Ua itehia mai te hoê taoˈa faufaa i hunahia
Te aamu o te Bibilia a Makarios
I TE matahiti 1993 ra, ua ite mai te hoê taata maimi i te hoê haapueraa vea Orthodox Review tahito tei reareahia, i roto i te Fare buka a te Hau Rusia i te oire no St Petersburg. I roto i te mau api o teie mau vea no te matahiti 1860 mai e tae atu i te matahiti 1867, te vai ra te hoê taoˈa faufaa o tei vai huna noa i te huiraatira no Rusia hau atu i te hoê senekele te maoro. O te hoê ïa huriraa o te taatoaraa o te mau Papai Hebera, aore ra te “Faufaa Tahito,” o te Bibilia na roto i te reo Rusia!
Na feia i huri i te mau Papai, o Mikhail Iakovlevich Glukharev ïa, tei piihia Pôpe Makarios, e o Gerasim Petrovich Pavsky. E mau melo teitei raua toopiti atoa ra no te Ekalesia Orthodoxe Rusia, e e feia tuatapapa reo atoa raua. I to raua haamataraa i ta raua ohipa huriraa i te omuaraa o te senekele i mahemo, aitâ te Bibilia taatoa i hurihia ˈtura na roto i te reo Rusia.
Parau mau, te vai ra te Bibilia na roto i te reo Slavonique, e reo no reira mai te reo Rusia no teie nei tau. Teie râ, i te afaraa o te senekele 19, aita te reo Slavonique i faaohipa-faahou-hia maoti râ i roto anaˈe i te mau oroa pureraa, e o te mau ekalesiatiko anaˈe tei ite i teie nei reo. Hoê â huru tupuraa i itehia na i te pae Tooa o te râ, i to te Ekalesia Katolika Roma tamataraa i te tapea i te Bibilia na roto anaˈe i te reo Latino, noa ˈtu e mea maoro to teie nei reo riroraa ei reo pohe.
Ua imi na hoi o Makarios raua o Pavsky i te ravea no te opere i te Bibilia na te huiraatira. No reira, na roto i te iteraahia mai ta raua ohipa i moe na e mea maoro i teie nei, ua noaa faahou maira te hoê tuhaa faahiahia roa o te faufaa a to Rusia i te pae no te mau papai e i te pae faaroo atoa.
O vai mau na râ o Makarios e o Pavsky? E no te aha ta raua mau tutavaraa no te huri i te Bibilia na roto i te reo o te nunaa, i farerei ai i te patoiraa rahi? Mea anaanatae roa to raua aamu e e faaitoito atoa te reira i te faaroo o te feia atoa e here nei i te Bibilia.
Te hinaarohia ra te hoê Bibilia Rusia
E ere o Makarios e o Pavsky i na feia matamua o tei ite e te hinaarohia ra te hoê Bibilia na roto i te reo o te nunaa. Hoê hanere matahiti na mua ˈtu, ua ite atoa te emepera Rusia, o Petero I, aore ra o Petero Rahi, i taua hinaaro ra. Inaha, mea faatura roa oia i te mau Papai Moˈa e te na ôhia ra e ua parau oia e: “Te Bibilia, o te hoê ïa buka o tei hau aˈe i te mau buka atoa, e tei roto ia ˈna te mau mea atoa no nia i te hopoia a te taata i mua i te Atua e i to ˈna taata-tupu.”
No reira, i te matahiti 1716, ua faaue atura te emepera ra o Petero i ta ˈna apooraa arii, ia rave i te mau faanahoraa ia neneihia te Bibilia i Amsterdam, e na ˈna iho e aufau i te mau haamâuˈaraa. Ua apǎpǎhia i nia i te api tataitahi, i te hoê paeau te papai na roto i te reo Rusia, e i te tahi atu paeau, te papai na roto i te reo Holane. Hoê noa matahiti i muri iho, i te matahiti 1717, ua ineine te tuhaa o te mau Papai Heleni Kerisetiano, aore ra te “Faufaa Apî.”
I te matahiti 1721, ua oti atoa i te neneihia te tuhaa Holane o te hoê huriraa e maha buka o te mau Papai Hebera. Ua vaiiho-noa-hia te hoê area i nia i te hoê paeau api no te tuu i muri iho te papai na roto i te reo Rusia. Ua horoa ˈtura te emepera ra o Petero i taua mau Bibilia ra i te “Apooraa Moˈa” a te Ekalesia Orthodoxe Rusia—te mana faaroo teitei roa ˈˈe a te ekalesia—no te faaoti i te neneiraa e no te opere atu. Aita râ teie apooraa i haapao i taua tuhaa ra.
Aita i naeahia e maha matahiti i muri iho, ua pohe atura te emepera ra o Petero. Eaha tei roohia i ta ˈna mau Bibilia? Aita te mau paeau api i faaineinehia no te papai na roto i te reo Rusia, i faaîhia. E ua vaiiho-noa-hia ˈtura te mau pueraa Bibilia i roto i te hoê tahua i raro aˈe i te fare, e ua pê noa ˈtura i reira—aita hoê aˈe buka maitai i itehia mai i muri iho! Te faaotiraa a te apooraa, ia “hoohia [ïa] te mau buka atoa i toe mai na te feia tapihoo.”
Ua haamata te mau tutavaraa no te huriraa
I te matahiti 1812, ua haere maira o John Paterson, te hoê melo no te Taiete Bibilia no Beretane e no te Ara, i Rusia. Ua faaara ˈtura o Paterson i te anaanatae o te feia maramarama no St Petersburg e haamau i te hoê taiete Bibilia. I te 6 no Titema 1812—te matahiti mau i pau ai te mau nuu haru fenua a Napoléon I i te nuu Rusia—ua faatia ˈtura te Emepera Alesanedero I i te pǎpǎ ture no te hoê taiete Bibilia Rusia. I te matahiti 1815, ua faaue atura te emepera i te peretiteni o te taiete, te Huiarii ra o Aleksandr Golitsyn, ia faaau atu i te apooraa aratai e “e tia ia fanaˈo atoa te mau Rusia i te ravea no te taio i te Parau a te Atua na roto i to ratou iho reo tumu.”
Ma te faahiahia, ua horoahia maira te parau faatia no te huri i te mau Papai Hebera na roto i te reo Rusia, na roto roa mai i te reo tumu Hebera. O te Septante tahito Heleni te niu i faaohipahia na no te huri i te mau Papai Hebera na roto i te reo Slavonique. Ua faaarahia te feia na ratou e huri i te Bibilia na roto i te reo Rusia e, te mau aveia e aratai i te hoê huriraa, o te tanoraa ïa, te maramarama, e te viivii ore. Eaha ˈtura te faahopearaa o teie mau tutavaraa matamua no te huri i te Bibilia na roto i te reo Rusia?
Ua mau anei te huriraa i te Bibilia?
Ua haamata ˈtura te feia e hinaaro ra e tapea i te tutuu i roto i te ekalesia e te hau atoa, i te haapeapea i te mana o te fenua ê i te pae faaroo e i te pae politita. Ua tae roa vetahi mau tia ekalesia i te parau e, o te reo Slavonique—te reo o te lituria—tei vauvau maitai aˈe i te poroi a te Bibilia i te reo Rusia.
Ua tupararihia ˈtura te Taiete Bibilia Rusia i te matahiti 1826. E rave rahi tausani papai o te mau huriraa i ravehia e te taiete Bibilia, o tei tutuihia i te auahi. Ei faahopearaa, ua vai noa ˈtura te Bibilia i nia i te piti o te parahiraa i muri aˈe i te mau oroa e te mau tutuu. Ia au maite i te hiˈoraa i horoahia e te Ekalesia Katolika Roma, ua faaoti atura te apooraa i te matahiti 1836 e: “E faatiahia te taata faaroo ia faaroo i te mau Papai, tera râ, eita hoê taata e faatiahia ia taio i te tahi mau tuhaa o te mau Papai, te Faufaa Tahito iho â râ, mai te peu e eita oia e arataihia.” E au ra e ua mau te huriraa i te Bibilia.
Te ohipa a Pavsky
I taua area taime ra, ua haamata o Gerasim Pavsky, orometua haapii i te reo Hebera, i te huriraa i te mau Papai Hebera na roto i te reo Rusia. I te matahiti 1821, ua hope ia ˈna i te huri i te mau Salamo. Ua faatia oioi aˈera te emepera i teie huriraa ta ˈna, e i te avaˈe Tenuare 1822, ua matara ˈtura te buka Salamo no te huiraatira. Ua farii oioi noa te huiraatira i te reira e ua nenei-faahou-hia 12 taime—e ua naeahia te taatoaraa 100 000 buka!
No ta ˈna mau tutavaraa aravihi i rave, ua riro maira o Pavsky ei melo faaturahia e te feia tuatapapa reo e te feia tuatapapa faaroo e rave rahi. Te faataahia ra oia mai te hoê taata titiaifaro e te haavare ore o tei mau maite noa ˈtu te mau opuaraa iino i haaati na ia ˈna. Noa ˈtu te patoiraa a te ekalesia i te Taiete Bibilia Rusia e te manaˈo o vetahi e ua turu teie nei taiete i te mau faufaa a te fenua ê, ua tamau noa te Orometua Pavsky i te huri i te mau irava Bibilia na roto i te reo Rusia i roto i ta ˈna mau oreroraa parau. Ua papai rima ta ˈna mau taata haapii i haafaahiahia ia ˈna, i ta ˈna mau iritiraa e i muri iho, ua haaputu maira ratou i ta ˈna mau huriraa. I te matahiti 1839, aita ratou i haamarirau i te nenei 150 buka i te vahi neneiraa a te fare haapiiraa—ma te ore e ani i te parau faatia a te feia hiˈopoa.
Ua putapû roa te feia taio i te huriraa a Pavsky, e ua rahi noa ˈtura te mau aniraa. Tera râ, i te matahiti 1841, ua faataehia maira te hoê rata tarima-ore-hia i te apooraa, e faahapa ra i te “atâtaraa” o teie nei huriraa, ma te parau e ua atea ê roa oia i te haapiiraa tumu Orthodoxe. E piti matahiti i muri iho, ua faaoti ihora te apooraa i teie nei ture: “A haru i te mau huriraa atoa o te Faufaa Tahito a G. Pavsky, tei papai-rima-hia e tei neneihia, e a faaore roa.”
Te faahanahanaraa i te iˈoa o te Atua
Noa ˈtu râ, ua manuïa o Pavsky i te faaara faahou i te anaanatae no te huriraa i te Bibilia. Ua vaiiho atoa mai oia i te hoê hiˈoraa faufaa roa no te feia huri no muri iho, no nia i te hoê tumu parau faufaa roa—te iˈoa o te Atua.
Ua faataa mai te taata maimi Rusia ra o Korsunsky e: ‘Te iˈoa iho o te Atua, te iˈoa moˈa roa ˈˈe o to ˈna mau iˈoa atoa, o na reta Hebera e maha ïa יהוה e te parauhia nei i teie nei o Iehova.’ I roto i te mau papai tahito o te Bibilia, te itehia ra teie nei iˈoa taa ê o te Atua tau tausani taime i roto i te mau Papai Hebera anaˈe. Teie râ, ua hape te mau ati Iuda i te tiaturiraa e mea moˈa roa te iˈoa o te Atua e eita ˈtura e tia ia papai aore ra ia faahiti i teie nei iˈoa. No nia i teie parau, ua faaite o Korsunsky e: ‘I roto i te paraparauraa aore ra te papairaa, e matauhia na i te mono [i teie iˈoa] i te taˈo ra Adonai, tei hurihia e “te Fatu.”’
Papu maitai, te oreraa e faahiti i te iˈoa o te Atua, no roto mai ïa i te hoê mǎtaˈu haavare—e ere râ i te mǎtaˈu paieti. Aita hoê vahi i roto i te Bibilia e opani ra ia faaohipa i te iˈoa o te Atua. Ua parau te Atua iho ia Mose e: “E na ô atu oe i te tamarii a Iseraela, Na Iehova, te Atua no to outou hui metua, . . . na ˈna vau i tono mai ia outou nei, O to ˈu [ïa] iˈoa e a muri noa ˈtu, o to ˈu ïa faaite e tae noa ˈtu i te mau ui atoa ra.” (Exodo 3:15) E rave rahi taime to te mau Papai faaueraa i te feia haamori i te Atua e: “Haamaitai outou ia Iehova; e tiaoro atu i to ˈna iˈoa.” (Isaia 12:4) Noa ˈtu râ, ua maiti te rahiraa o te feia huri Bibilia i te pee i te tutuu ati Iuda e aita ˈtura ratou i faaohipa i te iˈoa o te Atua.
Area o Pavsky ra, aita oia i pee i taua mau tutuu ra. I roto i ta ˈna huriraa o te mau Salamo anaˈe, ua faahiti oia hau atu i te 35 taime i te iˈoa ra o Iehova. Ua riro to ˈna mǎtaˈu ore ei hiˈoraa puai mau no te hoê taata hoê â to raua tau.
Te pôpe Makarios
Taua taata hoê â to raua tau ra, o te pôpe Makarios ïa, te hoê mitionare Orthodoxe Rusia tei riro ei taata aravihi rahi i te pae no te mau reo. I te 7raa o to ˈna matahiti, ua nehenehe oia e huri i te tahi mau aamu iti Rusia na roto i te reo Latino. I te 20raa o to ˈna matahiti, ua ite oia i te mau reo Hebera, Helemani, e Farani. Teie râ, na to ˈna haehaa e to ˈna taa-maitai-raa i ta ˈna hopoia i mua i te Atua, i tauturu ia ˈna ia ore e topa i roto i te marei o te faatiatia-rahi-roa-raa ia ˈna iho. Ua imi tamau noa râ oia i te manaˈo o te tahi atu feia tuatapapa reo e te tahi atu feia ite.
Ua hinaaro o Makarios e faataui i te ohipa mitionare i Rusia. Ua manaˈo hoi oia e, hou te Kerisetianoraa e afaihia ˈtu ai i te mau Mahometa e i te mau ati Iuda no Rusia, e tia i te ekalesia ia “haamaramarama i te huiraatira na roto i te haamauraa i te mau fare haapiiraa e te opereraa i te mau Bibilia na roto i te reo Rusia.” I te avaˈe Mati 1839, ua tapae atura o Makarios i St Petersburg, ma te tiaturi e e noaa mai ia ˈna te parau faatia no te huri i te mau Papai Hebera na roto i te reo Rusia.
Ua oti ê na ia Makarios i te huri i te mau buka Bibilia a Isaia e a Ioba. Teie râ, aita te apooraa i farii i ta ˈna aniraa e huri i te mau Papai Hebera na roto i te reo Rusia. Inaha, ua faauehia o Makarios ia faaore roa i taua mau manaˈo ra e huri i te mau Papai Hebera na roto i te reo Rusia. Ua faaoti atura te apooraa i ta ˈna haavaraa, i te 11 no Eperera 1841, ma te faaue ia Makarios “ia rave i te hoê utua faˈiraa hara e toru e tae atu i te ono hebedoma i te fare o te hoê epikopo i Tomsk, no te tamâ i to ˈna haava manaˈo na roto i te pure e te tuturiraa.”
Te tiaraa mǎtaˈu ore o Makarios
Mai te avaˈe Titema 1841 e tae atu i te avaˈe Tenuare 1842, ua rave o Makarios i ta ˈna utua faˈiraa hara. Tera râ, i te hoperaa ta ˈna utua, ua haamata faahou atura oia i te ohipa huriraa i te toea o te mau Papai Hebera. Ua noaa mai ia ˈna te hoê papai a te huriraa a Pavsky o te mau Papai Hebera, e ua faaohipa oia i te reira no te hiˈopoa faahou i ta ˈna iho tatararaa. Mai ia Pavsky, aita oia i farii i te tumâ i te iˈoa o te Atua. Inaha, te faahitihia ra te iˈoa ra o Iehova hau atu i te 3 500 taime i roto i te huriraa a Makarios!
Ua hapono atura o Makarios i te mau papai o ta ˈna huriraa i te mau hoa o tei farii i to ˈna mau manaˈo. Noa ˈtu e mea iti roa te mau api papai-rima-hia o tei operehia, ua tamau noa te ekalesia i te haafifi i te neneiraa o ta ˈna huriraa. Ua faanaho atura o Makarios i te tahi opuaraa no te faahaere i ta ˈna Bibilia i te fenua ê. A faaineine ai râ oia i te reva, ua maˈihia oia e ua pohe atura oia tau taime i muri iho, i te matahiti 1847. Aita ta ˈna huriraa o te Bibilia i neneihia i te tau a ora noa ˈi oia.
Ua neneihia ta ˈna huriraa!
I te pae hopea, ua taui aˈera te mau tia mana politita e to te pae faaroo. Ua parare atura te hoê huru manaˈo tiamâ na te fenua Rusia, e i te matahiti 1856, ua faatia faahou ihora te apooraa e ia hurihia te Bibilia na roto i te reo Rusia. I roto i teie huru tupuraa maitai aˈe, ua neneihia ˈtura te Bibilia a Makarios ma te tatuhaahia i roto i te vea ra Orthodox Review mai te matahiti 1860 e tae atu i te matahiti 1867, i raro aˈe i te upoo parau ra Tamataraa i te huri i te Bibilia na roto i te reo Rusia.
Ua haapopou te Arii epikopo Filaret no Chernigov, te hoê taata tuatapapa i te mau papai faaroo Rusia, i te Bibilia a Makarios, i te na ôraa e: “Ua pee maite ta ˈna huriraa i te papai Hebera, e mea viivii ore te reo o te huriraa e ua tano maitai i te tumu parau.”
Teie râ, aita te Bibilia a Makarios i matara no te huiraatira. Inaha, fatata roa oia i te moe-roa-hia. I te matahiti 1876, ua hurihia ˈtura te Bibilia taatoa, te mau Papai Hebera e Heleni atoa, na roto i te reo Rusia ma te parau faatia a te apooraa. Te pii-pinepine-hia nei teie Bibilia taatoa, te tatararaa synodale (a te apooraa). Te vahi tâhitohito, ua riro te huriraa a Makarios, e ta Pavsky atoa, ei papai tumu i faaohipahia e teie nei huriraa “haamanahia” a te Ekalesia Orthodoxe Rusia. Tera râ, ua faaohipahia te iˈoa o te Atua i te tahi noa o te mau vahi e itehia ˈi oia na roto i te reo Hebera.
Te Bibilia a Makarios i teie nei mahana
Ua vai moe noa te Bibilia a Makarios e tae roa mai i te matahiti 1993. Mai tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau, i taua taime ra te iteraahia mai te hoê papai o teie Bibilia, i roto i te mau vea tahito a te Orthodox Review, i roto i te tuhaa o te mau buka varavara a te Fare buka a te Hau Rusia. Ua taa i te mau Ite no Iehova i te faufaaraa ia opere i teie nei Bibilia na te huiraatira. Ua horoa maira te fare buka i te parau faatia i te Faanahonahoraa Faaroo a te mau Ite no Iehova no Rusia ia rave i te hoê papai o te Bibilia a Makarios ia nehenehe oia e faaineinehia no te ohipa neneiraa.
Ua faanaho atura te mau Ite no Iehova ia neneihia fatata e 300 000 buka o teie nei Bibilia i Italia e ia operehia na Rusia taatoa e i roto i te tahi atu mau fenua e rave rahi e paraparauhia ˈi te reo Rusia. Taa ê atu i te huriraa a Makarios o te rahiraa o te mau Papai Hebera, te vai atoa ra i roto i teie neneiraa o te Bibilia, te huriraa a Pavsky o te mau Salamo e tae noa ˈtu te huriraa faatiahia a te apooraa a te Ekalesia Orthodoxe o te mau Papai Heleni.
I te avaˈe Tenuare o teie matahiti, ua matara teie Bibilia i te hoê rururaa papai vea i tupu i St Petersburg, i te fenua Rusia. (A hiˈo i te api 26.) Papu maitai, e haamaramaramahia te feia taio Rusia e e faaitoitohia ratou na roto i teie Bibilia apî.
Ua riro mau â te neneiraahia teie nei Bibilia ei upootiaraa rahi i te pae faaroo e i te pae no te mau papai! E itoito-atoa-hia te faaroo na roto i teie faahaamanaˈoraa i te parau mau o te Isaia 40:8, e na ô ra e: “Te maehe nei te aihere, te maheahea nei te tiare; area te parau a to tatou Atua, e tia ïa i te vai-maite-raa.”
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 26]
Ua haapopouhia te Bibilia a Makarios
“TEIE te tahi atu buka faahiahia roa i neneihia aˈenei: te Bibilia a Makarios.” Mea na roto i teie mau parau to te vea ra Komsomolskaya Pravda faaiteraa i te matararaa mai te Bibilia a Makarios.
I muri aˈe i to ˈna faahitiraa e, tau “120 matahiti [noa] i teie nei” to te Bibilia matamua na roto i te reo Rusia faraa mai, ua faaite aˈera teie vea i teie manaˈo peapea: “E rave rahi matahiti to te ekalesia opani-noa-raa i te huriraa i te mau buka moˈa na roto i te hoê reo ohie ia taio. I muri aˈe i to ˈna patoiraa e rave rahi mau huriraa, ua farii te ekalesia i te pae hopea, i te hoê huriraa i te matahiti 1876, oia te huriraa synodale (a te apooraa). Aita râ teie tatararaa i faatiahia i roto i te mau fare pure. E tae roa mai i teie nei mahana, o te Bibilia Slavonique anaˈe [ta te Ekalesia] e farii ra.”
Ua faaite atoa te vea ra St. Petersburg Echo i te faufaaraa o te neneiraa o te Bibilia a Makarios, i te na ôraa e: “Ua haapopou rahi te feia ite teitei no te Fare haapiiraa tuatoru a te Hau no St Petersburg, no te Fare haapiiraa tuatoru no Herzen, e no te Fare vairaa tauihaa tahito a te Hau no te Aamu Faaroo, i teie nei neneiraa apî o te Bibilia.” Ma te faahiti i te huriraa o te Bibilia a Makarios e a Pavsky na roto i te reo Rusia i te afaraa matamua o te senekele i mahemo, ua tapao teie vea e: “E tae roa mai i taua taime ra, e nehenehe te Bibilia e taiohia na roto noa i te reo Slavonique i Rusia, e o te mau upoo ekalesia anaˈe tei taa i teie nei reo.”
Ua faaitehia e ua nenei te mau Ite no Iehova i te Bibilia a Makarios, i te hoê rururaa papai vea i tupu i St Petersburg i te omuaraa o teie nei matahiti. Ua faaite te vea no taua vahi ra, te Nevskoye Vremya, e: “Ua haapapu te feia ite teitei . . . e e tia ia hiˈo i teie nei neneiraa mai te hoê ohipa faufaa rahi i roto i te oraraa o te nunaa no Rusia e no St Petersburg. Noa ˈtu e eaha ta te taata e manaˈo ra no nia i te ohipa a teie nei faanahonahoraa faaroo, ua riro mau â te piaraa i teie tatararaa o te Bibilia ite-ore-hia na mua ˈˈe, ei haamaitairaa rahi.”
Papu maitai, te oaoa nei te feia atoa i here i te Atua ia operehia ta ˈna Parau i papaihia na roto i te hoê reo o te nehenehe e taiohia e e papuhia e te huiraatira. Na te mau vahi atoa, te oaoa nei te feia i here i te Bibilia i te mea e ua matara te hoê tatararaa apî a te Bibilia no te mau mirioni taata e paraparau nei i te reo Rusia na te ao nei.
[Hohoˈa]
Ua faaitehia te matararaa o te Bibilia a Makarios i teie rururaa papai vea
[Hohoˈa i te api 23]
Te Fare buka a te Hau Rusia i reira te iteraahia mai taua taoˈa faufaa i hunahia ra
[Hohoˈa i te api 23]
Ua tutava o Petero Rahi ia neneihia te Bibilia na roto i te reo Rusia
[Faaiteraa i te tumu]
Corbis-Bettmann
[Hohoˈa i te api 24]
O Gerasim Pavsky, tei rave atoa i te ohipa huriraa i te Bibilia na roto i te reo Rusia
[Hohoˈa i te api 25]
Te pôpe Makarios, no ˈna te iˈoa i topahia i nia i te Bibilia Rusia apî