No te aha ratou e faarue ai i te haapaoraa?
I ROPU i te senekele 19 ra, eita roa ˈtu e faaroohia te hoê taata e faaea ra i Purusia (Helemani apatoerau i teie nei) e parau e aita ta ˈna e haapaoraa. Oia mau, e nehenehe oia e tamoemoehia e te mutoi ia taui noa ˈtu oia mai te hoê haapaoraa rahi i roto i te hoê ekalesia matau-ore-hia. Ua taui mau ïa te tau!
I teie mahana, e rave rahi to Helemani e faarue nei i te mau ekalesia. E au ra e 1 taata i nia i te 4 te parau nei e aita ta ratou e haapaoraa. Hoê â tupuraa e itehia ra i Auteteria e Helevetia. Mai te peu e o te mau melo ekalesia te toto ora o te hoê haapaoraa, mai ta te papai buka Helemani ra o Reimer Gronemeyer i parau, “Te tahe nei [ïa] te toto o te mau ekalesia no Europa a pohe roa ˈtu ai.”
No te aha ratou e patoi ai i te haapaoraa
No te aha te rahiraa e patoi ai i te haapaoraa faanahohia? Mea pinepine roa, o te parau no te moni te tumu, i roto iho â râ i te mau fenua e titauhia ia aufau te mau melo i te tute na te ekalesia. Te ui nei te rahiraa e, ‘No te aha ïa ta ˈu moni ta ˈu i rohi ia noaa mai e riro ai i te ekalesia?’ Te au ore nei vetahi no te mau taoˈa rahi e te mana o te ekalesia. Peneiaˈe hoê â to ratou manaˈo e to te Karatino Joachim Meisner no Cologne, i Helemani, tei parau e na te taoˈa rahi paha a te ekalesia i aratai ia ˈna ia tâuˈa rahi roa i te mau mea materia e “eiaha e tuu i te tiaturiraa i nia i te Mesia ma te aau rotahi.”
Te faarue nei te tahi pae i ta ratou ekalesia no te mea te manaˈo nei ratou e mea haumani oia, e te anaanatae ore, e aita oia e manuïa ra i te haamâha i to ratou hiaai pae varua. Te roohia ra ratou i te oˈe i tohuhia e te peropheta ra o Amosa, “e ere râ i te oˈe maa ore, e te hiaai i te pape, i te faaroo râ i te parau a Iehova.” (Amosa 8:11) No te mea mea iti roa ta ratou maa varua e horoahia e ta ratou haapaoraa, te faarue nei ratou ia ˈna.
Noa ˈtu e mea mau iho â te mau fifi e farereihia ra, mea tano anei ia faarue i te mau haapaoraa atoa? A feruri na i te hoê taata e poia ra e e ite ra i te hoê mea e au i te hoê tâpû faraoa. Ia tamata râ oia i te amu i te reira, ite atura oia e mea hamanihia i te huˈahuˈa raau i êêhia. E faarue anei oia i te manaˈo e tamaa e e haamâha i to ˈna poia? Eita, e imi â oia i te tahi maa mau. Oia atoa, ia ore te hoê haapaoraa e haamâha i te hiaai pae varua o ta ˈna mau melo, e tia anei ia faarue ratou i te mau haapaoraa atoa? Aore ra mea maitai aˈe ia imi ratou i te hoê ravea e mâha ˈi to ratou hiaai pae varua? O ta te taata e rave rahi ïa i rave, mai ta te tumu parau i muri nei e faaite mai.