VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/10 api 28-31
  • Hoê ohipa faufaa no te feia e au i te Parau a te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hoê ohipa faufaa no te feia e au i te Parau a te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha te hoê huriraa apî?
  • Te mau huru taa ê otahi
  • Te haapapu-faahou-raa i te iˈoa o te Atua
  • Te fanaˈoraa te feia taio e ere i te Beretane
  • Te Traduction du monde nouveau mauruuruhia e te mau mirioni taata i te ao nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Traduction du monde nouveau
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Mea tano anei Te Bibilia, Huriraa o te ao apî?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
  • Te hoê huriraa o te Parau a te Atua ohie ia taa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/10 api 28-31

Hoê ohipa faufaa no te feia e au i te Parau a te Atua

I te matahiti 1998, ua tupu te hoê ohipa faufaa roa no te feia atoa e au i te Parau a te Atua. I taua matahiti ra, ua oti te neneihia te 100 mirioniraa o te Bibilia “Les Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau.” Ua riro te reira ei hoê o te mau Bibilia i opere-rahi-roa ˈˈe-hia i teie senekele!

E OHIPA faahiahia mau â teie, i to ˈna iho â matararaa mai, ua faaino-uˈana-hia teie huriraa. Aita noa râ teie huriraa i ora mai, ua parare atoa râ, ua tae roa te reira i roto i te mau mirioni fare—e mafatu—e ati aˈe te ao nei. Nohea mai teie huriraa otahi? O vai to muri i te reira? E nafea outou e faufaahia ˈi i te faaohiparaa i te reira?

No te aha te hoê huriraa apî?

Hau atu i te hoê hanere matahiti i te maoro, ua opere te Watch Tower Bible and Tract Society, te taatiraa haamanahia a te mau Ite no Iehova, i te mau Bibilia. No te aha râ te mau Ite no Iehova i manaˈo ai e huri faahou i te Parau a te Atua? Te na ô ra te buka ra So Many Versions?, a Sakae Kubo e a Walter Specht, e: “Aita hoê aˈe huriraa o te Bibilia e nehenehe e hiˈohia ei huriraa hopea. E tia i te mau huriraa ia pee i te maraaraa o te ite i te Bibilia e te mau tauiraa i roto i te reo.”

I teie senekele, ua itehia e ua rahi mai te ite i te mau reo Hebera, Heleni, e Aramea—te mau reo mea na reira te Bibilia i te papai-matamua-raahia. Ua ite-atoa-hia te mau papai Bibilia tahito e te papu roa ˈˈe i tei faaohipahia e te mau ui na mua ˈtu o te feia huri i te Bibilia. E nehenehe ïa te Parau a te Atua e hurihia ma te papu roa ˈtu â i na mua ˈˈe! E tumu papu maitai iho â ïa i faanahohia ˈi te Tomite o te Huriraa o te ao apî no te huri i te Bibilia na roto i te mau reo no teie nei tau.

I te matahiti 1950, ua neneihia Les Écritures grecques chrétiennes—Traduction du monde nouveau na roto i te reo Beretane. Te faataa ra te upoo parau iho i te hoê haapaeraa taiâ ore i te tutuu, o te patoi ra i te faataa i te Bibilia mai te mau faufaa “Tahito” e “Apî.” I na hoê ahuru matahiti i muri iho, ua neneihia te mau tuhaa o te mau Papai Hebera. I te matahiti 1961, ua matara mai te Bibilia taatoa na roto i te reo Beretane i roto hoê noa buka.

Na vai i huri i teie Bibilia faahiahia mau? Teie ta Te Pare Tiairaa o te 15 no Setepa 1950 (Beretane) i parau: “Aita te mau melo o te tomite huriraa i hinaaro . . . ia itehia o vai ratou, e aita iho â ratou i hinaaro ia piahia to ratou iˈoa a ora noa ˈi ratou aore ra i muri aˈe i to ratou poheraa. Te tapao o te huriraa, o te faateiteiraa ïa i te iˈoa o te Atua ora e te parau mau.” Ua parau te tahi feia faahapa e e tia ia patoi poto noa i te huriraa e ohipa hoi te reira na te feia maua, aita râ te taatoaraa i paturu i teie manaˈo maamaa. Te papai ra Alan S. Duthie e: “Ia ite tatou e o vai ma te feia huri aore ra te feia nenei i te hoê Bibilia taa ê, e tauturu anei te reira ia parau tatou e e huriraa maitai tera aore ra eita? Eita iho â ïa. Aita hoê aˈe mea e mono i te tuatapaparaa i te mau huru taa ê o te huriraa taitahi.”a

Te mau huru taa ê otahi

E mau mirioni taata taio tei na reira e tei ite e e ere noa te Traduction du monde nouveau i te mea ohie ia taio, e parau mau roa atoa râ. Ua huri te feia huri i taua Bibilia ra mai te mau reo tumu Hebera, Aramea, e Heleni, ma te faaohipa i te mau papai maitai roa ˈˈe e vai ra.b Ua haapao-maitai-atoa-hia i te huri ia au noa iho â i te papai i tahito ra na roto râ i te reo e maramarama-ohie-hia. No reira, ua arue te tahi feia ite i teie huriraa no to ˈna hapa ore e te parau mau. Ei hiˈoraa, teie ta te vea ra Andover Newton Quarterly no Tenuare 1963 i parau: “Te haapapu ra te huriraa o te Faufaa Apî e i roto i taua ohipa ra, te vai ra te feia ite aravihi i te tatara ma te maramarama i te mau fifi e rave rahi o te huriraa i te Bibilia.”

Ua haamatara te feia huri i te hoê tuhaa apî no te maramarama i te Bibilia. Ua maramarama roa mai te tahi mau irava Bibilia i ore i taa-maitai-hia na mua ˈˈe. Te vai ra te hiˈoraa o te irava taa ore o te Mataio 5:3, “e ao to tei veve i te varua” (King James Version), tei hurihia mai teie: “E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua.” Mea au maite atoa te Traduction du monde nouveau i roto i ta ˈna huriraa i te mau parau faufaa. Ua hurihia te parau Heleni psy·kheʹ, ei hiˈoraa, na roto i te parau “nephe” i roto i ta ˈna mau irava atoa. E nehenehe ïa te feia taio e ite oioi e, taa ê atu i te mau manaˈo faaroo, e ere te nephe i te mea pohe ore!—Mataio 2:20; Mareko 3:4; Luka 6:9; 17:33.

Te haapapu-faahou-raa i te iˈoa o te Atua

Te hoê huru faahiahia o te Traduction du monde nouveau, o te haapapu-faahou-raa ïa i te iˈoa o te Atua, o Iehova. I roto i te mau papai i tahito ra o te Bibilia Hebera, e papaihia te iˈoa o te Atua na roto e maha leta o te nehenehe e papaihia mai teie YHWH aore ra JHVH. Te vai ra teie iˈoa taa maitai fatata e 7 000 taime i roto noa i tei parauhia te Faufaa Tahito. (Exodo 3:15; Salamo 83:18) Papu maitai e e hinaaro to tatou Poiete ia ite e ia faaohipa ta ˈna feia haamori i taua iˈoa ra!

Ua faaea râ te nunaa ati Iuda i te faahiti i te iˈoa o te Atua no to ratou mǎtaˈu tano ore. I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo a Iesu, ua haamata te mau papai parau o te mau Papai Heleni i te mono i te iˈoa o te Atua na roto i te mau parau Heleni Kyʹri·os (Fatu) aore ra The·osʹ (Atua). Te vahi peapea, ua tamau noa te feia huri no teie nei tau i te rave i teie peu e faaino ra i te Atua, ma te iriti i te iˈoa o te Atua i roto i te rahiraa o te mau Bibilia e ma te huna atoa e e iˈoa to te Atua. Ei hiˈoraa, te na ô ra Iesu i roto i te Ioane 17:6 e: “Ua faaite atu vau i to iˈoa.” Area te Today’s English Version ra, te na ô ra ïa: “Ua faaite au ia oe.”

Te turu ra te tahi feia ite i te faaoreraahia te iˈoa o te Atua no te mea aita hoê aˈe i ite i to ˈna faahitiraa mau. Area te mau iˈoa Bibilia matauhia ra mai ia Ieremia, Isaia, e Iesu, ua huri-pinepine-hia ïa na roto i te mau raveraa e tuea rii i to ratou faahitiraa na roto i te reo Hebera tumu. I te mea e o Iehova te huriraa papu maitai o te iˈoa o te Atua—e mea matauhia e te taata e rave rahi—e au ra e mea haavare te mau patoiraa e faaohipa i taua iˈoa ra.

Ua rave te Tomite o te Huriraa o te ao apî i te taahiraa avae taiâ ore e faaohipa i te iˈoa ra Iehova i roto i te mau irava o te mau Papai Hebera e Heleni. E hiˈoraa ta ratou no te reira i roto i te mau huriraa a te mau mitionare matamua no te feia i Marite no Ropu, i Patitifa Apatoa, e i te pae Hitia o te râ. E ere râ te faaohiparaa i te iˈoa o te Atua i te tahi noa tumu parau anaanatae ia tuatapapa. Mea faufaa roa te iteraa i te iˈoa o te Atua no te taa e e taata oia. (Exodo 34:6, 7) Ua faaitoito te Traduction du monde nouveau i te mau mirioni taata taio ia faaohipa i to ˈna iˈoa!

Te fanaˈoraa te feia taio e ere i te Beretane

I rotopu i te mau matahiti 1963 e 1989, ua neneihia te Traduction du monde nouveau, taatoa aore ra tuhaa, na roto hoê ahuru reo hau. E ere râ i te ohipa nainai ia huri, e mairi e 20 matahiti aore ra hau atu ia hurihia te tahi mau papai. No reira te Tuhaa Huriraa i haamauhia ˈi i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i te matahiti 1989 ra. I raro aˈe i te faatereraa a te Tomite Papairaa a te Tino Aratai, ua opuahia teie tuhaa no te faaoioi i te huriraa i te Bibilia. Ua faaineinehia te hoê ravea huriraa o te faatuati i te tuatapaparaa i te mau parau Bibilia e te mau ravea roro uira. Nafea teie ravea e faaohipahia ˈi?

Ia farii te Tomite papairaa i te huriraa i te Bibilia na roto i te hoê reo apî, e faataa oia i te tahi mau Kerisetiano pûpûhia ei pǔpǔ huriraa. E nehenehe te mau pǔpǔ e horoa i te mau huriraa au noa hau aˈe i ta te hoê noa taata. (A hiˈo i te Maseli 11:14.) E pinepine, mea ite te melo taitahi o te pǔpǔ i te huri i te mau papai a te Taiete. E fanaˈo ïa te pǔpǔ i te hoê haapiiraa hohonu no nia i te mau faatureraa o te huriraa i te Bibilia e nafea ia faaohipa i te mau porotarama roro uira aravihi roa. Eita te hoê roro uira e huri, e nehenehe râ te reira e horoa mai i te mau haamaramaramaraa faufaa e e tauturu i te pǔpǔ ia haruharu i ta ratou mau faaotiraa.

No te huri i te Bibilia, te vai ra e piti tuhaa. I roto i te tuhaa matamua, e horoahia te hoê tabula taˈo e mau parau e vai ra i roto i te Traduction du monde nouveau Beretane i te feia huri ra. E amuihia te mau parau tuea mai te “tatara i te hara,” “tatararaa hara,” e “taraehara,” ia ite hoi te feia huri i te mau taa-ê-raa iti o te auraa. E hamani ratou i te hoê tabula parau hoê â auraa na roto i te reo o te fenua. I te tahi râ mau taime, e fifihia te hoê melo ia huri i te hoê irava. E horoa mai ïa te ravea maimiraa roro uira i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau parau Heleni e Hebera e e faaite mai te reira i te mau papai a te Taiete.

Ia tae te ohipa i te piti o te tuhaa, e tuu-roa-hia ˈtu te mau parau o te fenua i maitihia i roto i te irava Bibilia. E rahi ïa te parau mau e te au maite o te huriraa. E ere râ i te mea taa maitai ia taio i te irava no roto mai i teie ravea “rechercher et remplacer.” E ohipa rahi tei ravehia no te hiˈo e te faatitiaifaro i te mau irava Bibilia ia matara noa te taioraa.

Ua riro teie ravea huriraa ei ravea aravihi roa. Ua nehenehe te hoê pǔpǔ e huri i te mau Papai Hebera taatoa i roto noa e piti matahiti. A faaau i te reira e te hoê pǔpǔ i huri na roto i te hoê reo piri aita e roro uira. Ua mairi ïa 16 matahiti. I teie mahana, ua neneihia te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto e 18 reo hau mai te matahiti 1989 mai. Te vai nei te Traduction du monde nouveau, taatoa aore ra tuhaa, na roto e 34 reo. No reira, hau atu i te 80 % o te mau Ite no Iehova e mau Papai Heleni Kerisetiano ta ratou na roto i to ratou reo tumu.

Te faataa ra te United Bible Societies e i roto i na 6 500 reo i te ao nei, te vai ra te mau tuhaa o te Bibilia na roto noa e 2 212 reo.c No reira, te rohi nei fatata 100 taata i te huri i te Traduction du monde nouveau o te mau Papai Hebera na roto e 11 reo e te Heleni na roto e 8 reo. E hinaaro te Atua “i te [mau huru] taata atoa ia ora, e ia noaa te ite [papu] i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:4; MN) Aita e feaaraa, e tuhaa rahi noa ta te Traduction du monde nouveau i roto i teie ohipa.

Te oaoa nei ïa matou e ua naeahia i teie huriraa te faito faufaa roa e 100 mirioni buka, e te pure nei matou ia neneihia e rave rahi atu â mirioni i te mau tau i mua nei. Te faaitoito nei matou ia outou ia hiˈopoa i te reira no outou iho. E ite outou i to ˈna mau huru taa ê e rave rahi: te mau leta taa maitai, te mau upoo parau o te api taitahi, te hoê tabula parau o te nehenehe e tauturu ia outou ia ite i te mau irava matauhia, te mau hohoˈa fenua rii atoa, e te hoê tuhaa hau anaanatae. Te mea faufaa atu â, e nehenehe outou e taio i teie Bibilia ma te tiaturi e ua hurihia te mau parau iho a Atua ma te papu maitai na roto i to outou reo.

[Nota i raro i te api]

a Te mea anaanatae, ua papaihia i nia i te puohu o te Neneiraa e te mau nota 1971 o te New American Standard Bible e: “Aita matou i faaohipa i te hoê noa ˈˈe iˈoa o te feia ite no te ani i to ratou manaˈo aore ra ta ratou faaiteraa, no te mea te tiaturi nei matou e e navai noa te faufaaraa o te Parau a te Atua.”

b Ua ravehia The New Testament in the Original Greek, a Westcott e a Hort, no te huri i te papai Heleni. E te Biblia Hebraica a R. Kittel no te huri i te mau Papai Hebera.

c I te mea e e rave rahi o te paraparau e piti reo, te manaˈohia ra e ua hurihia te Bibilia, taatoa aore ra tuhaa, na roto i te rahiraa reo e navai noa o te taiohia e hau atu i te 90 % o te huiraatira o te fenua.

[Parau iti faaôhia i te api 29]

“Te haapapu ra te huriraa o te Faufaa Apî e i roto i taua ohipa ra, te vai ra te feia ite aravihi i te tatara ma te maramarama i te mau fifi e rave rahi o te huriraa i te Bibilia.”—ANDOVER NEWTON QUARTERLY, TENUARE 1963

[Parau iti faaôhia i te api 30]

“E tia i te mau huriraa ia pee i te maraaraa o te ite i te Bibilia e te mau tauiraa i roto i te reo”

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 31]

TE ARUE RA TE FEIA ITE I TE TRADUCTION DU MONDE NOUVEAU

NO NIA i te Bibilia Les Écritures grecques chrétiennes—Traduction du monde nouveau teie ta Edgar J. Goodspeed, taata huri i te “Faufaa Apî” Heleni i roto i te An American Translation, i papai i roto i te hoê rata o te 8 no Titema 1950: “Te anaanatae nei au i te ohipa mitionare a to outou mau taata, e to ˈna faufaaraa na te ao nei, e ua au roa vau i teie huriraa huna ore e te oraora. E nehenehe au e haapapu e te faahohoˈa ra te reira i roto i te mau tuhaa e rave rahi i te hoê ite haapao maitai.”

Teie ta Alexander Thomson, taata ite i te mau reo Hebera e Heleni, i papai: “Papu maitai e te huriraa, e ohipa ïa na te feia ite aravihi e te maramarama, o tei imi i te horoa i te auraa mau o te papai Heleni ma te faaohipa i te mau ravea atoa a te reo Beretane.”—The Differentiator, Eperera 1952, mau api 52-57.

Teie ta Orometua Benjamin Kedar, taata ite i te reo Hebera i Iseraela, i parau i te matahiti 1989: “I roto i ta ˈu mau maimiraa no nia i te Bibilia Hebera e te mau huriraa, ua hiˈopoa pinepine au i te neneiraa Beretane i matauhia mai te Traduction du monde nouveau. A na reira ˈi au, ua papu ia ˈu ehia taime e te faahohoˈa ra teie ohipa i te hoê tutavaraa haavare ore ia maramarama-maitai-hia te papai ma te parau mau roa ˈtu â.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono