Te haafaufaa mau ra anei outou i te mau haamaitairaa a Iehova?
UA HAERE o Kenichi, te hoê taata faito matahiti au noa, i te fare raau no te hoo mai i te raau no te tahi puta toetoe. I to ˈna raveraa i te raau, ua tomeahia oia, ua maero e ua opupuhia to ˈna tino taatoa. Eita e maerehia, ua haamata ˈtura o Kenichi i te feaa piti e ua haapao maitai anei te taote raau i to ˈna mau hinaaro.
Te hiˈo nei paha vetahi i te Atua ra o Iehova mai ta Kenichi huru hiˈoraa i te taata hoo raau. Te feaa piti nei ratou e te anaanatae mau maira anei te Atua mana hope ra o Iehova, ia tatou tataitahi. Noa ˈtu e te farii nei ratou e Atua maitai oia, aita ratou e tiaturi roa ra e te haapao roa maira oia ia tatou. E parau mau iho â ia fifi anaˈe ratou aore ra ia farerei ratou i te mau peapea no te mea te faaohipa nei ratou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. No te mea e ua erehia ratou i te ite maite, te hiˈo nei ratou i to ratou mau fifi mai te maero e te opupu tei tupu i nia ia Kenichi ma te manaˈo-ore-hia, mai te mea ra e na te Atua te hape.—Maseli 19:3.
Eiaha e faaau ia Iehova i te mau taata tia ore. Ua taotiahia te mau taata i roto i te ite e te aravihi. Eita ratou e ite maite taatoa i te mau hinaaro mau o vetahi ê, mai ta te taata hoo raau o Kenichi i rave. Area o Iehova ra, aita e mea e moe i to ˈna aro. E pinepine Iehova i te tauturu mai ia tatou ma te ore tatou e ite maite e e haafaufaa i te reira no te mea e pinepine tatou i te manaˈonaˈo i te mea e erehia ra e tatou e i te haamoe i te mau haamaitairaa e rave rahi ta tatou e fanaˈo ra. Eiaha tatou e faahapa oioi noa i te Atua no te mau fifi atoa ta tatou e faaruru nei, e tutava tatou i te ite maite i te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo nei no ǒ mai ia Iehova ra.
Ia au i te hoê titionare (Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary), e nehenehe e faataa i te hoê “haamaitairaa” mai “te hoê mea o te aratai i te oaoa aore ra i te maitai.” Te taa ra anei ia outou e e parau mau iho â no te mau haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ra?
Te hoê Atua horoa faito ore
Ia parau anaˈe te hoê vahine e e taata horoa noa ta ˈna tane, e pinepine oia i te hinaaro e parau e te haapao maitai ra oia i te mau hinaaro o te utuafare, ma te horoa mai i te maa navai maitai, te tamǎrǔ, e te ahu no te oaoa e te maitai o te utuafare. Mea nafea ïa Iehova e riro ai ei Atua horoa noa? A hiˈo maitai na i to tatou palaneta te Fenua, te nohoraa o te taata. Tei te atearaa 150 000 000 kilometera oia i te mahana, e atearaa tano ïa no te mau anuvera au maitai e tupu ai te ora i nia i te fenua nei. Ua faanahohia te oparaa e 23,5 teteri o to tatou fenua ma te tia roa, maoti te reira e tauiui ai te mau tau o te faarahi i te auhuneraa. Ei faahopearaa, te faaamu nei te fenua e hau atu i te pae miria taata. E Atua horoa faahiahia mau â o Iehova!
Hau atu â, te haapapu maira te Bibilia ia tatou e te anaanatae hohonu maira Iehova ia tatou tataitahi e i to tatou maitai. A feruri na, ua ite o Iehova i te iˈoa o te mau miria fetia tataitahi, e e ore atoa te hoê manu rii e mairi i raro i te repo e moe ia ˈna. (Isaia 40:26; Mataio 10:29-31) E hau atu â ïa oia i te haapao mai i te mau taata e here nei ia ˈna, e tei hoohia mai i te toto faufaa roa o ta ˈna Tamaiti herehia, o Iesu Mesia! (Ohipa 20:28) Ua tano te taata paari ra i te parauraa e: “Na Iehova te [“haamaitairaa,” MN] i taoˈahia ˈi te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.”—Maseli 10:22.
Te mau haamaitairaa e taoˈahia ˈi tatou
Te vai ra ia tatou nei te hoê mea faufaa roa te tia hoi ia tatou ia mauruuru rahi. Eaha ïa taua mea ra? Te faataa ra te Bibilia i te reira i te na ôraa e: “Maitai rahi to te ture a to vaha ra ia ˈu, i na auro e te ario e ia rahi noa ˈtu i te tausani.” (Salamo 119:72; Maseli 8:10) Mai te faufaa o te auro maitai rahi, e mea hinaaro-rahi-hia ˈtu â te ture a Iehova. Te hoê ite papu o ta ˈna ture, apitihia mai e te ite aravihi e te ite maite ta Iehova e horoa ra na te feia aau rotahi o te imi ra i te parau mau, e mau taoˈa anaˈe ïa o te tia ia haafaufaahia. Na te reira e faaineine ia tatou ia paruru ia tatou iho, ia faaruru i te mau huru tupuraa fifi, ia faatitiaifaro i te mau fifi ma te manuïa, e ia ite i te mauruuru e te oaoa.
E parau mau atoa no te feia apî roa. A rave na i te hiˈoraa o te hoê tamahine iti o tei faatitiaifaro i to ˈna mau fifi na roto i te faaohiparaa i te ture a Iehova. Te faaea ra te tamahine ra, o Akemi te iˈoa, i pihai iho i te oire no Tokyo. Ua faaohipa to ˈna metua tane e to ˈna metua vahine i te mau faaueraa tumu a te Bibilia no te haapii atu ia ˈna, e na roto i te parau e te hiˈoraa, ua tauturu raua i ta raua tamahine ia here ia Iehova e i te taata-tupu. Ma te ite atea i te mau fifi e faaruruhia e ta raua tamahine i te fare haapiiraa, ua tutava raua i te faaineine maitai ia ˈna. Teie râ, i te ôraa ˈtu o Akemi i te fare haapiiraa tuatahi, ua hiˈohia oia e vetahi o to ˈna mau hoa haapiiraa mai te hoê tamahine “taa ê” no te mea e pure na oia na mua ˈˈe e tamaa ˈi e aita oia i apiti, no to ˈna haava manaˈo, i roto i te tahi mau ohipa aita e tu ra e te mau Papai. Aita i maoro, ua hamani-ino-hia oia e te hoê pǔpǔ tamarii haavî i muri aˈe i te haapiiraa, o te poara ia ˈna, o te taviri i to ˈna nau rima, e o te faaooo ia ˈna.
Aita o Akemi iti i tahoo, aita atoa oia i riaria i te mau tamarii e haavî ra ia ˈna. Teie râ, ua tutava oia i te faaohipa i te mea o ta ˈna i haapii. Ei faahopearaa o to ˈna haerea maitai roa e o to ˈna itoito, ua faatura mai e rave rahi o to ˈna mau hoa haapiiraa ia ˈna. Ua faaite atura ratou i te ohipa i tupu i te orometua haapii, e mai taua mahana mai ra, aita o Akemi i hamani-ino-faahou-hia i te fare haapiiraa.
Na te aha i tauturu ia Akemi ia faaruru ma te manuïa i te hoê huru tupuraa fifi? Na te ite papu ïa, te ite aravihi, e te paari no ǒ mai ia Iehova ra, o ta to ˈna nau metua i haapii ia ˈna. Ua ite maitai oia i te faaoromai o Iesu, e ua turai te reira ia ˈna ia pee i to ˈna hiˈoraa. Ua tauturu te Bibilia ia ˈna ia ite maite e te rave ra te tahi mau taata i te mau ohipa hape ma te taa ore, e ua faaitoito ia ˈna ia riri i te hape ta taua mau tamarii hamani ino i rave, eiaha râ ia ratou iho.—Luka 23:34; Roma 12:9, 17-21.
Parau mau, aita e metua e hinaaro e ite i ta ratou tamarii ia faaooohia e ia hamani-ino-hia. Noa ˈtu râ, a feruri na i te oaoa o te mau metua o Akemi, i to raua faarooraa i te mau tuhaa iti atoa o te ohipa i tupu. Ua riro mau â teie mau huru tamarii ei haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ra.—Salamo 127:3; Petero 1, 1:6, 7.
Te tiairaa ia Iehova ma te faaoromai
Teie râ, na mua ˈˈe outou e fanaˈo ai i te mau haamaitairaa a Iehova, i te tahi mau taime, e tia ia outou ia tiai i te taime oia e na reira ˈi. Ua ite o Iehova i to outou huru tupuraa, e te haamâha maira oia i to outou hinaaro tataitahi i te taime maitai roa ˈˈe no outou. (Salamo 145:16; Koheleta 3:1; Iakobo 1:17) Mea au paha na outou te maa hotu, teie râ, eaha to outou manaˈo mai te peu e e horoa mai te hoê taata titau manihini na outou i te maa hotu na mua ˈˈe a nehenehe ai e amu? Noa ˈtu e e apara, e anani, aore ra te tahi atu maa, mea au aˈe na outou e ia para ta outou maa hotu, ia papepapehia, e ia monamona. Oia atoa, te horoa maira o Iehova i te mea ta outou e hinaaro ra i te taime au—eita oia e horoa oioi mai aore ra e horoa taere mai.
A haamanaˈo na i te hiˈoraa o Iosepha. Noa ˈtu e aita ta ˈna e hara, ua tapeahia oia i roto i te fare auri i Aiphiti. Ua tiaturi te hoê hoa mau auri, te hopoi vine a Pharao, e e matara mai oia i te fare auri e ua tǎpǔ atura e e faaite oia ia Pharao i te tupuraa o Iosepha. Teie râ, i muri aˈe i to ˈna matararaa, ua moe-roa-hia ia ˈna o Iosepha. E au e ua faaruehia o Iosepha. Tera râ, e piti matahiti taatoa i muri iho, ua matara maira o Iosepha i te fare auri, e riro maira oia ei faatere, te piti ïa i Aiphiti. Maoti i te ru noa, ua tiai o Iosepha ia Iehova. E no te reira, ua haamaitaihia oia na roto i te hoê ravea o tei riro ei faaoraraa mai i te mau ati Iseraela e to Aiphiti.—Genese 39:1–41:57.
Ua riro na o Masashi ei matahiapo i roto i te hoê amuiraa i te pae apatoerau no Tapone. Aita oia i roto i te fare auri, tera râ, ua tia ia ˈna ia tiai ia Iehova. No te aha? Mai te taime mai â a haamauhia ˈi i Tapone te Haapiiraa Faaineineraa no te Taviniraa, te hoê haapiiraa no te faaineine i te mau tavini kerisetiano aravihi, ua opua uˈana oia e apiti atoa ˈtu. Ua pure rahi oia no nia i teie haamaitairaa taa ê. Ua titau-manihini-hia mai to ˈna hoa pionie, area o Masashi ra, noa ˈtu to ˈna hiaai uˈana, aita ïa. Ua inoino roa oia.
Noa ˈtu râ, ua rave oia i te mau taahiraa avae no te haapaiuma i to ˈna mau manaˈo horuhoru. Ua haapii atura oia i te Bibilia e te mau papai i neneihia e te Taiete Watch Tower, ma te tuu i te tapao i nia i te mau tumu parau mai te haehaa e te haavîraa i to ˈna mau manaˈo horuhoru. Ua faaafaro atura oia i to ˈna huru feruriraa, e ua oaoa ˈtu â oia i roto i ta ˈna tuhaa taviniraa. I muri iho, i te hoê taime manaˈo-ore-hia, ua tae mai ta ˈna titau-manihini-raa no te haere i te haapiiraa.
Ma te faatupu i te mau huru maitatai mai te faaoromai e te haehaa, ua fanaˈo hau atu â oia i te haapiiraa. I muri iho, ua fanaˈo o Masashi i te haamaitairaa taa ê e tavini i to ˈna mau taeae ei tiaau ratere. Oia mau, ua ite o Iehova e eaha ta Masashi i hinaaro, e ua horoa mai oia i te reira i te taime maitai roa ˈˈe no ˈna.
A imi i ta ˈna mau haamaitairaa
No reira, e ere o Iehova mai te taata hoo raau ra. Noa ˈtu e aita tatou e ite maite ra e te haapao maira e te tapitapi maira o Iehova, e ninii mai oia i ta ˈna mau maitai na roto i te mau huru e rave rau—i te mau taime e na roto i te mau ravea maitatai roa ˈˈe no tatou. No reira, a tamau i te imi i ta ˈna mau haamaitairaa. A haamanaˈo e e rave rahi mau tumu ta outou no te mauruuru. Ua haamaitaihia outou e te mau faanahoraa faufaa no te tamau noa i te ora i nia i te fenua nei. Ua horoahia mai ia outou ra te ite o Iehova e o to ˈna mau eˈa tia roa. Ua horoahia mai ia outou ra te ite aravihi. E ua noaa mai ia outou te ite maite. Ua horoahia mai teie mau mea atoa no to outou maitai e ia oaoa outou.
No te fanaˈo hau atu â i te haamaitairaa a Iehova, a tamau noa ïa i te haapii i te Bibilia. A ani ia Iehova ia tauturu mai ia outou ia taa e ia faaohipa i te mau haapiiraa, e au i te taoˈa faufaa, i roto i ta ˈna Parau faauruahia. E riro mau outou i te taoˈahia i te pae varua, e ore ai outou e erehia i te tahi mea. Oia mau, maoti te reira, e oaoa e e mauruuru ïa outou i teie nei e e fanaˈo rahi outou i te ora i roto i te ao apî i mua nei.—Ioane 10:10; Timoteo 1, 4:8, 9.
[Hohoˈa i te api 23]
E mea faufaa roa ˈˈe te haamaitairaa a Iehova i te auro