No te aha vetahi e taui ai i ta ratou haapaoraa
No te rahiraa, ua riro noa te haapaoraa ei titeti. E nehenehe te reira e faaite ihea te hoê taata e haere ai i te tahi taime i te Sabati, ihea oia e faaipoipohia ˈi, e ihea oia e hunahia ˈi. Eita râ te reira e faaite mai eaha to ˈna huru taata aore ra eaha ta ˈna i ite e ta ˈna e tiaturi ra. Ei hiˈoraa, te faaite ra te hoê tuatapaparaa e e 50 % o te feia e parau ra e e Kerisetiano ratou tei ore i ite na vai i orero i te Aˈoraa i nia i te Mouˈa. A hiˈo na, ua ite ïa te aratai tuiroo Inidia ra o Mohandas Gandhi, te hoê Hindu, i te pahonoraa!
MEA maere anei ia faaatea ê mai te taata i te mau haapaoraa atoa a iti ai te iti o te rahiraa i to ratou faaroo? Eita, e ere i te mea maere. Teie râ, e ere te reira anaˈe te ravea. Mea pinepine roa te feia i farii i te tauturu no te haapii i te Bibilia i te maere i te iteraa e mea maitai roa no ratou. Te parau ra te Bibilia iho e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.”—Isaia 48:17.
Eaha ta te feia aita to ratou hiaai pae varua i haamâhahia e tia ia rave? Eiaha ratou e faaea i te tavini i te Atua! Ia hiˈo râ ratou i roto i te Bibilia e ia ite eaha ta te Atua iho e horoa maira na ratou.
Mau pahonoraa i te mau uiraa fifi
I te hituraa o to ˈna matahiti, ua ite o Bernd i to ˈna mama i te poheraa.a I roto i te toea o to ˈna tamariiraa, ua ui maere noa oia e, ‘Teihea to ˈu mama? No te aha vau e paari noa ˈi aita o ˈna?’ I to ˈna taurearearaa ra, e melo ekalesia itoito o Bernd. No to ˈna haapeapea no te mau ati o te huitaata i hinaaro ai oia e riro ei rave ohipa tauturu i te mau fenua ěê. Te tapitapi noa ra râ oia no te mau uiraa aita ta ta ˈna ekalesia e pahonoraa e mauruuru ai oia.
I reira to Bernd paraparauraa ˈtu i te hoê hoa haapiiraa e Ite no Iehova hoi oia. Ua faaite teie taurearea ia Bernd na roto i te Bibilia e ua aramoina to ˈna mama, e te taoto ra i roto i te pohe. E rave rahi te mau irava Bibilia ta Bernd i haapii o te faataa ra i te reira, mai te Koheleta 9:5: “Aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” No reira, aita ïa e faufaa ia haapeapea o Bernd e te mauiui ra anei to ˈna mama i roto i te hoê vahi tamâraa hara—aore ra te hoê vahi ino roa ˈtu â. A haapii noa ˈi te rahiraa o te mau haapaoraa i te haapiiraa no te pohe-ore-raa o te nephe, ua ite mai o Bernd i roto i te Bibilia e e taata noa te nephe taata. Ia pohe te taata, e pohe te nephe. “[“Te nephe i,” MN] rave i te hara ra, o te pohe ïa.”—Ezekiela 18:4.
Ua haapii atoa o Bernd no nia i te tiaturiraa faahiahia roa no tei pohe. Ua taio oia iho i roto i te buka Bibilia ra te Ohipa e: “E e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) Auê ïa oia i te oaoa e i te iteraa mai e e tupu te tia-faahou-raa i ǒ nei i te fenua nei, ta te Atua e faariro mai ei paradaiso!—Salamo 37:29; Apokalupo 21:3, 4.
Aita i maoro te haamâhahia ra te mau hinaaro pae varua o Bernd na roto i te ite mau o te Bibilia. Aita o Bernd i faarue i te mau haapaoraa atoa. Ua faarue râ oia i te ekalesia tei ore i haamâha i to ˈna hiaai e ua farii oia i te hoê huru haamoriraa i niu-maite-hia i nia i te Bibilia. Te parau nei oia e: “A 14 aˈenei matahiti teie, e aita vau i tatarahapa aˈenei i te raveraa i teie taahiraa avae. I teie nei, ua ite au e eita te Poiete e faatupu i te ati. O Satani te atua o teie faanahoraa, e o ˈna te tia ia faahapahia no te mau huru tupuraa e haaati ra ia tatou. Fatata râ te Atua i te tataî i te mau ino atoa i faatupuhia e te ao a Satani. E hoˈi atoa mai to ˈu mama i te tia-faahou-raa. Auê ïa oaoa i reira e!”
Inaha, ua raeahia e Bernd ta ˈna tapao te raveraa i te ohipa i te fenua ěê no te tauturu ia vetahi ê. Te rave ra oia i te ohipa i roto i te hoê fenua ěê ma te tauturu ia vetahi ê ia haapii no nia i te Basileia o te Atua, te ravea mau no to ratou mau pohe. Mai ia Bernd, ua haapii te mau mirioni taata e fatata roa te Atua i te faaore i te mau ati o te taata. Te oaoa roa ra ratou i te iteraa e te vai ra te hoê haapaoraa o te haamâha i to ratou hinaaro pae varua.—Mataio 5:3.
Eaha te fa o te oraraa?
A faarue noa ˈi te tuhaa Tooa o te râ o te ao i te haapaoraa, te ui maere nei te rahiraa e, ‘Eaha te fa o te oraraa?’ Tei roto te pahonoraa i te Bibilia, mai ta Michael i ite mai. I ropu i te mau matahiti 1970 ra, ua hinaaro Michael e amui atu i roto i te hoê pǔpǔ feia totova. Hoê noa ta ˈna tapao i roto i te oraraa—e aro i te feia ta ˈna e manaˈo ra e o ratou te tumu o te mau ohipa tia ore o te faanahoraa tiamâ i te pae faanavairaa faufaa. “Aita vau i faarue aˈenei i te fare aita ta ˈu pupuhi,” ta ˈna ïa e parau ra. “Ta ˈu opuaraa, te taparahi-pohe-raa ïa i te rahiraa feia politita e faanavairaa faufaa rahi ta ˈu e nehenehe. E pûpû roa vau i to ˈu ora no taua ohipa ra.”
E taata haere pureraa o Michael, aita râ hoê aˈe taata i roto i ta ˈna ekalesia e nehenehe e faataa i te fa mau o te oraraa. No reira, ia haere maira te mau Ite no Iehova i to ˈna fare e faaite ia ˈna i te mau pahonoraa i ta ˈna mau uiraa i roto i te Bibilia, ua faaroo maitai o Michael. Ua haamata aˈera oia i te haere i te mau putuputuraa no te haamoriraa i te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova o to ˈna vahi.
E uiui maere te mau hoa o Michael no nia i to ˈna anaanatae apî i te Bibilia. “A haere mai i te putuputuraa Sabati,” ta Michael ïa i faaitoito ia ratou. “A faaea mai maa taime rii. Mai te peu e eita outou e au i te mea ta outou e faaroo, a hoˈi ïa i te fare.” Te reira mau tei tupu, i muri aˈe i te hoê oreroraa parau Bibilia e 45 minuti, ua faarue te rahiraa o to ˈna mau hoa i te Piha. Hoê râ—o Susan—ua faaea mai ïa. Ua putapû roa teie vahine apî i ta ˈna i faaroo. Ua faaipoipo Michael raua o Susan i muri aˈe e ua bapetizohia ei Ite no Iehova. “I teie nei, ua ite au eaha te tumu i ǒ nei ai tatou i te fenua nei,” ta Michael ïa e parau ra. “Ua poietehia tatou e Iehova. Ta tatou fa mau i roto i te oraraa, te iteraa ïa ia ˈna e te raveraa i to ˈna hinaaro. O te hopoi mai ïa i te mauruuru mau!”
Hoê â te tiaturiraa papu o te mau mirioni taata e to Michael. Te haafaufaa nei ratou i te mau parau a te Bibilia: “Te faaotiraa o te tumu parau nei, ua oti hoi te mau mea atoa i te faaroohia, teie ïa: A mǎtaˈu i te Atua mau ra e a haapao i ta ˈna mau faaueraa. O te hopoia taatoa ïa a te taata.”—Koheleta 12:13, MN.
Te faarururaa i te mau fifi o te oraraa
Te ite paatoa ra tatou i te tupuraa o te parau tohu i roto i te Timoteo 2, 3:1: “E tupu te [“mau taime ahoaho,” MN] i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe.” Aore e taata e nehenehe e ape i te mau fifi o teie mau “taime ahoaho.” E tauturu râ te Bibilia ia faaruru tatou i te reira.
A hiˈo na ia Steven raua Olive, na feia faaipoipo. I to raua haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, e fifi to raua i roto i to raua faaipoiporaa mai te mau taata e rave rahi. “Te taa ê noa ˈtura mâua,” ta Steven ïa e faataa ra. “Mea taa ê roa ta mâua mau tapao e te mau mea ta mâua e anaanatae ra.” Eaha tei tauturu ia raua ia faaea noa raua? “Ua faaite mai te mau Ite no Iehova nafea mâua e nehenehe ai e faaohipa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia i roto i to mâua oraraa,” ta Steven ïa e parau faahou ra. “A tahi ra mâua i ite ai eaha te auraa e riro ei mea miimii ore e te aroha. Mea na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i ati maite ai mâua. I teie nei, te fanaˈo ra mâua i te hoê oraraa feia faaipoipo oaoa e te aueue ore.”
Te hoê taairaa fatata roa e te Atua
Ia au i te hoê uiuiraa manaˈo Gallup hopea, e 96 % o te mau Marite e tiaturi nei i te Atua, e te pure nei te rahiraa ia ˈna. Teie râ, te faaite ra te tahi atu â uiuiraa manaˈo e ua topa roa te numera o te feia e haere ra i te fare pure e te sunago i roto i te hoê noa afa senekele. Fatata e 58 % o te mau Marite te parau e e haere ratou i te fare pure hoê taime i te avaˈe aore ra i raro mai. Papu maitai, aita te haapaoraa i haafatata ˈtu â ia ratou i te Atua. E aita teie fifi e itehia ra i te mau Hau Amui no Marite noa.
Ua paari o Linda i te tuhaa fenua no Bavière. E Katolika haere pureraa oia e e pure tamau oia. Te mǎtaˈu atoa ra râ oia i te tau no a muri aˈe. Aita roa ˈtu oia i ite i te opuaraa a te Atua no te taata. I te 14raa o to ˈna matahiti, ua farerei o Linda i te mau Ite no Iehova, e te faatia ra oia e: “Mea anaanatae roa na ˈu te mea ta ratou i parau, no reira vau i farii ai e piti nau aratai Bibilia e i taio oioi ai i te reira.” E piti matahiti i muri aˈe, te haamata aˈera o Linda i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. “Mea papu maitai te mau mea atoa ta ˈu e haapii ra no nia i te Atua i roto i te Bibilia,” ta ˈna ïa e parau ra. Ua faarue Linda i ta ˈna ekalesia e ua bapetizohia oia ei Ite no Iehova i te 18raa o to ˈna matahiti.
Eaha tei turai ia Linda ia taui i ta ˈna haapaoraa? Te faataa ra oia e: “Ua tauturu mai ta ˈu ekalesia ia farii au e te vai ra te hoê Atua, e ua haapii au i te tiaturi ia ˈna. E ere râ oia mai te hoê taata, e mea atea roa oia. Aita noa ta ˈu haapiiraa Bibilia i haapapu i to ˈu tiaturi i te Atua, ua tauturu atoa mai râ ia ite au e ia here au ia ˈna. I teie nei, e mau taairaa faufaa mau to ˈu e o te Atua, te hoê mea faufaa roa ˈˈe i te mau mea atoa.”
Mea faufaa roa te haapaoraa mau!
Te aratai ra anei ta outou haapaoraa ia outou i te pae varua e te faaite ra anei oia ia outou nafea te Bibilia e tauturu ai ia outou ia faaruru i te mau fifi o te oraraa? Te haapii ra anei oia i te tiaturiraa o te Bibilia no a muri aˈe? E aratai anei oia ia outou ia faatupu i te taairaa e te Poiete, ia au i te ite papu i te Bibilia? Ia ore anaˈe, eiaha e faarue. Eiaha e faarue i te mau haapaoraa atoa, a imi râ i te huru haamoriraa i niu-maite-hia i nia i te Bibilia. I reira outou e riro ai mai tei tohuhia i roto i te buka Bibilia ra a Isaia: “E teie nei, te na ô maira te Fatu ra o Iehova: Inaha, e amu tau mau tavini i te maa, . . . e inu to ˈu ra mau tavini, . . . e oaoa to ˈu ra mau tavini, . . . e himene hua to ˈu ra mau tavini i te oaoa aau ra.”—Isaia 65:13, 14.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te tahi mau iˈoa i roto i teie tumu parau.
[Hohoˈa i te api 4, 5]
E tauturu te Bibilia ia tatou ia ite e ia here i te Atua