e horoa ra i te taime rahi i roto i te ohipa pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Noa ˈtu e aita raua e fanaˈo ra i te moni ohipa, ua horoa raua i ta raua na tamahine ia faaipoipohia no te hoê tuhaa o te tino moni e titau-pinepine-hia. Eaha te tumu i na reira ˈi raua? Te hinaaro ra raua ia maitaihia ta raua na tamahine i te faaipoiporaa i te mau tane e here mau ra ia Iehova. “Ta mâua e hiˈo ra ei mea faufaa aˈe, te maitairaa ïa i te pae varua o ta mâua na tamahine e ta mâua na hunoa tane,” ta raua ïa i faataa. Auê ïa te au e! E tia mau ia haapopou-maite-hia te mau metua hoovai o te faaite i te haapeapea ma te here no te maitairaa i te pae varua e te pae materia o ta ratou mau tamarii faaipoipo.
Te mau haamaitairaa o te feruriraa tano noa
Ua haamaitaihia o Joseph e o Mae no te mau motu Solomona no to raua manaˈo maitai e te haapao-maitai-raa i roto i te faaipoiporaa o ta raua na tamahine. Inaha, aita ta raua na hunoa tane i topa i roto i te aitarahuraa. Ua nehenehe maori na feia faaipoipo e maha atoa ra e faaea noa e rave rahi matahiti i roto i te ohipa ma te taime taatoa haaparareraa i te poroi o te Basileia. Ma te hiˈo i muri, te parau ra Joseph e: “Ua horoa mai te mau faaotiraa ta ˈu e ta to ˈu utuafare i rave i te mau haamaitairaa faahiahia mau. Parau mau, i te tahi taime, ua farerei matou i te mau mârôraa e rave rahi a te feia aita e taa ra, e haava manaˈo maitai e e mauruuru râ to ˈu ia hiˈo vau i ta ˈu mau tamarii e te ohipa maite ra e te itoito ra i roto i te taviniraa ia Iehova. Te oaoa atoa ra ratou, e te oaoa roa ˈtu â ra mâua ta ˈu vahine.”
Te tahi atu â haamaitairaa, te mau taairaa maitai ïa i rotopu i te mau fetii hoovai. Ei hiˈoraa, te tavini ra o Zondai e o Sibusiso ei rima tauturu e ta raua mau vahine e tuahine pae tino hoi raua, i te amaa a te Taiete Watch Tower i Zimbabwe. E taata poro ma te taime taatoa to raua metua hoovai tane o Dakarai e aita ta ˈna e moni ohipa. I te taime faaauraa i te tino moni, ua parau oia e e farii oia i te tino moni ta raua e nehenehe e horoa. “Mea here roa na mâua to mâua metua hoovai tane,” ta Zondai e o Sibusiso ïa e parau ra, “e e rave mâua i te mau mea atoa ta mâua e nehenehe no te tauturu ia ˈna ia ere-noa-hia ˈtu oia.”
Oia mau, e faatupu te riroraa ei feia feruriraa tano noa i roto i te faaauraa i te tino moni, i te oaoa o te utuafare. Ei hiˈoraa, eita te feia faaipoipo apî e topa i roto i te aitarahuraa, o te faaohie ïa i to raua haamatauraa i te oraraa feia faaipoipo. Ua tauturu te reira i te mau hoa faaipoipo apî ia titau i te mau haamaitairaa pae varua, mai te taviniraa ma te taime taatoa i roto i te ohipa ru pororaa e faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Ei faahoˈiraa, e faahanahana te reira i te Tumu o te faaipoiporaa î i te here, o te Atua ra o Iehova.—Mataio 24:14; 28:19, 20.
[Nota i raro i te api]
a I roto i te tahi mau nunaa, mea taa ê roa ïa te tupuraa. E tiaturi te mau metua hoovai e na te mau metua o te potii e momoˈahia e horoa mai i te hoê tino moni.
b Ua faaohipahia te mau iˈoa mono i roto i teie tumu parau.
[Tumu parau tarenihia i te api 27]
UA FAAHOˈI RATOU I TE TINO MONI NO TE POTII E MOMOˈAHIA
I roto i te tahi mau nunaa, e hiˈo-ino-hia te hoê potii i momoˈahia e to ˈna mau metua mai te peu e mea iti roa te tino moni i titauhia. No reira, i te tahi taime, o te teoteo e te hinaaro e faateitei i te tiaraa o te utuafare te mau tumu e faaauhia ˈi te hoê tino moni rahi. Ua faaite te hoê utuafare no Lagos, i Nigeria, i te hoê hiˈoraa taa ê roa ma te au mau. Te faataa ra ta ratou hunoa tane o Dele e:
“Ua haamâmâ te utuafare o ta ˈu vahine ia ˈu i te mau haamâuˈaraa e rave rahi e au i te peu matauhia o te faaauraa i te tino moni, mai te hooraa mai i te mau ahu taui moni rahi. Tae noa ˈtu i te taime a horoa ˈtu ai to ˈu utuafare i te tino moni, ua ani ta ratou auvaha e: ‘Te hinaaro ra anei outou e rave i teie potii ei vahine aore ra ei tamahine?’ Ua pahono paatoa to ˈu utuafare e: ‘E hinaaro mâua e rave ia ˈna ei tamahine.’ I muri iho, ua faahoˈihia mai te tino moni i roto i to ˈna noa iho â vehi.
“Tae roa mai i teie mahana, te mauruuru noa nei au i to to ˈu mau metua hoovai faaauraa i to mâua faaipoiporaa. Ua faatupu te reira i to ˈu faatura rahi ia raua. No to raua hiˈoraa maitai roa i te pae varua i hiˈo ai au ia raua ei mau fetii fatata roa. E faahopearaa rahi roa atoa to te reira i nia i to ˈu hiˈoraa ˈtu i ta ˈu vahine. Ua faatupu vau i te mauruuru rahi ia ˈna no te huru i hamani maitai ai to ˈna utuafare ia ˈu. Ia peapea mâua, eita vau e vaiiho ia riro mai te reira ei fifi. Ia haamanaˈo vau i te utuafare no reira mai oia, e itihia te peapea.
“Ua tupu te auhoaraa puai roa i rotopu i to ˈu e to ˈna utuafare. Tae roa mai i teie nei, e piti matahiti i muri aˈe i to mâua faaipoiporaa, te hapono noa râ to ˈu metua tane i te mau ô e te maa na te utuafare o ta ˈu vahine.”