Te Noela—E oroa no teie nei ao aore ra e oroa moˈa i te pae faaroo?
I TE fenua Taina, e piihia oia te Ruau Noela. I te fenua Beretane, o Papa Noela ïa. Te pii nei te feia no Rusia ia ˈna, te Papa ruau Hiona, e i te fenua Marite, o Santa Claus ïa to ˈna iˈoa.
E rave rahi o te hiˈo nei i teie nei ruau ataata, poria maitai e to ˈna huruhuru taa uouo, mai te taipe o te Noela. Teie râ, ua ite atoa te rahiraa o te taata e e aai noa te Papa Noela, e aamu no roto mai i te mau peu tahito i taaihia e te hoê epikopo no te senekele 4 no Mura ra (i Turekia i teie nei tau).
Ua faaohipa noa na te mau peu tumu e te mau peu tahito, i te hoê mana puai i nia i te mau oroa, e hoê â huru no te Noela. E hiˈoraa noa hoi te aai o te Papa Noela, no te mau peu nunaa i taaihia i te hoê oroa matauhia. Noa ˈtu e te parau nei vetahi mau taata e, no roto mai te mau peu o te Noela i te mau ohipa i faatiahia i roto i te Bibilia, i te tupuraa mau râ, no roto mai te rahiraa o teie mau peu i te mau pu etene.
Te tahi atu hiˈoraa, o te paina Noela ïa. Te na ô ra Te buka parau paari Britannica apî (Beretane) e: “Ua vai noa mai te haamoriraa i te tumu raau, tei matauhia i rotopu i to Europa etene, i muri aˈe i to ratou riroraa mai ei Kerisetiano, na roto i te mau peu a to Scandinavia e faanehenehe i te mau fare e te mau fare faaapu e te mau amaa raau vai matie noa i te Matahiti Apî no te haamehameha i te diabolo, e na roto i te peu e faaineine i te hoê tumu raau na te mau manu i te tau Noela.”
O te hamaniraa i te hei houx aore ra e te tahi atu raau vai matie noa, te tahi atu peu tahito matauhia i te tau Noela. No roto roa atoa mai teie nei peu i te haamoriraa etene. E faaohipa na to Roma i tahito ra i te mau amaa houx no te faaunauna i te mau hiero i te tau Saturnales, oia te oroa e hitu mahana e faatupuhia na i te afaraa o te tau toetoe e i pûpûhia no te atua o te faaapu ra o Saturne. Ua tui iho â râ te roo o teie nei oroa etene ei oroa inuraa ava e te taiata rahi.
Peneiaˈe e peu nehenehe roa no vetahi te peu Noela ra e apâ i raro aˈe i te hoê amaa gui (mai teie), tera râ, no te Anotau no Ropu roa mai taua peu ra. E tiaturi na te mau Tahuˈa no Beretane i tahito ra e, e mana tahutahu to te raau gui; no reira, e faaohipahia na te reira ei parururaa i te mau demoni, i te pifao, e i vetahi atu mau faainoraa. I muri iho, ua fa maira te tiaturiraa e ia apâ anaˈe e piti taata i raro aˈe i te amaa gui, e faaipoipo ïa raua a muri aˈe. Te rave noa nei â vetahi mau taata i teie nei peu i te tau Noela.
E mau hiˈoraa noa teie no te mau peu Noela no teie nei tau o tei pee aore ra no roto roa mai i te mau haapiiraa etene. Peneiaˈe râ, te aniani ra outou e mea nafea te reira i te tupuraa mai. Mea nafea te hoê oroa e ravehia no te faahanahana i te fanauraa o te Mesia, i anoi roa ˈi e te mau peu e ere i te peu kerisetiano? Te mea faufaa roa ˈtu â, eaha te manaˈo o te Atua no nia i teie tumu parau?
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]
Page 3: Santa Claus: Thomas Nast/Dover Publications, Inc., 1978; mistletoe on page 3 and illustration on page 4: Discovering Christmas Customs and Folklore by Margaret Baker, published by Shire Publications, 1994