VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/1 api 12-21
  • “Te au ra anei to oe ra mafatu i to ˈu?”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Te au ra anei to oe ra mafatu i to ˈu?”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te Iehu e te Iehonadaba no teie nei tau
  • Te poro noa râ ratou ma te itoito rahi
  • A tapea maite
  • Te hoê oroa Haamanaˈoraa hau aˈe i te faahiahia
  • “No te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, . . . e te mau reo atoa”
  • ‘A faaea i roto i te pereoo’
  • O vai te ora mai i “te mahana o Iehova”?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Teie te taime no te haa ma te faaoti papu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Buka Bibilia numera 12—Te mau arii 2
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Ua faautuahia te hoê arii vahine ino mau
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/1 api 12-21

“Te au ra anei to oe ra mafatu i to ˈu?”

“A haere mai na ia ite oe i to ˈu nei itoito ia Iehova [ia ore oia ia tataˈuhia].”—TE MAU ARII 2, 10:16; MN.

1, 2. (a) Mea nafea te huru tupuraa o Iseraela i te pae faaroo i te ino-roa-raa? (b) I te matahiti 905 H.T.T., eaha te mau tauiraa rahi e fatata ra i te tupu i Iseraela?

I TE matahiti 905 H.T.T., ua tae i te taime e tupu ai te tauiraa rahi i Iseraela. Fatata 100 matahiti na mua ˈtu, ua rave o Iehova e ia vahihia te basileia tahoê o Iseraela no te haerea apotata o Solomona. (Te mau arii 1, 11:9-13) Ua faaterehia ˈtura te basileia no Apatoa, o Iuda, i muri iho e te tamaiti a Solomona ra o Rehoboama, area te basileia no Apatoerau ra, o Iseraela, na te Arii Ieroboama ïa i faatere, e ati Epheraima oia. E haamataraa peapea mau râ to te basileia no Apatoerau. Aita hoi o Ieroboama i hinaaro e ia haere roa ˈtu to ˈna mau taata i te basileia no Apatoa no te haamori i te hiero, no te mea ua mǎtaˈu oia ia opua ratou e hoˈi i te fare o Davida ra. Ua faanaho atura oia i te haamoriraa i te kafa i Iseraela e na reira, ua haamata ïa oia i te ohipa haamori idolo o tei rave-maoro-hia i roto i te aamu o te basileia no Apatoerau.—Te mau arii 1, 12:26-33.

2 Ua ino roa ˈtu â te mau ohipa i te ariiraa o Ahaba, te tamaiti a Omeri. Ua faaitoito ta ˈna vahine no te fenua ê ra o Iezebela, i te haamoriraa a Baala e ua haapohe oia i te mau peropheta a Iehova. Noa ˈtu te mau faaararaa huna ore a te peropheta ra o Elia, aita o Ahaba i tapea aˈe i ta ˈna vahine. Teie nei râ, i te matahiti 905 H.T.T., ua pohe o Ahaba, e na Iehorama, ta ˈna tamaiti, i arii. Ua tae i te taime no te tamâ i te fenua. Ua faaara ˈtura te mono o Elia, o Elisaia, i te raatira o te nuu ra o Iehu, e te faatahinu ra o Iehova ia ˈna ei arii apî no Iseraela. Eaha te ohipa i faauehia mai ia ˈna? E haamou roa i te utuafare rave hara ra o Ahaba e e tahoo i te toto o te mau peropheta ta Iezebela i haamanii!—Te mau arii 2, 9:1-10.

3, 4. Mea nafea to Iehonadaba faaiteraa e ‘te au ra to ˈna mafatu i to Iehu’?

3 Ma te auraro i te faaueraa a te Atua, ua haapohe atura o Iehu i te vahine ino ra o Iezebela, e ua faaineine atura i te haere e tamâ ia Iseraela na roto i te haamouraa i te utuafare o Ahaba. (Te mau arii 2, 9:15–10:14, 17) Ua farerei ihora oia i te hoê taata turu. “Ite aˈera [oia] ia Iehonadaba a Rekaba te haere maira e farerei ia ˈna: ua aroha ˈtura oia ia ˈna, e ua na ô atura, Te au ra anei to oe ra [mafatu] i to ˈu mai to ˈu nei [mafatu] e au i to oe ra? Ua parau maira Iehonadaba, Oia ïa. Oia mau ra, ho mai na i to rima. Ua horoa maira hoi oia i te rima; ua tuu maira oia ia ˈna i nia i te pereoo. Ua parau atura oia, A haere mai na ia ite oe i to ˈu nei itoito ia Iehova [ia ore oia ia tataˈuhia]. Ua faanoho ihora oia ia ˈna i nia i te pereoo [tamaˈi].”—Te mau arii 2, 10:15, 16; MN.

4 E ere o Iehonadaba (aore ra, Ionadaba) i te ati Iseraela. Noa ˈtu râ, ia au i to ˈna iˈoa (oia hoi te auraa “Te hinaaro nei Iehova,” “E tiaraa tura to Iehova,” aore ra “Mea horoa maitai o Iehova”), e taata haamori oia ia Iehova. (Ieremia 35:6) Papu maitai, e anaanatae taa ê to ˈna i te iteraa i ‘te itoito [o Iehu] ia Iehova ia ore oia ia tataˈuhia.’ Nafea tatou e ite ai? Inaha, aita oia i farerei hape noa i te arii faatavaihia o Iseraela. “Te haere maira [o Iehonadaba] e farerei ia ˈna,” e i tera taime, ua haapohe aˈena o Iehu ia Iezebela e vetahi atu mau melo o te utuafare o Ahaba. Ua ite maitai o Iehonadaba i te ohipa e tupu ra i to ˈna fariiraa i te aniraa a Iehu ia paiuma mai i nia i to ˈna pereoo. Ma te papu maitai, ua turu oia i te paeau o Iehu—e to Iehova atoa—i roto i teie aroraa i rotopu i te haamoriraa hape e te haamoriraa mau.

Te Iehu e te Iehonadaba no teie nei tau

5. (a) Eaha te mau tauiraa e fatata i te tupu no te huitaata atoa nei? (b) O vai te Iehu Rahi, e o vai te tia ra no ˈna i nia i te fenua nei?

5 I teie mahana, fatata atoa te mau ohipa i te taui roa no te huitaata atoa nei, mai tei tupu na i Iseraela i te matahiti 905 H.T.T. ra. Ua piri roa mai te taime e tamâ ˈi o Iehova i te fenua i te mau faahopearaa iino atoa o te mana o Satani, mai te haapaoraa hape. O vai o Iehu i teie nei tau? O Iesu Mesia ïa, no ˈna hoi teie mau parau i tohuhia mai: “A tatua na i to ˈoˈe i to humaha, e tei puai ra, to oe ra hinuhinu e to oe ra mana; e ma to mana ra, a horo ai ma te maitai, ei faatupu i te parau mau, e te mǎrû, e te parau-tia.” (Salamo 45:3, 4) Te feia e tia ra no Iesu i nia i te fenua nei, o ‘te Iseraela o te Atua’ ïa, oia hoi te mau Kerisetiano faatavaihia “o tei haapao i te [mau faaueraa] a te Atua ra, o tei [rave i te ohipa faaiteraa ia] Iesu.” (Galatia 6:16; Apokalupo 12:17; MN) Mai te matahiti 1922 mai â, ua faaara teie mau taeae faatavaihia o Iesu ma te mǎtaˈu ore, no nia i te mau ohipa haavaraa a Iehova e fatata maira.—Isaia 61:1, 2; Apokalupo 8:7–9:21; 16:2-21.

6. O vai tei haere mai no te mau nunaa no te turu i te mau Kerisetiano faatavaihia, e mea nafea to ratou haereraa i nia i te pereoo o te Iehu Rahi?

6 E ere te mau Kerisetiano faatavaihia o ratou anaˈe. Mai ia Iehonadaba i haere mai e farerei ia Iehu, e rave rahi mau taata no te mau nunaa o tei haere atoa mai e turu ia Iesu, te Iehu Rahi, e to ˈna mau tia i nia i te fenua nei, i to ratou tiaraa mai no te haamoriraa mau. (Zekaria 8:23) Ua pii o Iesu ia ratou ta ˈna mau “mamoe ê atu,” e i te matahiti 1932, ua itehia e o ratou te faahohoˈa ra ia Iehonadaba no tahito ra i teie nei tau, e ua titau-manihini-hia ratou ia paiuma “i nia i te pereoo” o te Iehu no teie nei tau. (Ioane 10:16) Nafea? Na roto ïa i te ‘haapaoraa i te mau faaueraa a te Atua’ e te apitiraa ˈtu i te feia faatavaihia i roto i “te ohipa faaiteraa ia Iesu.” I teie nei tau, tei roto atoa ïa te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i haamauhia i raro aˈe i te Arii ra o Iesu. (Mareko 13:10) I te matahiti 1935, ua haapapuhia e, o teie mau “Ionadaba” te “feia rahi roa” a te Apokalupo 7:9-17.

7. Mea nafea to te mau Kerisetiano i teie mahana i te faaiteraa e ‘te au noa ra to ratou mafatu’ i to Iesu?

7 Mai te mau matahiti 1930 mai â, ua faaite papu te feia rahi roa e to ratou mau taeae faatavaihia i to ratou turu itoito i te haamoriraa mau. I roto i te tahi mau fenua no Europa Hitia o te râ e Tooa o te râ, i te pae Hiti Hitia o te râ, e i Afirika, e rave rahi o ratou o tei pohe no to ratou faaroo. (Luka 9:23, 24) I roto i te tahi atu mau fenua, ua tapeahia ratou i roto i te fare auri, ua hamani-ino-hia ratou e te nahoa taata, aore ra na roto i te tahi atu mau ravea. (Timoteo 2, 3:12) E faaroo faahiahia mau â ta ratou i faaite! E i roto i te Tabula no te Matahiti Taviniraa 1997, te itehia râ to ratou hinaaro papu e tavini i te Atua, noa ˈtu eaha te ohipa e tupu. ‘Te au nei to ratou mafatu’ i to Iesu. O tei itehia ïa i te matahiti 1997 ra, inaha, e 5 599 931 feia poro i te Basileia, fatata e mau “Ionadaba” anaˈe, o tei horoa i te taatoaraa 1 179 735 841 hora i roto i te ohipa faaiteraa ia Iesu.

Te poro noa râ ratou ma te itoito rahi

8. Mea nafea te mau Ite no Iehova ia faaite i to ratou itoito rahi no te haamoriraa mau?

8 Ua tui na te roo o Iehu no to ˈna faahoro-puai-raa i to ˈna pereoo—e tapao ïa no to ˈna itoito rahi i te raveraa i ta ˈna ohipa. (Te mau arii 2, 9:20) Te parauhia ra no nia ia Iesu, te Iehu Rahi, e “ua riro roa” oia i te itoito rahi. (Salamo 69:9) Eita ïa e maerehia ia ite-atoa-hia te itoito rahi o te mau Kerisetiano mau i teie mahana. I roto i te amuiraa e i mua atoa i te taata, ‘te [“poro,” MN] nei ratou i te parau, . . . i te hora au e te hora au ore.’ (Timoteo 2, 4:2) Ua ite-taa-ê-hia to ratou itoito rahi i te omuaraa o te matahiti 1997, i muri aˈe i te matararaa mai te hoê tumu parau i roto i Te taviniraa o te Basileia i faaitoito na i te feia poro e rave rahi ia rave i te taviniraa pionie tauturu. I roto i te fenua tataitahi, ua horoahia te hoê numera pionie tauturu ei fa. Eaha te pahonoraa? Mea faahiahia mau ïa! I roto e rave rahi mau amaa, ua hemo te numera fa. Ua haamau te fenua Equateur i te fa ra e 4 000, i te avaˈe Mati râ, ua naeahia e 6 936 pionie tauturu. Ua tapao te fenua Tapone i te taatoaraa 104 215 pionie tauturu i taua na avaˈe e toru ra. I Zambia, e 6 000 te fa, e 6 414 pionie tauturu i tapaohia i te avaˈe Mati; e 6 532 i te avaˈe Eperera; e 7 695 i te avaˈe Me. Ia taio-pauroa-hia, ia amuihia te mau pionie tauturu e tamau, ua naeahia ïa 1 110 251, te hoê maraaraa e 34,2 % i nia i te matahiti 1996!

9. Taa ê atu i te pororaa i tera fare, i tera fare, eaha ˈtu â te mau ravea ta te mau Ite no Iehova e faaohipa nei no te faaite i te parau apî maitai i te taata?

9 Ua parau atu te aposetolo Paulo i te mau matahiapo no Ephesia e: “Aore roa aˈenei e mea e maitai ai outou na i vaiihohia e au; . . . e te haapii ia outou i te vahi taata, e i tera fare, i tera fare.” (Ohipa 20:20) I teie mahana, te pee nei te mau Ite no Iehova i te hiˈoraa o Paulo e te poro nei ratou i te parau apî maitai ma te itoito rahi i tera fare, i tera fare. Teie râ, e ere noa i te mea ohie ia farerei i te taata i to ratou fare. No reira, te faaitoito nei “te tavini haapao maitai e te paari” i te feia poro i te Basileia, ia haere atu e paraparau i te taata i ta ratou vahi ohiparaa, na nia i te aroâ, i te pae tahatai, i roto i te mau aua huiraatira—i te mau vahi atoa tei reira te taata. (Mataio 24:45-47) Ua itehia mai te mau faahopearaa faahiahia roa.

10, 11. Mea nafea te feia poro i roto e piti fenua i te imiraa i te ravea no te paraparau i te feia anaanatae o te ore e farereihia nei i to ratou fare?

10 I Copenhague, i te fenua Danemata, ua poro te hoê pǔpǔ iti feia poro na nia i te mau aroâ i rapaeau i te mau fare tapearaa pereoo auahi. Mai te avaˈe Tenuare e tae atu i te avaˈe Tiunu, ua opere ratou e 4 733 vea, ua faatupu ratou i te mau aparauraa maitatai roa e te taata, e ua rave ratou e rave rahi mau hoˈi-faahou-raa e farerei. E rave rau feia poro i taua fenua ra, tei noaa mai i te mau eˈa opereraa vea tamau i roto i te mau fare toa. I roto i te hoê oire iti, te faatupuhia nei te hoê matete rahi i te mau Mahana pae atoa, e e mau tausani taata te haere mai i teie vahi. No reira, ua faanaho te amuiraa i te mau taime pororaa tamau i taua matete ra. I te hoê vahi, te haere nei te mau taeae na te mau fare haapiiraa e te tahi mau pueraa buka haamaramaramaraa tano maitai no te mau orometua haapii.

11 I te fenua Vaihi, ua rave-atoa-hia te mau tutavaraa no te paraparau i te feia aita to te fare. Te vai nei te mau tuhaa fenua taa ê, mai te mau vahi taata (te mau aroâ, te mau aua huiraatira, te mau vahi vairaa pereoo, e te mau tapearaa pereoo mataeinaa), te mau tuhaa i roto i te oire, te mau fare toa rahi e te mau tauraa manureva, te pororaa na roto i te niuniu paraparau, na nia i te faurao (pororaa na nia i te mau pereoo faauta taata), e te mau aua fare haapiiraa teitei. Te haapao-maitai-hia nei ia tonohia te rahiraa Ite e tano i roto i te tuhaa fenua tataitahi, e ia faaineine-maitai-hia te feia e tonohia. Ua rave-atoa-hia te mau tutavaraa faanahonaho-maitai-hia mai teie te huru, i roto e rave rahi mau fenua. Ei faahopearaa, te paraparauhia nei te mau taata anaanatae o te ore roa hoi e farereihia na roto i te taviniraa na te mau fare.

A tapea maite

12, 13. (a) Eaha te ravea haavarevare ta Satani i faaohipa i nia i te mau Ite no Iehova i te matahiti 1997 ra? (b) Mea nafea te parau faaino i te hoˈiraa ˈtu i nia iho i te taata faaino i roto i te hoê fenua?

12 I roto e rave rau mau fenua i te matahiti 1997 ra, ua faainohia te mau Ite no Iehova i te mau parau haavare tei haapararehia no te horo ia ratou i mua i te ture. Aita râ te mau Ite i aueue! (Salamo 112:7, 8) Ua haamanaˈo ratou i te pure a te papai salamo e: “Ua faaau te feia teoteo i te parau haavare ia ˈu: te haapao nei râ vau ma tau aau atoa i ta oe i parau maira.” (Salamo 119:69) Ua riro teie mau parau haavare i haapararehia ei haapapuraa e te ririhia nei te mau Kerisetiano mau mai ta Iesu i tohu na. (Mataio 24:9) E i te tahi mau taime, ua hoˈi atu te ino i nia iho i te taata faaino. Ua taio te hoê taata i Beletita, i te hoê tumu parau faaino i te mau Ite no Iehova i roto i te hoê vea matau-maitai-hia. No to ˈna huru ê i te mau parau faaino o ta ˈna i taio, ua haere atura oia i te hoê putuputuraa i te hoê Piha no te Basileia i te Sabati i muri iho. Ua faanaho atura oia e haapii i te Bibilia e te mau Ite e ua haere oioi noa ˈtura oia i mua. E melo oia na mua ˈˈe no te hoê pǔpǔ feia ohipa iino. Ua tauturu ta ˈna haapiiraa Bibilia ia ˈna ia tamâ i to ˈna oraraa, e ua ite mai te feia e haaati ra ia ˈna i to ˈna tauiraa. Papu maitai, aita te taata i papai i taua tumu parau faaino ra, i opua i teie faahopearaa!

13 Ua faaite roa vetahi feia mafatu tia i Beletita i to ratou manaˈo faahapa i te mau parau faaino haavare. I roto ia ratou, te vai ra te hoê faatere hau nui tahito o tei farii e ua haafaahiahia rahi oia i te ohipa i ravehia e te mau Ite no Iehova. Ua papai te hoê tepute e: “Taa ê atu i te mau parau haavare i haapararehia i te tahi mau taime, i to ˈu manaˈoraa, e ere roa ˈtu [te mau Ite no Iehova] i te feia atâta no te mau faanahonahoraa a te Hau. E mau taata tivila hau mau ratou, e feia haapao maitai, e te faatura i te mau tia mana.” E parau paari mau â ta te aposetolo Petero i faahiti, i te na ôraa e: “Ia maitai [to] outou [haerea] i rotopu i te mau [nunaa]: ta ratou hoi i faaino mai ia outou, mai te mea e feia rave parau ino, ia hiˈo râ ratou i ta outou [mau ohipa maitatai], ia haamaitai ratou i te Atua i te mahana e roohia mai ai ra.”—Petero 1, 2:12; MN.

Te hoê oroa Haamanaˈoraa hau aˈe i te faahiahia

14. Eaha vetahi mau tabula anaanatae roa i noaa mai no nia i te rahiraa taata i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te matahiti 1997?

14 E mea tano roa ia faariro te feia e faaite nei ia Iesu, i te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa mai te hoê taime faufaa roa o te matahiti. I te matahiti 1997, 14 322 226 taata tei haere mai no te faatupu i teie oroa i te 23 no Mati. Oia ïa 1 400 000 tiahapa taata hau i te matahiti 1996. (Luka 22:14-20) I roto e rave rahi mau fenua, ua hau roa ˈtu te rahiraa taata i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa, i te numera o te feia poro i te Basileia, e tapao faaite ïa i te maraaraa e nehenehe e itehia i mua nei. Ei hiˈoraa, i Haiti, i te matahiti 1997, ua naeahia 10 621 feia poro, e e 67 259 feia i haere mai i te oroa Haamanaˈoraa. A hiˈo i te tabula matahiti i te mau api 18 e tae atu i te 21, no te hiˈo e ehia fenua o tei tapao e rave rahi mau taata i tae mai i teie oroa, ia faaauhia i te numera o te feia poro.

15. I roto i te tahi mau fenua, mea nafea to tatou mau taeae i te haapaiumaraa i te mau fifi rahi no te faatupu i te oroa Haamanaˈoraa?

15 No vetahi mau taata, e ere i te mea ohie ia haere atu i te oroa Haamanaˈoraa. I Alabania, ua opanihia te taata ia haere na rapaeau i muri aˈe i te hora 7 i te po, no te mau arepurepuraa tivila. I roto i na pǔpǔ iti 115 na te fenua taatoa, ua haamatahia te oroa Haamanaˈoraa i te hora 5:45 i te ahiahi. Ua topa te mahana i te hora 6:08, te haamataraa ïa o te 14 no Nisana. Ua operehia te mau taoˈa taipe i te area hora 6:15. I roto i te rahiraa o te mau pǔpǔ, ua faaotihia te pure hopea i te hora 6:30, e ua hoˈi vitiviti noa te feia i haere mai i to ratou fare na mua ˈˈe i te hora opaniraa. Noa ˈtu râ, ua naeahia te feia i haere mai i te oroa Haamanaˈoraa e 3 154, ia faaauhia i te numera o te feia poro oia 1 090. I te hoê fenua no Afirika, no te mau arepurepuraa tivila, aita i nehenehe faahou e haere i te Piha no te Basileia, no reira, ua opua ˈtura e piti matahiapo e putuputu i te fare o te toru o te matahiapo no te faanaho i te oroa i roto i te mau pǔpǔ nainai aˈe. No te haere i to ˈna fare, e tia hoi i teie na matahiapo e piti ia haere na roto i te hoê apoo faataheraa pape. Tera râ, te tupu ra te aroraa i taua vahi ra, e te pupuhi ra te feia pupuhi tapuni i te taata atoa e tamata i te haere na roto i taua apoo ra. Ua horo atura te matahiapo matamua na roto i te apoo e tapae atura i te tahi pae ma te fifi ore. Te na roto atura te piti o te matahiapo i te apoo a faaroo ai oia i te paainaraa pupuhi. Ouˈa ˈtura oia no te tarava i nia i te repo e nee noa ˈtura i te vahi papu, a faaroo noa ˈi oia i te mau ofai pupuhi na nia noa i to ˈna upoo. Ua tupu maitai ta ratou putuputuraa matahiapo, e ua haapaohia te mau hinaaro o te amuiraa.

“No te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, . . . e te mau reo atoa”

16. Mea nafea to te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari faanahoraa ia porohia te parau apî maitai i te mau pǔpǔ reo iti?

16 Ua parau te aposetolo Ioane e e haere mai te feia rahi roa “no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” (Apokalupo 7:9) No reira, ua faanaho te Tino Aratai e ia neneihia te mau papai na roto e rave rahi atu â mau reo—e tae noa ˈtu te mau reo e paraparauhia nei e te mau opu i te vahi moemoe e te mau pǔpǔ iti taata. Ei hiˈoraa, i Mozambique, ua matara te api parau iti ra Te hoê oraraa hau i roto i te hoê ao apî na roto e pae reo apî. I Nicaragua, ua neneihia te vea iti ra E oaoa oe i te fenua e a muri noa ˈtu! na roto i te reo Miskito—te papai matamua a te Taiete Watch Tower na roto i teie nei reo. E rave rahi Inidia Miskito o tei farii i teie vea iti e ua oaoa roa ratou i te iteraa i te hoê papai na roto i to ratou iho reo. I te matahiti 1997, ua faatia te Taiete i te mau papai na roto e 25 reo apî e ua nenei oia hau atu i te hoê miria vea.

17. Eaha te pǔpǔ reo taa ê o tei tauturuhia i Korea, e mea nafea te mau ripene video i te tauturu-rahi-raa i teie pǔpǔ taata?

17 I Korea, ua tauturuhia te tahi atu pǔpǔ reo taa ê. I te matahiti 1997, ua faatupuhia te tairururaa matamua na roto i te reo aparaa rima Korea. Te vai nei 15 amuiraa na roto i te reo aparaa rima i Korea, e 543 feia poro, tera râ, 1 174 taata i haere mai i te tairururaa, e e 21 i bapetizohia. No te tauturu i te feia tariˈa turi aita e taa maitai ra i te reo paraparauhia aore ra papaihia, te haruharuhia ra te mau papai i nia i te ripene video na roto 13 reo aparaa rima taa ê. No reira, te tauturuhia nei te feia tariˈa turi ia “taio” e ia haapii atoa i te parau apî maitai, ma te mau faahopearaa maitatai roa. I te fenua Marite, na mua ˈˈe, e titauhia na e pae matahiti ia nehenehe te hoê taata tariˈa turi e bapetizo. Na roto i te mau ripene video e rave rau na roto i te Reo Aparaa rima Marite, i teie nei, e nehenehe te tahi feia turi e bapetizo i muri aˈe i te hoê noa matahiti.

‘A faaea i roto i te pereoo’

18. I muri aˈe i to ˈna farereiraa ia Iehonadaba, eaha ta Iehu i rave?

18 I te matahiti 905 H.T.T., i muri aˈe i to Iehonadaba haereraa mai na muri iho ia ˈna, ua haere atura o Iehu e haamou i te haamoriraa hape. Ua faatae atura oia i te hoê titau-manihini-raa i te feia haamori atoa a Baala: “A faaite na ei apooraa moˈa ta Baala.” I muri iho, ua tono aˈera oia i te vea e ati noa ˈˈe te fenua ia ore te hoê taata haamori ia Baala ia moehia. Ua haaputuputu rahi maira ratou i roto i te hiero rahi a te atua hape, e ua imi-maitai-hia ˈtura e aita e taata haamori ia Iehova i reira. I te pae hopea, ua haapohe roa ˈtura o Iehu e to ˈna nuu i te feia haamori ia Baala. “Pau roa aˈera Baala i Iseraela ia Iehu.”—Te mau arii 2, 10:20-28.

19. Ia hiˈohia te ohipa e roohia ˈtu i nia i te huitaata nei, eaha te huru feruriraa te tia ia tatou ia faaite, e eaha te ohipa te tia ia tatou ia rohi i te rave?

19 I teie mahana, ua piri roa mai te haavaraa hopea i nia i te haapaoraa hape taatoa. I raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi, te poro nei te mau Kerisetiano i te parau apî maitai i te huitaata atoa nei, ma te faaitoito ia ratou ia mǎtaˈu i te Atua e ia haere mai i rapae i te haapaoraa hape. (Apokalupo 14:6-8; 18:2, 4) Te faaitoitohia nei te feia haehaa ia auraro i te Basileia o te Atua i raro aˈe i te Arii ta Iehova i faaterono, o Iesu Mesia. (Apokalupo 12:10) I teie taime anaanatae rahi, eiaha tatou ia vaiiho i to tatou itoito rahi ia paruparu a turu ai tatou i te haamoriraa mau.

20. Eaha ta outou e opua papu i te rave i te matahiti taviniraa 1998?

20 I mutaa iho, i te taime a farerei ai te Arii ra o Davida i te mau haafifiraa rahi, ua pure oia e: “Ua ineine tau aau, e te Atua, ua ineine tau aau; e himene au e haamaitai ia oe. E haamaitai au ia oe, e Iehova, i roto i te mau taata nei.” (Salamo 57:7, 9) Ia ineine noa atoa tatou e tia ˈi. I te roaraa o te matahiti taviniraa 1997, noa ˈtu te mau haafifiraa e rave rahi, ua faateiteihia te hoê reo arueraa puai ei faahanahanaraa i te Atua ra o Iehova. Ia faateiteihia te hoê reo puai atu â i roto i teie matahiti taviniraa apî. E ia faateitei-noa-hia, noa ˈtu te mau tamataraa atoa a Satani no te haaparuparu aore ra no te patoi mai ia tatou. E faaite ïa tatou e te au noa ra to tatou mafatu i to te Iehu Rahi ra o Iesu Mesia, e e pahono tatou ma to tatou nephe atoa i te aˈoraa i faauruahia mai, e na ô ra e: “Ia rearea e ia oaoa ia Iehova, outou, e te feia parau-tia; e umere i te oaoa, outou, e te feia i tia te aau ra.”—Salamo 32:11.

E nehenehe anei outou e faataa mai?

◻ Eaha te mau tauiraa i tupu i Iseraela i te matahiti 905 H.T.T.?

◻ O vai o Iehu i teie nei tau, e mea nafea te “feia rahi roa” ia faaite e ‘te au ra to ratou mafatu’ i to ˈna?

◻ Eaha te mau numera no roto mai i te tabula matahiti e faaite ra i te itoito rahi o te mau Ite no Iehova i roto i te matahiti taviniraa 1997?

◻ Noa ˈtu te mau ohipa a Satani i nia ia tatou, eaha te huru feruriraa ta tatou e faaite i te roaraa o te matahiti taviniraa 1998?

[Tapura i te mau api 18-21]

TABULA NO TE MATAHITI TAVINIRAA 1997 A TE MAU ITE NO IEHOVA NA TE ARA

(For fully formatted text, see publication.)

[Hohoˈa i te api 15]

Te faaite ra te numera faahiahia o te feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te maraaraa e nehenehe e itehia i mua nei

[Hohoˈa i te api 16]

Mai ta Iehonadaba i turu ia Iehu, te turu atoa nei te “feia rahi roa” i teie mahana i te Iehu Rahi, o Iesu Mesia, e to ˈna mau taeae faatavaihia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono