Te mau aˈa o te Noela no teie nei tau
NO TE mau mirioni taata na te ao nei, ua riro te tau Noela ei taime oaoa roa o te matahiti. E taime ïa no te mau tamaaraa rahi, te mau peu tahito, e te amuiraa o te utuafare. Ua riro atoa te Noela ei taime e tufa ˈi te mau hoa e te mau fetii i te mau poroi aroha e te mau taoˈa horoa.
Teie râ, tau 150 matahiti noa i teie nei, e oroa taa ê roa te Noela. I roto i ta ˈna buka ra Te aroraa no te Noela (Beretane), te papai ra te orometua haapii aamu ra o Stephen Nissenbaum e: “Ua riro na te Noela . . . ei taime inuraa ava, i reira te mau ture e aratai na i te haerea o te huiraatira e faaruehia ˈi no te hoê taime, no te tahi ‘arearearaa’ otia ore, mai te hoê oroa Mardi Gras faatupuhia i te avaˈe Titema.”
E huru ê paha te feia e faariro nei i te Noela mai te hoê oroa tura, i teie nei faatiaraa. No te aha hoi e haavahavaha ˈi i te hoê oroa o tei parauhia hoi e e oroa haamanaˈoraa i te fanauraa o te Tamaiti a te Atua? E maere paha outou i te pahonoraa.
Niu papu ore roa
Mai to ˈna haamataraa mai i te senekele 4 ra, ua faatupu noa na te Noela i te aimârôraa. Ei hiˈoraa, te parau ïa no te mahana fanauraa o Iesu. I te mea e aita te Bibilia e haapapu ra i te mahana aore ra te avaˈe i fanauhia ˈi te Mesia, ua rau te huru o te mau taio mahana i faahitihia. I te senekele 3, ua faaoti aˈera te hoê pǔpǔ feia tuatapapa faaroo Aiphiti i te 20 no Me, area vetahi ra, ua turu ïa ratou i te mau taio mahana na mua ˈtu, mai te 28 no Mati, te 2 no Eperera, aore ra te 19 no Eperera. I te senekele 18, ua tapaohia te fanauraa o Iesu i te mau avaˈe atoa o te matahiti! Mea nafea te 25 no Titema i te maitiraahia i te pae hopea?
Te farii nei te rahiraa o te feia tuatapapa e, na te Ekalesia Katolika i faaoti i te 25 no Titema ei mahana fanauraa no Iesu. No te aha? Te na ô ra Te buka parau paari Britannica apî e: “Eita e ore e te tumu, oia hoi ua hinaaro te mau Kerisetiano matamua e ia tuea teie taio mahana e te oroa etene Roma tei tapao na i te ‘mahana fanauraa o te mahana upootia ra.’” Tera râ, no te aha te mau Kerisetiano o tei hamani-ino-rahi-hia na hoi e te mau etene i roto hau atu i te piti senekele e te afa, e pee ai i teie nei i te feia i hamani ino na ia ratou?
Ua ô mai te peu viivii
I te senekele matamua, ua faaara te aposetolo Paulo ia Timoteo e e tomo omoe mai “te mau taata iino e te feia haavare” i roto i te amuiraa kerisetiano e e rave rahi te vare ia ratou. (Timoteo 2, 3:13) Ua haamata teie ohipa apotata rahi i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo. (Ohipa 20:29, 30) I muri aˈe i to Constantin faahua riroraa mai ei Kerisetiano i te senekele 4, e rave rahi etene o tei farii i teie huru Kerisetianoraa apî tei parare roa i taua tau ra. Eaha te faahopearaa? Te na ô ra te buka ra Kerisetianoraa matamua e haapaoraa Etene (Beretane) e: “Ua moe roa te tino iti feia faaroo mau i rotopu i te nahoa rahi o te feia faahua kerisetiano.”
Ua tano roa ïa te mau parau a Paulo! Mai te mea ˈtura e ua horomiihia te Kerisetianoraa mau e te peu viivii etene. E aita ˈtu tuhaa i ite-papu-hia ˈi teie nei viiviiraa, maoti râ i roto i te faatupuraa i te mau oroa.
I te parau mau, hoê anaˈe oroa tei faauehia mai i te mau Kerisetiano ia haapao, oia hoi te Amuraa maa ahiahi a te Fatu. (Korinetia 1, 11:23-26) No te mau peu haamori idolo i taaihia i te mau oroa Roma, aita te mau Kerisetiano matamua i amui atu i roto. No teie tumu te mau etene o te senekele 3 i faahapa ˈi i te mau Kerisetiano, i te na ôraa e: “Eita outou e haere mai i te mau taurua; aita outou e tâuˈa ra i te mau faaiteiteraa huiraatira; te patoi nei outou i te mau oroa tamaaraa, e te hiˈo ino nei i te mau tataˈuraa moˈa.” Area te mau etene ra, ua faatiatia ïa ratou i te na ôraa e: “Te haamori nei matou i te mau atua ma te umere, ma te mau tamaaraa, te mau himene e te mau heiva.”
I te afaraa o te senekele 4, ua iti aˈera taua faahaparaa ra. No te aha? A tomo noa mai ai te mau Kerisetiano haavare i roto i te nǎnǎ, ua rahi roa ˈtu â te mau manaˈo apotata. Ua aratai te reira i te mau anoiraa e te ao Roma. No nia i teie ohipa, te na ô ra te buka ra Te haapaoraa Etene i roto i ta tatou Kerisetianoraa (Beretane) e: “Ua riro atura ei peu matauhia na te mau Kerisetiano ia rave mai i te mau oroa etene tahito i herehia e te nunaa, e ia horoa i te tahi auraa kerisetiano.” Oia mau, te faatupu ra ïa te ohipa apotata rahi i ta ˈna mau faahopearaa iino. I taua taime ra, no te mea e ua ineine taua feia faahua kerisetiano ra i te rave mai i te mau oroa etene, ua fariihia ˈtura ratou e te huiraatira. Aita i maoro, ua tuea noa te rahiraa oroa matahiti a te mau Kerisetiano e ta te mau etene. Eita e maerehia e, o te Noela te tahi oroa rahi roa ˈˈe.
Te hoê oroa faatupuhia na te ao atoa nei
A parare ai teie huru Kerisetianoraa na Europa, ua parare atoa ˈtura te oroa Noela. Ua farii te Ekalesia Katolika i te manaˈo ra e, e tano roa ia haaparare i te hoê oroa oaoa ei faahanahanaraa i te mahana fanauraa o Iesu. No reira ˈtura, i te matahiti 567 T.T., “ua faaoti” te Apooraa no Tours “i na mahana 12 mai te Noela e tae atu i te Épiphanie, ei tau oroa moˈa.”—The Catholic Encyclopedia for School and Home.
Aita i maoro, ua rave maira te Noela e rave rahi mau tuhaa no roto mai i te mau oroa auhune no teie nei ao i matauhia i Europa apatoerau. Ua hau aˈe te arearearaa i te tahi oroa paieti inaha, ua amu e ua inu hua te feia arearea. Aita hoi te ekalesia i faahapa noa ˈˈe i te peu taiata, ua farii noa râ oia i te reira. (A faaau e te Roma 13:13; Petero 1, 4:3.) I te matahiti 601 T.T., ua papai atura te Pâpa Grégoire I ia Mellitus, ta ˈna mitionare i Beretane, ma te faaue atu ia ˈna “eiaha e opani i taua mau oroa etene no tahito ra, ia faaau atu râ i te mau peu faaroo a te Ekalesia, e ia taui noa ˈtu i te tumu etene o teie mau oroa no te rave mai i te hoê tumu kerisetiano.” O ta Arthur Weigall ïa i faataa, tei riro na ei raatira hiˈopoa i te mau taoˈa tahito na te hau Aiphiti.
I te Anotau no Ropu, ua manaˈo aˈera te feia e hinaaro ra i te tauiraa, e e tia ia ratou ia faahapa i taua mau ohipa tia ore ra. Ua faatae atura ratou e rave rahi mau irava ture no te patoi i “te mau faahuehueraa a te arearearaa Noela.” Te na ô ra te Orometua vahine ra o Penne Restad, i roto i ta ˈna buka ra Noela i Marite—E aamu (Beretane), e: “Ua parau vetahi mau upoo ekalesia e, e hiaai to te huitaata tia ore i te hoê tau arearearaa otia ore, e ia ravehia te reira i raro aˈe i te hiˈopoaraa kerisetiano.” Ua faarahi atu â te reira i te arepurepuraa. Aita râ hoi i taui inaha, ua anoi ê na te mau peu etene e te Noela, e aita ˈtura te taata e hinaaro faahou e faarue i te reira. Te na ô ra te taata papai ra o Tristram Coffin e: “[Ua] rave noa te rahiraa o te taata mai ta ratou i matau noa [na] i te rave, e aita ratou i tâuˈa aˈe i i te mau aimârôraa a te feia aˈo morare.”
I te tau a haamata ˈi to Europa i te parahi i te Ao Apî [Marite], ua riro ê na te Noela ei oroa matau-maitai-hia. Aita râ oia i fariihia i roto i te mau fenua aihuaraau. Ua faariro hoi te feia taui morare etaeta i teie oroa mai te hoê oroa etene e ua opani i te reira i te hau no Massachusetts i rotopu i te mau matahiti 1659 e 1681.
I muri aˈe i te iritiraahia teie nei opaniraa, ua faatupu-rahi-hia ˈtura te oroa Noela na roto i te mau fenua aihuaraau, i te pae apatoa iho â râ o te paeau o te fenua Marite i parauhia Nouvelle-Angleterre. Ia au i te aamu o teie nei oroa, eita e maerehia e ua hinaaro rahi aˈe vetahi i te arearea maoti hoi i te faahanahana i te Tamaiti a te Atua. Te hoê peu Noela faahuehue roa, o te totoaraa ïa. E tomo na te mau pǔpǔ taurearea maniania i roto i te mau fare o te feia ona e e titau na ratou ia horoa-noa-hia mai te maa e te inu, ma te haamǎtaˈu e totoa i te utuafare. Ia patoi noa ˈtu te fatu fare, e tuhihia mai oia, e i te tahi mau taime, e faainohia na to ˈna fare.
Ua ino roa ˈtu â te mau ohipa i te mau matahiti 1820, e inaha, ua riro maira “te huenane o te Noela ei haamǎtaˈuraa rahi i te totaiete,” o ta te Orometua Nissenbaum ïa e parau ra. I roto i te mau oire mai ia New York e ia Philadelphia, ua haamata ˈtura te mau fatu fenua ona i te tarahu i te mau tiai no te haapao i to ratou mau fenua. Te parau-atoa-hia ra e, te taime matamua i faanahonaho ai te oire no New York i ta ˈna pǔpǔ mutoi, no te faatitiaifaro ïa i te hoê orureraa ino roa i tupu i te tau Noela no 1827/1828!
Te tauiraa te Noela
Ua hopoi mai te senekele 19 i te mau tauiraa rahi no te huitaata nei. Ua haamata ˈtura te mau taata, te mau tauihaa, e te mau parau apî i te parare oioi aˈe, na roto i te paturaahia te mau purumu e te mau eˈa pereoo auahi e rave rahi. Ua horoa mai te mau ravea apî i te pae tapihaa i te mau mirioni ohipa, e ua hamani oioi te mau fare hamaniraa tauihaa i te mau taoˈa huru rau atoa. Ua faaô atoa mai te mau ravea tapihaa apî i te mau faahuehueraa totiale apî e te fifi roa ia arai, o tei ohipa i muri aˈe i nia i te huru faatupuraa i te oroa Noela.
Ua faaohipa na te taata i te mau oroa ei ravea no te haapaari i te mau taairaa fetii, e hoê â huru no te Noela. Na roto i te maiti-maitai-raa i te mau peu tahito o te Noela, ua manuïa to ˈna mau taata turu i te taui i te Noela mai te hoê arearearaa huehue, ei oroa no te utuafare fetii.
Oia mau, i te hopea o te senekele 19, ua faarirohia ˈtura te Noela ei ravea no te tamǎrû i te mau maˈimaˈi o te oraraa Marite no teie nei tau. Te na ô ra te Orometua Restad e: “I rotopu i te mau oroa atoa, o te Noela te ravea maitai roa ˈˈe no te faaô i te haapaoraa e te hiaai i te haapaoraa i roto i te utuafare e no te faatitiaifaro i te mau ohipa huenane e te mau manuïa-ore-raa o te ao nei.” Te na ô atoa ra oia e: “Te opereraa i te mau taoˈa horoa, te tautururaa i te feia riirii, e tae noa ˈtu i te faataeraa i te mau poroi aroha auhoa e te faaunaunaraa e te fanaˈoraa i te hoê tumu raau vai matie noa i roto i te hoê piha manihini aore ra, i muri aˈe, i roto i te piha a te haapiiraa Sabati, ua taati teie mau peu atoa i te mau melo o te utuafare tataitahi i te tahi e te tahi, i te ekalesia, e i te totaiete.”
Oia atoa, e rave rahi i teie mahana o te faatupu nei i te oroa Noela no te faaite i to ratou here i te tahi e te tahi e no te tauturu ia vai hoê noa te utuafare. Eiaha atoa ia moehia i te mau tuhaa i te pae faaroo. E mau mirioni taata o te faatupu nei i te Noela no te faahanahana i te fanauraa o Iesu. E haere atu paha ratou i te mau oroa pureraa taa ê, e faanaho ratou i te mau teata rii no te oroa Fanauraa i to ratou fare, aore ra e faaoti ratou i te mau pure haamauruururaa ia Iesu iho. Eaha râ te manaˈo o te Atua no nia i teie mau ohipa? Te farii ra anei oia i teie mau mea? A hiˈo na eaha ta te Bibilia e parau ra.
‘A hinaaro i te parau mau e te hau’
I to Iesu vairaa mai i nia i te fenua nei, ua parau atu oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.” (Ioane 4:24) Ua ora o Iesu ia au maite i teie nei mau parau. Ua faaite noa oia i te parau mau. Ua pee oia ma te tia roa i te hiˈoraa o to ˈna Metua, “te Atua parau mau, [o] Iehova.”—Salamo 31:5; Ioane 14:9.
I roto i te mau api o te Bibilia, ua haapapu maitai o Iehova e mea riri roa na ˈna te mau huru haavare atoa. (Salamo 5:6) Ia au i te reira, e ere anei i te mea huru ê ia ite e, e rave rahi mau ohipa i taaihia e te Noela, e mau peu haavare anaˈe ïa? Ei hiˈoraa, a rave na i te aai o te Papa Noela. Ua tamata anei outou i te faataa ˈtu i te hoê tamarii e, no te aha e mea au aˈe na te Papa Noela ia tomo mai na roto i te hoê haapupuraa auahi, eiaha râ na te opani, mai te tiaturihia ra i roto e rave rahi mau fenua? E mea nafea te Papa Noela ia haere i roto i te mau mirioni utuafare i te hoê noa po? E te mau ria e maurere? Ia ite anaˈe te hoê tamarii e ua haavarehia oia i te tiaturiraa e e taata mau te Papa Noela, eita anei te reira e faaaueue i to ˈna tiaturi i to ˈna nau metua?
Te faaite papu ra Te buka parau paari Katolika (Beretane) e: “Ua taaihia te Noela . . . i te mau peu etene.” No te aha ïa te Ekalesia Katolika e vetahi atu mau ekalesia o te Amuiraa faaroo kerisetiano, e tamau noa ˈi i te rave i te hoê oroa inaha, e ere ta ˈna mau peu no roto mai i te faaroo kerisetiano? Aita anei te reira e faaite ra e te faatia noa ra ratou i te mau haapiiraa etene?
I to ˈna vairaa mai i nia i te fenua nei, aita o Iesu i faaitoito i te taata ia haamori ia ˈna. Ua parau o Iesu iho e: “O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e [ia ˈna] anaˈe ra ta oe e [faatae i te taviniraa moˈa].” (Mataio 4:10; MN) Oia atoa, i muri aˈe i to Iesu faahanahanaraahia i nia i te raˈi, ua parau atura te hoê melahi i te aposetolo Ioane e “o te Atua te haamori,” ei faaiteraa e aita hoê mea i taui i roto i teie nei tuhaa. (Apokalupo 19:10) Teie atura ïa te uiraa, E farii anei o Iesu i teie mau peu haamoriraa atoa e faataehia ia ˈna ra, eiaha râ i to ˈna Metua, i te tau Noela?
Papu maitai, e ere te mau ohipa no nia i te Noela no teie nei tau i te mea nehenehe roa. Inaha, e oroa teie i niuhia i nia i te haavare e mea rahi te mau haapapuraa e faaite ra e mea viivii to ˈna aamu no mutaa iho. No reira, ma te haava manaˈo tia, ua faaoti e mau mirioni Kerisetiano eiaha e faatupu i te oroa Noela. Ei hiˈoraa, te na ô ra te hoê taurearea o Ryan te iˈoa no nia i te Noela e: “E putapû roa te taata no te tahi noa mahana i te matahiti ia amui anaˈe te utuafare ma te oaoa. Tera râ, eaha te vahi faahiahia? Inaha te horoa mai nei to ˈu mau metua i te mau taoˈa horoa na ˈu i te matahiti taatoa!” Te na ô ra te tahi atu taurearea, 12 matahiti to ˈna, e: “Aita vau e erehia ra. Te fanaˈo nei au i te mau taoˈa horoa i te matahiti taatoa, eiaha noa i tera mahana taa ê ia faahepohia te taata ia hoo i te mau taoˈa horoa.”
Ua faaitoito te peropheta ra o Zekaria i te mau tamarii Iseraela e “o te parau mau ra ta outou e hinaaro e te hau.” (Zekaria 8:19) Mai te peu e, mai ia Zekaria e vetahi atu mau taata haapao maitai no tahito ra, ‘e hinaaro tatou i te parau mau,’ eita anei e tia ia tatou ia haapae i te mau oroa faaroo haavare atoa o te haavahavaha nei i “te Atua mau, e te Atua ora ra,” o Iehova?—Tesalonia 1, 1:9.
[Hohoˈa i te api 7]
“Aita vau e erehia ra. Te fanaˈo nei au i te mau taoˈa horoa i te matahiti taatoa”