Eiaha e faarue i te hororaa no te ora!
‘A horo tamau maite i teie nei hororaa i mua ia tatou nei.’—HEBERA 12:1.
1, 2. Eaha te mau ohipa anaanatae rahi o tei haaputapû i te mau tavini o Iehova i teie mau mahana hopea?
TE ORA nei tatou i te hoê anotau anaanatae rahi e te fifi atoa râ. Hau atu i te 80 matahiti i teie nei, i te matahiti 1914 ra, ua faateronohia o Iesu ei Arii no te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. Ua haamata ïa “te mahana o te Fatu” e oia atoa, “te tau hopea” o teie faanahoraa o te mau mea. (Apokalupo 1:10; Daniela 12:9) Mai reira mai, ua rahi noa ˈtu te ru o te hororaa kerisetiano no te ora. Ua rohi puai te mau tavini o te Atua no te apee noa i te pereoo no te raˈi o Iehova, oia hoi ta ˈna faanahonahoraa i nia i te raˈi, o te haere ra i mua ma te faaea ore no te faatupu i te mau opuaraa a Iehova.—Ezekiela 1:4-28; Korinetia 1, 9:24.
2 Ua oaoa anei te nunaa o te Atua i to ratou “hororaa” ia noaa te ora mure ore? Oia mau! Ua putapû roa ratou i te iteraa i te haaputuputuraahia te toea o te mau taeae o Iesu, e te oaoa nei ratou i te papuraa e, ua fatata roa te tapaoraa hopea o te toea o te mau 144 000 i te oti. (Apokalupo 7:3, 4) Hau atu, te anaanatae rahi nei ratou i te iteraa e, ua faaohipa te Arii faatoroahia e Iehova i ta ˈna mauhaa ooti no te ooti i ‘te auhune o te fenua nei.’ (Apokalupo 14:15, 16) Auê ïa auhune rahi e! (Mataio 9:37) I teie nei taime, hau atu i te pae mirioni taata o tei haaputuputuhia mai—“e feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” (Apokalupo 7:9) Aita hoê taata e nehenehe e parau i te numera hopea o teie feia rahi roa, aita hoi hoê taata e nehenehe e taio i teie feia.
3. Noa ˈtu teihea mau haafifiraa e tia ˈi ia tatou ia tamata noa i te faatupu i te hoê huru feruriraa oaoa?
3 Parau mau, te tamata nei o Satani i te faahiˈa ia tatou aore ra i te faataere ia tatou a haapuai ai tatou i te horo. (Apokalupo 12:17) E ere roa ˈtu hoi i te mea ohie ia tamau noa i te horo noa ˈtu te mau tamaˈi, te mau oˈe, te mau maˈi pee, e vetahi atu mau haafifiraa atoa o te tapao i te tau o te hopea. (Mataio 24:3-9; Luka 21:11; Timoteo 2, 3:1-5) Noa ˈtu râ, te putapû nei to tatou mafatu i te oaoa, a fatata mai ai te hopea o te hororaa. Te tutava nei tatou i te faatupu i te huru feruriraa ta Paulo i faaitoito na i te mau Kerisetiano o to ˈna ra tau ia faatupu, oia hoi: “E oaoa i te Fatu, eiaha e faaea, e parau faahou atu â vau, E oaoâ outou.”—Philipi 4:4.
4. Eaha te huru feruriraa i faaitehia e te mau Kerisetiano no Philipi?
4 Aita e feaaraa e, ua oaoa te mau Kerisetiano ta Paulo i faatae atu i taua mau parau ra, i roto i to ratou faaroo, inaha ua parau atu o Paulo ia ratou e: “A tamau â i te oaoa i te Fatu.” (Philipi 3:1, MN) E amuiraa horoa maitai e te here to Philipi, e ua tavini ratou ma te itoito rahi e te aau tae. (Philipi 1:3-5; 4:10, 14-20) Aita râ te taatoaraa o te mau Kerisetiano o te senekele matamua i faatupu i taua huru feruriraa ra. Ei hiˈoraa, ua riro vetahi o te mau Kerisetiano ati Iuda ta Paulo i faatae atu i te buka Hebera, ei tapitapiraa.
“Ia faarahi hua ˈtu i te haapao”
5. (a) Eaha te huru feruriraa o te mau Kerisetiano Hebera i te haamauraahia te amuiraa kerisetiano matamua? (b) A faataa na i te huru feruriraa o te tahi mau Kerisetiano Hebera i te area matahiti 60 T.T.
5 Ua tahoê mai te amuiraa kerisetiano matamua i roto i te aamu o te ao nei, i te mau ati Iuda i te pae tino e te mau peroseluto, e ua haamauhia oia i Ierusalema i te matahiti 33 T.T. Eaha to ratou huru feruriraa? E navai noa ia taio i te mau pene matamua o te buka Ohipa no te ite i to ratou aau tae e to ratou oaoa, noa ˈtu te hamani-ino-raa. (Ohipa 2:44-47; 4:32-34; 5:41; 6:7) A mairi ai râ te mau ahuru matahiti, ua taui te huru tupuraa, e e rave rahi mau Kerisetiano ati Iuda o tei faataere i te hororaa no te ora. Te na ô ra te hoê buka no nia i to ratou huru tupuraa i te area matahiti 60 T.T. e: “E huru faatau e te haaparuparu, e mau tiairaa tei ore i tupu, e mau tiaturiraa i faataimehia, e manuïa-ore-raa opuahia, e e tiaturi ore i te mau mahana atoa. E mau Kerisetiano ratou, tera râ, aita ratou i haafaufaa faahou i te hanahana o to ratou piiraa.” Mea nafea te mau Kerisetiano faatavaihia i te toparaa i roto i teie nei huru paruparu? Na te tuatapaparaa i te tahi mau tuhaa o te rata a Paulo i to Hebera (papaihia i te area matahiti 61 T.T.) e tauturu ia tatou ia pahono i teie uiraa. E tauturu teie tuatapaparaa ia tatou paatoa i teie mahana, ia ape i te topa atoa i roto i te hoê â paruparu i te pae varua.
6. Eaha vetahi mau taa-ê-raa i rotopu i te haamoriraa i raro aˈe i te Ture a Mose, e te haamoriraa niuhia i nia i te faaroo ia Iesu Mesia?
6 E haapaoraa ati Iuda ta te mau Kerisetiano Hebera na mua ˈˈe, e faanahoraa e faatiatia na i te auraro i te Ture ta Iehova i horoa na roto ia Mose. E au ra e, ua tamau noa taua Ture ra i te arato e rave rahi mau Kerisetiano ati Iuda, peneiaˈe no te mea e rave rahi senekele te maoro, te reira anaˈe te ravea no te haafatata ˈtu ia Iehova, e ua riro na oia ei faanahoraa faahiahia i te pae no te haamoriraa, na roto i te autahuˈaraa, te mau tusia pûpû-tamau-hia, e te hoê hiero i Ierusalema tei tui te roo na te ao atoa nei. E mea taa ê râ te Kerisetianoraa. Te titau ra oia i te hoê hiˈoraa pae varua, mai ta Mose i faatupu na, inaha ‘ua haapao maite oia i te utua [no a muri aˈe] ei hoo’ e “itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Hebera 11:26, 27) E rave rahi mau Kerisetiano ati Iuda o tei erehia i taua hiˈoraa pae varua ra. Ua feaa piti noa ratou, aita râ ratou i horo ma te tapapa i te fa.
7. Nafea te faanahoraa no reira mai tatou, ia haafifi i ta tatou huru hororaa no te ora?
7 Mai te reira atoa anei te huru tupuraa i teie nei tau? E ere paha hoê â huru. Tera râ, no roto mai te mau Kerisetiano i te hoê faanahoraa o te mau mea o te faatiatia rahi nei ia ˈna. Te pûpû nei teie nei ao i te mau ravea anaanatae mau, tera râ, i te hoê â taime, te tuu nei oia i te mau hopoia teimaha i nia i te taata. Hau atu, e rave rahi i rotopu ia tatou o te ora nei i roto i te mau fenua mea rahi te tiaturi ore e mea miimii te taata e te haapao noa ia ratou iho. Mai te peu e e vaiiho tatou e ia faahemahia tatou i teie huru faanahoraa, e ohie noa ïa ‘te mata o to tatou aau’ i te mohimohi. (Ephesia 1:18) Nafea ïa tatou ia horo maitai i te hororaa no te ora, mai te peu e aita faahou tatou e ite maitai ra i te vahi ta tatou e haere ra?
8. Eaha vetahi mau tuhaa e faaite ra i te teiteiraa o te Kerisetianoraa i nia i te haamoriraa i raro aˈe i te Ture?
8 No te faaaraara i te mau Kerisetiano ati Iuda, ua faahaamanaˈo atu o Paulo ia ratou i te teiteiraa o te faanahoraa kerisetiano i nia i te Ture a Mose. Parau mau, i te tau a riro ai te nunaa o Iseraela i te pae tino ei mau taata no Iehova i raro aˈe i te Ture, ua paraparau atu o Iehova ia ratou na roto i te mau peropheta i faauruahia mai. Tera râ, te na ô ra o Paulo e, i teie nei, te paraparau maira oia na roto “i te Tamaiti, o tei haapaohia e ana ei Fatu no te mau mea atoa nei, e ua hamani hoi oia i [“te mau faanahoraa o te mau mea,” MN].” (Hebera 1:2) Hau atu, ua hau aˈe o Iesu i te mau arii atoa no roto mai ia Davida, “te feia i amui atoa” ia ˈna. Tei nia ˈˈe atoa oia i te mau melahi.—Hebera 1:5, 6, 9.
9. No te aha e tia ˈi ia tatou, mai te mau Kerisetiano ati Iuda o te tau o Paulo, “ia faarahi hua ˈtu i te haapao” i ta Iehova e parau ra?
9 No reira, ua aˈo atu o Paulo i te mau Kerisetiano ati Iuda e: “E au ia tatou ia faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei, o te mairi noa ˈtu hoi ia tatou a muri aˈe.” (Hebera 2:1) Noa ˈtu e e haamaitairaa faahiahia mau te haapiiraa no nia i te Mesia, e mea hau atu â tei titauhia. Ua titauhia hoi ratou ia haapao maitai i te Parau a te Atua no te patoi i te mana o te ao ati Iuda e haaati na ia ratou. E tia atoa ia tatou “ia faarahi hua ˈtu i te haapao” i ta Iehova parau, ia hiˈohia te mau faahemaraa tamau ta tatou e farerei nei no ǒ mai i teie nei ao. Te auraa ra, e tia ia tatou ia faatupu i te mau peu haapiiraa maitatai e ia tapea noa i te hoê porotarama taioraa Bibilia maitai. Mai ta Paulo i parau i muri iho i roto i ta ˈna rata i to Hebera, te auraa atoa, ia haere tamau i te mau putuputuraa e ia faaite haere i to tatou faaroo ia vetahi ê. (Hebera 10:23-25) E tauturu teie huru ohipa ia tatou ia vai ara noa i te pae varua ia ore ia moehia ia tatou to tatou tiaturiraa hanahana. Mai te peu e e faaî tatou i to tatou feruriraa i te mau manaˈo o Iehova, eita ïa tatou e hema aore ra e hiˈa i te tahi mea ta teie nei ao e nehenehe e rave i nia ia tatou.—Salamo 1:1-3; Maseli 3:1-6.
‘E aˈo maite te tahi i te tahi’
10. (a) Eaha te nehenehe e roohia i te taata o te ore e faarahi hua i te haapao i te Parau a Iehova? (b) Nafea tatou ia ‘aˈo maite te tahi i te tahi’?
10 Mai te peu e eita tatou e haapao maitai i te mau mea pae varua, e riro mai ïa te mau parau tǎpǔ a te Atua ei mea papu ore. Ua tupu atoa te reira i te senekele matamua i te tau e mau Kerisetiano faatavaihia anaˈe to roto i te mau amuiraa, e te ora noa râ vetahi mau aposetolo. Ua faaara o Paulo i te mau Hebera e: “E ara, e au mau taeae, o te aau ino faaroo-ore-atoa-hia i roto i te hoê o outou na, i te faarueraa i te Atua ora ra. E aˈo maite râ te tahi i te tahi eiaha ei mahana e tuua, oi vai aˈe te ao, ia ore roa ia îta noa ˈtu te hoê o outou i te haavare o te [“hara,” MN] ra.” (Hebera 3:12, 13) Te haamatara ra te parau a Paulo ra “e ara” i te faufaaraa ia vai ara noa. Te vai ra te ati! E nehenehe hoi te ereraa i te faaroo—“te hara”—e tupu mai i roto i to tatou mafatu, e atea ê atu ai tatou i te Atua maoti hoi i te vai piri noa ia ˈna. (Iakobo 4:8) Te faahaamanaˈo maira o Paulo ia tatou ia ‘aˈo maite te tahi i te tahi.’ Te hinaaro nei tatou i te mahanahana o te autaeaeraa. “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e [patoi] oia i te [farii] i te mau paari atoa ra.” (Maseli 18:1; MN) Te turai nei te hiaairaa i teie huru autaeaeraa i te mau Kerisetiano i teie mahana, ia haere tamau i te mau putuputuraa a te amuiraa, i te mau rururaa, e i te mau tairururaa.
11, 12. No te aha eita e navai ia ite noa i te mau haapiiraa kerisetiano matamua?
11 I muri aˈe i roto i ta ˈna rata, ua horoa o Paulo i te tahi atu aˈoraa faufaa roa: “Ahiri hoi mai teie nei ua riro outou ei orometua ua tia ïa i te maoro, e tena na, ia haapii-faahou-hia outou i te â o te parau a te Atua e tia ˈi; e ua riro iho nei outou mai te feia e au ia ratou te û, eiaha te maa etaeta. . . . Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia no te mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.” (Hebera 5:12-14) E au ra e, aita vetahi mau Kerisetiano ati Iuda i haere i mua i roto i te ite. Ua faataere ratou i te farii i te maramarama apî no nia i te Ture e te peritomeraa. (Ohipa 15:27-29; Galatia 2:11-14; 6:12, 13) Peneiaˈe te haafaufaa noa râ vetahi i te mau peu tahito, mai te Sabati hebedoma e te oroa matahiti o te Mahana Taraehara.—Kolosa 2:16, 17; Hebera 9:1-14.
12 No reira o Paulo i parau ai e: “E teie nei, e vaiiho noa ˈˈe na i te parau matamua o te Mesia ra, e haere â tatou i mua i te paari mau ra.” (Hebera 6:1) Te maona horo atea o te haapao maitai i ta ˈna maa, e nehenehe ïa oia e faaoromai maitai aˈe i te hororaa roa e te rohirohi. Oia atoa, te hoê Kerisetiano o te haapao maitai i ta ˈna maa i te pae varua—eiaha râ oia e rave noa i te maa haihai, “te parau matamua”—e nehenehe ïa oia e tamau maitai aˈe i te hororaa e ia hope noa ˈtu. (A faaau e te Timoteo 2, 4:7.) Te auraa ra, te anaanataeraa ˈtu ïa i “te aano, e te maoro, e te hohonu, e te teitei” o te parau mau, a haere noa ˈtu ai i te paariraa.—Ephesia 3:18.
“Ia faaoromai tamau outou e tia ˈi”
13. Mea nafea to te mau Kerisetiano Hebera faaiteraa i to ratou faaroo i mutaa iho?
13 I te tau i muri noa iho i te Penetekose o te matahiti 33 T.T., ua tapea maite te mau Kerisetiano ati Iuda noa ˈtu te patoiraa uˈana. (Ohipa 8:1) Peneiaˈe, o ta Paulo ïa e manaˈo ra ia ˈna i papai e: “A haamanaˈo na râ i tei mutaa ihora anotau, a haamaramaramahia ˈi outou na, i tautoo ai outou i faaoromai ai i taua mau pohe rarahi ra.” (Hebera 10:32) Ua faaite teie faaoromai haapao maitai i to ratou here i te Atua e ua noaa ia ratou te mǎtaˈu ore i te parau i mua ia ˈna. (Ioane 1, 4:17) Ua faaitoito o Paulo ia ratou eiaha e faarue i te reira no te ereraa i te faaroo. Ua faaue oia ia ratou e: “Ia faaoromai tamau outou e tia ˈi, ua oti anaˈe ia outou te haapao i to te Atua ra hinaaro, ia noaa ia outou te utua i parauhia maira. E vahi iti poto roa te toe, e tae mai ai tei ta[e] mai, e ore roa e faaroaroa.”—Hebera 10:35-37.
14. Eaha te mau tuhaa e tauturu ia tatou ia faaoromai noa ˈtu e e rave rahi matahiti tei haerehia mai i roto i te taviniraa a Iehova?
14 E o tatou i teie nei mahana? E itoito rahi to te rahiraa o tatou i to tatou ite-matamua-raa i te parau mau kerisetiano. Te vai noa ra anei taua itoito rahi ra? Aore râ ‘ua faarue anei tatou i taua here matamua ra’? (Apokalupo 2:4, MN) Ua toetoehia anei tatou, peneiaˈe ua paruparu rii to tatou feruriraa aore ra ua fiu tatou i te tiairaa ia Aramagedo? A faaea na râ, e a feruri. Aita te faahiahia o te parau mau i iti mai i mutaa ihora. O Iesu noâ to tatou Arii i nia i te raˈi. Te tiaturi noa nei â tatou i te ora mure ore i nia i te fenua paradaiso, e te vai noa nei to tatou taairaa e o Iehova. Eiaha roa ˈtu ia moehia ia tatou e: “E vahi iti poto roa te toe, e tae mai ai tei ta[e] mai, e ore roa e faaroaroa.”
15. Mai ia Iesu, mea nafea vetahi mau Kerisetiano i te faaoromairaa i te hamani-ino-raa puai?
15 Ua tano maitai te mau parau a Paulo i papaihia i roto i te Hebera 12:1, 2: “E haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino [oia, te ereraa i te faaroo] e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei, ma te tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo; o tei faaoromai i te [“pou haamauiuiraa,” MN], aore i haapao i te haama, i te maitai i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra.” E rave rahi mau mea ta te mau tavini o te Atua i faaoromai i teie mau mahana hopea. Mai ia Iesu, o tei haapao maitai e tae noa ˈtu i te pohe mauiui mau, ua faaoromai vetahi o to tatou mau taeae e mau tuahine haapao maitai, i te hamani-ino-raa uˈana roa ˈˈe—te mau aua tapearaa, te haamauiuiraa, te maferaraa, e tae noa ˈtu i te pohe. (Petero 1, 2:21) Aita anei to tatou mafatu e putapû ra i te here ia ratou, ia hiˈo anaˈe tatou i to ratou haerea taiva ore?
16, 17. (a) Eaha te mau haafifiraa i to ratou faaroo ta te rahiraa o te mau Kerisetiano e faaruru nei? (b) E tauturuhia tatou ia tamau noa i te horo i te hororaa no te ora, ia haamanaˈo tatou i te aha?
16 E tano râ te mau parau a Paulo i muri nei i te rahiraa o te mau Kerisetiano: “Aitâ hoi i tae i te maniiraa toto to outou taputǒraa i te [“hara,” MN] ra.” (Hebera 12:4) Noa ˈtu râ, i roto i teie faanahoraa, e ere te eˈa o te parau mau i te mea ohie no tatou paatoa. Te paruparu nei vetahi na roto i te “faaino a te feia rave hara” i te vahi raveraa ohipa aore ra i te fare haapiiraa, e te faaoromai nei ratou i te faaooo aore ra te patoi nei i te mau faaheporaa ia rave i te hara. (Hebera 12:3) Ua haaparuparu paha te faahemaraa puai i te hinaaro o vetahi e tapea i te mau aveia teitei a te Atua. (Hebera 13:4, 5) Ua faaaueue te mau apotata i te aifaitoraa pae varua o te tahi feia o tei faaroo atu i ta ratou mau poroi taero. (Hebera 13:9) Ua erehia vetahi pae i te oaoa na roto i te mau peapea rii i rotopu i te tahi e te tahi. Ua haaparuparu te rave-rahi-roa-raa i te mau faaanaanataeraa e te mau ohipa faafaaearaa i te tahi mau Kerisetiano. E te teimaha rahi nei te rahiraa i te mau fifi o te oraraa i roto i teie faanahoraa o te mau mea.
17 Parau mau, aita hoê o teie mau tupuraa “i tae i te maniiraa toto.” E te tumu o te tahi mau tupuraa fifi, o te mau faaotiraa hape ïa o ta tatou iho i rave. Ua riro râ teie mau tupuraa atoa ei haafifiraa i to tatou faaroo. No reira, e tia ia tatou ia tiatonu maite to tatou mata i te hiˈoraa nehenehe roa o Iesu i te pae no te faaoromai. Ia ore roa ˈtu e moehia ia tatou i to tatou tiaturiraa faahiahia, e tia ˈi. Ia ore roa ˈtu e moehia ia tatou i to tatou tiaturiraa e o Iehova “te faautua [“maitai,” MN] i te feia i imi papu ia ˈna.” (Hebera 11:6) I reira ïa e noaa mai ai ia tatou te puai pae varua no te tamau noa i te horo i te hororaa no te ora.
E nehenehe ta tatou e faaoromai
18, 19. Eaha te mau ohipa o te aamu e faaite ra e ua haapao te mau Kerisetiano Hebera no Ierusalema i te aˈoraa faauruahia a Paulo?
18 Mea nafea to te mau Kerisetiano ati Iuda fariiraa i te rata a Paulo? Tau ono matahiti i muri aˈe i te papairaahia te rata i to Hebera, ua tamaˈi o Iudea. I te matahiti 66 T.T., ua haaati aˈera te nuu Roma ia Ierusalema, e ua tupu ïa teie mau parau a Iesu: “Ia hiˈo ra outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou.” (Luka 21:20) Teie râ, no te maitai o te mau Kerisetiano tei Ierusalema i taua taime ra, ua parau o Iesu e: “Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae, e eiaha to te mau vahi atoa ra e tomo i roto i te oire.” (Luka 21:21) Ua riro atura ïa te tamaˈi e to Roma ei tamataraa: E faarue anei teie mau Kerisetiano ati Iuda ia Ierusalema, te pu o te haamoriraa ati Iuda e te vairaa o te hiero hanahana?
19 Ma te hitimahuta, e aita hoi i papuhia te tumu, ua reva ˈtura te mau Roma. Inaha, ua manaˈo atura te mau ati Iuda paieti e, e tapao te reira e te paruru maira te Atua i to ratou oire moˈa. E te mau Kerisetiano? Te faaite maira te aamu e ua horo ratou. I muri iho, i te matahiti 70 T.T., ua hoˈi maira te mau Roma e ua haamou roa ˈˈera ratou ia Ierusalema ma te haapohe rahi i te taata. Ua tae mai hoi te ‘mahana o Iehova’ i tohuhia mai e Ioela i nia ia Ierusalema. Tera râ, aita te mau Kerisetiano haapao maitai i roto faahou i te oire. Ua “faaorahia” ratou.—Ioela 2:30-32; Ohipa 2:16-21.
20. No te mea e ua ite tatou e fatata roa te ‘mahana rahi o Iehova,’ e faaitoitohia tatou i roto i teihea mau tuhaa?
20 I teie mahana, ua ite tatou e fatata roa te tahi atu ‘mahana o Iehova’ i te tairi i teie faanahoraa taatoa o te mau mea. (Ioela 3:12-14) Aita tatou i ite e afea teie mahana e tae mai ai. Tera râ, te haapapu maira te Parau a te Atua ia tatou e, e tae mau mai oia! Te na ô ra o Iehova e e ore oia e haamaoro hua. (Habakuka 2:3; Petero 2, 3:9, 10) No reira, “ia faarahi hua ˈtu [tatou] i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei.” Eiaha tatou ia erehia i te faaroo, “te ino e hara ˈi tatou nei.” Ia opua papu tatou e faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea. A haamanaˈo, te haere noa ra te faanahonahoraa a Iehova e au i te hoê pereoo rahi no te raˈi, i mua. E faatupu oia i ta ˈna opuaraa. No reira, ia tamau noa tatou i te horo e tia ˈi, e eiaha tatou e faarue i te hororaa no te ora!
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ E tauturuhia tatou ia faaoromai i te hororaa no te ora ia pee tatou i teihea aˈoraa a Paulo i to Philipi?
◻ Eaha te mea e tauturu ia tatou ia patoi atu i te faahemaraa a teie nei ao no te haafariu ê ia tatou?
◻ Nafea tatou ia tauturu i te tahi e te tahi ia faaoromai i te hororaa?
◻ Eaha vetahi mau mea o te nehenehe e faataere i te hoê Kerisetiano?
◻ Nafea te hiˈoraa o Iesu ia tauturu ia tatou ia faaoromai?
[Hohoˈa i te mau api 8, 9]
Mai te feia horo, eiaha roa ˈtu te mau Kerisetiano ia vaiiho i te tahi mea ia haafariu ê ia ratou
[Hohoˈa i te api 10]
Aita hoê mea e nehenehe e tapea i te pereoo rahi no te raˈi a Iehova ia faatupu i te opuaraa a te Atua