VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/12 api 8-10
  • Ua ‘hoo mai ratou i te parau mau’!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua ‘hoo mai ratou i te parau mau’!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Ua putapû oia i te mau haapiiraa a te Bibilia
  • Te haapapuraa e tera te parau mau
  • Ua mauruuru ore oia i te haapaoraa hape
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/12 api 8-10

Ua ‘hoo mai ratou i te parau mau’!

“E HOO [mai] i te parau mau, e eiaha roa e hoo-faahou-hia ˈtu.” (Maseli 23:23) O ta te taata paari ra o Solomona ïa i faaue. E tano teie nei faaueraa no te parau mau i roto i to ˈna taatoaraa, hau atu râ, no te parau mau e vai ra i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. E nehenehe hoi teie parau mau e aratai tia ˈtu i te ora mure ore! (Ioane 17:3, 17) A tapao na râ e, ia noaa mai teie parau mau, e titauhia te tahi haamâuˈaraa. E tia hoi ia ineine i te “hoo mai” i te reira, oia ia haapae aore ra ia vaiiho i te tahi mea no te rave mai i te reira. (A faaau e te Mataio 13:45, 46.) Aita te rahiraa o te taata i ineine i te na reira. Noa ˈtu râ, i roto e rave rahi mau fenua, te rahi noa ˈtura te mau taata itoito o te hoo mai nei i te parau mau o te Bibilia—e mea pinepine, ma te mau pau rahi no ratou iho.

A rave na i te hiˈoraa o te mau Ite no Iehova no te fenua Ghana i Afirika Tooa o te râ. I te avaˈe Tiunu 1989, hau atu i te 34 000 taata i roto i taua fenua ra, o tei farii i te parau mau a te Bibilia e o tei tufa ˈtu na vetahi ê ma te itoito. I muri iho, ua opanihia ˈtura te ohipa pororaa, i mua i te ture. Noa ˈtu râ, ua tamau noa te feia mafatu tia i te “hoo mai i te parau mau”—noa ˈtu te mau haafifiraa a te ture. Ua iritihia ˈtura te opaniraa i te 31 no Atopa 1991, e i te afaraa o te matahiti 1995, e toru noa ïa matahiti e te afa i muri aˈe i te iritiraahia taua opaniraa ra, ua maraa te numera o te mau Ite no Iehova itoito i Ghana i nia i te 46 104! E i teie nei matahiti, ua hau atu teie numera i te 52 800.

Eaha te mea i aratai i te mau taata ia farii i te parau mau a te Parau a te Atua? Eaha te mau haapaeraa ta vetahi i rave no te “hoo mai i te parau mau”? No te pahono i teie mau uiraa, e hiˈo anaˈe na i te mau ohipa i farereihia e e toru Kerisetiano no Ghana.

Ua putapû oia i te mau haapiiraa a te Bibilia

E hiˈo na mua mai tatou i te aamu o te hoê vahine apî e 20 matahiti tiahapa to ˈna. Ua riro na to ˈna metua tane ei orometua, teie râ, ua maiti oia i te faarue i te haapaoraa a to ˈna metua tane. No te aha? No to ˈna ïa here i te parau mau.

Ua faataa na oia e: “Ua haere noa mai te mau Ite i to matou fare i roto i to ratou mau tere i tera e tera fare. I muri aˈe i te tahi mau aparauraa e o ratou, ua taa ˈtura ia ˈu e ua niu-papu-hia ta ratou haapiiraa i nia i te Bibilia. Ua faahiti au i te mau uiraa i nia i te mau tumu parau mai te Toru Tahi, te po auahi, te pohe-ore-raa o te nephe, e te faaoraraa faaroo iho â râ. Ua tiaturi mau â vau e no roto mai teie mau haapiiraa i te Bibilia. Teie râ, ua tauturu mai te mau Ite ia ˈu ia ite e e ere no roto i te Bibilia.”—Ei haapapuraa i te manaˈo o te Bibilia no nia i teie mau tumu parau, a hiˈo i te Mareko 13:32; Roma 6:23; Ohipa 10:40; e Korinetia 1, 13:8-10.

Ua parau â teie vahine apî e: “Teie râ, ua patoi uˈana mai to ˈu utuafare ia ˈu, to ˈu iho â râ metua tane. Ua manaˈo hoi oia e te haavarehia ra vau. Teie râ, ua ite au e, o te parau mau ta ˈu e haapii ra e te mau Ite no Iehova. Ua tamata vau i te faataa ˈtu i teie mau mea no roto i te Bibilia i to ˈu metua tane, aita râ oia i faaroo mai. Inaha, ua rahi roa ˈtu â te patoiraa.

“Aita râ vau i haaparuparu. Ua ite au e, o te ite mau anaˈe o te aratai i te ora mure ore i roto i te Paradaiso, e ua faaoti au e tapea maite i te reira. I to te mau Ite no to ˈu vahi faarooraa i te mau fifi o ta ˈu e farerei ra, ua haere maira ratou ma te here e tauturu ia ˈu, ma te faaitoito mai ia ˈu e ma te horoa mai i te tahi mau mea hinaarohia e au. Ua tauturu te reira ia ˈu ia taa i te faufaaraa o te mau parau a Iesu i roto i te Ioane 13:35, e na ô ra e: ‘O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.’ Ua puai roa ˈtu â to ˈu tiaturiraa e, ta te mau Ite no Iehova te haapaoraa mau. I muri iho, ua ite ihora to ˈu mau metua e ua taui au i to ˈu oraraa e ua maitai atu, ua au roa raua i te mea o ta raua i ite, e ua taui aˈera to raua huru i nia ia ˈu—oia, ua taui roa inaha, ua ani to ˈu metua tane i te mau Ite ia haapii i te Bibilia e to ˈu taeae matahiapo!”

Te haapapuraa e tera te parau mau

Ua riro te ‘hooraa mai i te parau mau’ ei tamataraa atoa no te tahi mau taurearea o tei haapiihia e te mau metua Ite. Te farii faatia ture noa nei hoi vetahi mau taurearea i te parau mau o te Bibilia. Mai te peu râ e eita ratou e farii i teie mau parau mau ma te aau rotahi, e nehenehe to ratou faaroo e paruparu, e e ore e aˈa hohonu. (A faaau e te Mataio 13:20, 21.) Na Nathaniel, te hoê taata no Ghana tei roto i te 30raa o to ˈna matahiti, e faatia mai e mea nafea to ˈna ‘hooraa mai i te parau mau’ i to ˈna apîraa ra.

“Ua haapii mai to ˈu nau metua ia ˈu i te Bibilia mai to ˈu tamariiriiraa mai â,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. “I to ˈu paariraa mai, ua apee au ia raua i roto i te ohipa pororaa, tera râ, aitâ vau i faaoti papu atura e riro mai ei Ite. I muri iho, ua taa ˈtura ia ˈu e mea maitai e na ˈu iho e tuatapapa i te Bibilia.

“A tahi, e tia ia papu maitai ia ˈu e, o te Bibilia te Parau a te Atua, eiaha râ te tahi atu buka faaroo. Na roto i ta ˈu haapiiraa tataitahi, ua haapii maira vau e tera anaˈe te buka moˈa e faahiti ra e rave rahi mau parau tohu papu maitai o tei tupu ma te tia roa. Ua haapii atoa mai au e te vai ra i roto i te Bibilia e rave rahi mau parau mau i te pae aivanaa—ei hiˈoraa, ‘ua faautahia te fenua i nia i te aore.’ (Ioba 26:7) Ua papaihia hoi teie mau parau tau tausani matahiti na mua ˈˈe te mau aivanaa e ite ai i te parau no te faanahoraa o te mahana i roto i te reva. O te Atua anaˈe tei nehenehe e faaurua i te mau taata ia papai i taua mau parau ra!a

“I muri iho, ua hinaaro atura vau e ite e teihea te faanahonahoraa faaroo e haapii ra e e faaohipa ra i te mau parau mau e haapiihia ra i roto i te Bibilia. Te haapii nei te rahiraa o te mau haapaoraa i te po auahi, te Toru Tahi, e te nephe pohe ore e ora ˈtu i muri aˈe i te poheraa. Tera râ, aita vau e afaro ra i taua mau haapiiraa ra. Teie hoi ta ˈu huru feruriraa: Mai te peu e e tuu te hoê metua tane i te rima o ta ˈna tamarii i roto i te hoê pani pape pihaa ei faautuaraa ia ˈna, e ere anei ïa oia i te taata ino? Nafea ïa te hoê Atua aroha e nehenehe ai e tuu i ta ˈna mau tamarii i roto i te po auahi ura e vaiiho noa ˈtu ai ia ratou ia mauiui? Area te mau Ite no Iehova ra, te haapii nei ratou ia au maite i te mau irava Bibilia mai te Roma 6:23, e na ô ra e: ‘E utua te pohe no te hara’—eiaha râ te hoê po auahi ura. Ua farii au i teie nei haapiiraa.

“Ua hiˈopoa atoa vau e, te titau nei te mau Ite no Iehova e ia ora to ratou mau melo atoa ia au i te mau faaueraa a te Bibilia, e e tiavaru ratou i te feia atoa o te tamau noa i te rave i te hara ma te tatarahapa ore. Ia au i teie mau mea atoa, ua faaoti atura vau e, tei te mau Ite no Iehova ra te parau mau, e ua rave atura vau i ta ˈu iho faaotiraa e riro mai ei Ite. Ua tutava vau no te faaî i te mau titauraa no te bapetizo ia ˈu ei Ite.”—Korinetia 1, 5:11-13.

Te haapapu maitai ra te hiˈoraa o Nathaniel e e nehenehe atoa te mau taurearea i haapiihia e te mau metua kerisetiano “e hoo mai i te parau mau.” Eiaha ratou e haere faatia ture noa i te mau putuputuraa o te amuiraa. Mai te mau Berea no tahito ra, e tia ia ratou ia “hiˈopoa maite i te mau Papai i te mau mahana atoa no te haapapu i taua mau mea ra.” (Ohipa 17:11, MN) E titau te reira i te taime e te mau tutavaraa, tera râ, e nehenehe e horoa mai i te faaroo e te tiaturiraa papu.—A faaau e te Ephesia 3:17-19.

Ua mauruuru ore oia i te haapaoraa hape

Fatata o Godwin, te hoê taata no Ghana, i te naeahia e 70 matahiti i to ˈna faarueraa i te Ekalesia Perepitero e te Taatiraa Franc-maçon. “Te vai ra te tahi mau ohipa e ravehia ra i roto i te ekalesia o ta ˈu i ore i afaro,” o ta Godwin ïa e parau ra. “Ei hiˈoraa, mea rahi te mau tatamaˈiraa, e te tupu noa râ. I te tahi mau taime, e tia i te mau mutoi ia haere mai e faahau e e faaafaro i te peapea! I to ˈu manaˈoraa, eita e tano i te mau pǐpǐ a te Mesia ia na reira. I muri iho, ua peapea ˈtura vau e te hoê taata no ta matou ekalesia Perepitero. Ua haavahia ˈtura teie nei ohipa i mua i te tiribuna a te hau, e ua faautuahia ˈtura tera taata. Teie râ, ua turu atu te diakono o te ekalesia ma te pae tahi i taua taata ra e ua tamata atoa oia i te faahapa ia ˈu i mua i te taatoaraa o te amuiraa! Ua faaite tahaa ˈtura vau i to ˈu manaˈo ia ˈna e ua faarue atura vau i te fare pure—eiaha ïa no te hoˈi faahou.

“Tau taime i muri iho, ua haere maira te mau Ite no Iehova i to ˈu fare. I te omuaraa, ua faaroo noa ˈtu vau no te mea aita vau i hinaaro e tiahi i teie mau taata i haere mai e paraparau no nia i te Atua. I muri iho râ, ua ite atura vau e, noa ˈtu e ehia matahiti vau i roto i te faaroo Perepitero, mea rahi te mau mea o ta ˈu i ore i ite no nia i te Bibilia. Ei hiˈoraa, aita roa ˈtu vau i ite e te parau ra te Bibilia no te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei.b E i to ˈu haamataraa i te haere i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova, ua putapû roa vau i te mau peu maitatai, te huru faanehenehe e te huru faaeta iho â râ o ta ratou mau taurearea. Teie te feia o te ora mau ra ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia!”

Noa ˈtu râ ua titau te ‘hooraa mai i te parau mau’ i te mau faatitiaifaroraa rahi i roto i to ˈna oraraa. Te haamanaˈo ra o Godwin e: “E melo vau i tera taime no te Taatiraa Franc-maçon. E noa ˈtu e ua matauhia teie Taatiraa mai te hoê totaiete autaeae o te tauturu i to ˈna mau melo, ua ite mata roa ˈtu vau i te tahi mau oroa i reira e faaohipahia ˈi te mau apu upoo e te mau ivi e e tiaorohia ˈi te mau varua. Ua parauhia hoi e na teie mau varua e tauturu mai i te feia e tiaoro atu ia ratou no te haere i mua i te pae varua.

“Ua tauturu ta ˈu mau haapiiraa ia ˈu ia ite e, mea riri roa na te Atua ra o Iehova, te raveraa i te ohipa hiˈohiˈo no te mea e nehenehe teie mau peu e tuu ia oe i raro aˈe i te mana o Satani e o ta ˈna mau puai varua iino.c E faaea noa anei au i roto i te Taatiraa Franc-maçon e ta ˈna mau peu tahutahu atoa, aore ra e faarue anei au ia ratou no te faaoaoa ia Iehova? Ua maiti au i te piti o te ravea. Ua vavahi atura vau i ta ˈu mau tauihaa Franc-maçon atoa, e te ahu atoa o ta ˈu i omono na no te mau putuputuraa a te Taatiraa. Ua ite mau â vau i te parau mau o te tǎpǔ a Iesu e, ‘na te parau mau outou e faatiamâ’! (Ioane 8:32) I teie nei, te oaoa nei au i te faaite i te mau mea atoa o ta ˈu i haapii mai ia vetahi ê. Aita roa ˈtu vau e tatarahapa ra.”

E rave rahi tausani feia mafatu tia o tei rave atoa i te mau haapaeraa rahi no te “hoo mai i te parau mau.” Mai teie na Kerisetiano e toru i faahitihia ˈtu na, aita ratou e tatarahapa ra i te mau tauiraa o ta ratou i rave. Ua horoa mai te parau mau o te Bibilia i “te hoê niu maitai roa no te tau a muri atu, ia nehenehe ratou e tapea maite i te ora mau.” (Timoteo 1, 6:19, MN) E nehenehe atoa outou e fanaˈo e a muri noa ˈtu, i taua “ora mau” ra e te mau haamaitairaa atoa o ta ˈna e hopoi mai, mai te peu e “e hoo mai [outou] i te parau mau.”

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te buka ra Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b A hiˈo, ei hiˈoraa, i te Salamo 37:9-11, 29.

c A hiˈo i te Deuteronomi 18:10-12 e te Galatia 5:19-21.

[Hohoˈa i te api 9]

Nathaniel

[Hohoˈa i te api 9]

Godwin

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono