VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/11 api 19-22
  • Ua ite au i “tei riirii ra” i te riroraa “ei nunaa puai”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua ite au i “tei riirii ra” i te riroraa “ei nunaa puai”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te taviniraa ei pionie i Arizona
  • Te haapiiraa no Gileada e te taviniraa taa ê
  • I Cuba e i Porto Rico
  • To mâua fare i te Repubilita no Dominika
  • E nunaa puai i teie nei
  • Mea nafea vau i te iteraa i te oaoa i te horoaraa ˈtu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • Ua vai noa to ˈu mata e to ˈu mafatu i nia i te re
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te fariiraa ma te oaoa i te aratairaa a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/11 api 19-22

Ua ite au i “tei riirii ra” i te riroraa “ei nunaa puai”

FAATIAHIA E WILLIAM DINGMAN

Te matahiti, 1936; te vahi, Salem, i Oregon, i te mau Hau Amui no Marite. Tei te hoê putuputuraa vau a te mau Ite no Iehova. Ua uihia maira te uiraa e: “Teihea roa te nahoa rahi?” (Apokalupo 7:9, King James Version) O vau anaˈe te taata apî, ua tohu maira ratou paatoa ia ˈu e na ô atura e, “Tei ǒ nei oia!”

I TE afaraa o te mau matahiti 1930, mea iti roa te feia i rotopu i te mau Ite no Iehova, i tiaturi na, ia au i te Bibilia, e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua i roto i te Paradaiso. (Salamo 37:29; Luka 23:43) Mai reira mai râ, ua taui rahi te mau mea. Tera râ, a vaiiho na ia ˈu ia faatia ˈtu e mea nafea to ˈu haereraa i taua putuputuraa ra i Salem.

Ua tamatahiti to ˈu metua tane ia ˈna i Te tau auro, te iˈoa matamua o te vea ra A ara mai na! I to ˈu taurearearaa, mea au na ˈu e taio i taua vea ra, e ua tiaturi papu vau e e parau mau Bibilia faufaa to roto. No reira, i te hoê mahana, ua hapono atura vau i te hoê parau aniraa i te api hopea o Te tau auro. E horoahia na na te taata taio e 20 buka iti, hoê buka, e te iˈoa o te amuiraa piri roa ˈˈe a te mau Ite no Iehova. I te taeraa mai te mau papai, ua haere atura vau na tera e tera fare e opere i te mau buka iti atoa e te buka.

I taua taime ra, aita te hoê taata i haapii ia ˈu i te Bibilia. Inaha, aita vau i paraparau noa ˈˈe i te hoê Ite no Iehova. I teie nei râ, i te mea e ua ite au e teihea roa te Piha no te Basileia piri roa ˈˈe, ua tere atura vau tau 40 kilometera te atea i Salem, no te hoê putuputuraa. I reira ïa to ˈu faatororaahia mai, 18 noa matahiti to ˈu, mai “te nahoa rahi.”

Noa ˈtu e aita vau i ineine aˈe no te taviniraa, ua haamata ˈtura vau i te poro e te Amuiraa no Salem. Ua faaitoitohia vau ia faaohipa e toru manaˈo faufaa i roto i ta ˈu pororaa. A tahi, o Iehova te Atua; a piti, o Iesu Mesia ta ˈna Arii faatoroahia; e a toru, o te Basileia te tiaturiraa hoê no te ao nei. Ua tutava vau i te tufa i taua poroi ra i te mau uputa atoa.

I muri aˈe i te apitiraa ˈtu e te mau Ite no Iehova no Salem e piti matahiti te maoro, ua bapetizohia ˈtura vau i te 3 no Eperera 1938. Ua oaoa te mau Ite no Salem i te bapetizoraa e rave rahi melo o “te nahoa rahi.” I te avaˈe Febuare 1939, ua riro mai au ei pionie, aore ra ei tavini ma te taime taatoa. I te avaˈe Titema o taua noa matahiti ra, ua farii atura vau e haere i Arizona, no te mea te hinaaro-rahi-hia ra te feia poro i te Basileia i reira.

Te taviniraa ei pionie i Arizona

A tahi ra i haamatahia ˈi te ohipa a te mau Ite no Iehova i Arizona, e e rave rahi mau manaˈo hape no nia ia matou, no reira, i to te mau Hau Amui no Marite faaôraa i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua faaruru rahi matou i te mau hamani-ino-raa. Ei hiˈoraa, a tavini noa ˈi au i te oire no Stafford, i Arizona, i te matahiti 1942, ua parauhia e e haere mai te hoê pǔpǔ Momoni e faahuehue ia matou. E faaea na matou to ˈu mau hoa pionie i pihai iho i te fare o te hoê epikopo Momoni, mea faatura hoi oia ia matou, e ua na ô mai oia e: “Mai te peu e e mea itoito atoa te mau mitionare Momoni mai te mau Ite, e maraa ïa te Ekalesia Momoni.” No reira, i roto i te fare pure, ua parau atura oia ma te puai e: “Ua faaroo vau e e haere te taata e faahuehue i te mau tamaroa Ite. Te faaea ra vau i pihai iho i taua mau tamaroa ra, e mai te peu e e faahuehue noa ˈtu te taata, e faatanohia ˈtu te pupuhi na roto atu i te aua. E ere râ te mau Ite ta teie pupuhi e faatano. E pupuhihia râ te feia faahuehue. No reira, ia hinaaro noa ˈtu outou e faahuehue, ua ite iho â ïa outou i te ohipa e tupu.” Aita roa ˈtu te feia faahuehue i haere mai.

I te roaraa e toru matahiti i Arizona, ua haruhia e ua tapeahia matou i roto i te fare auri e rave rahi taime. I te hoê taime, ua tapeahia vau e 30 mahana te maoro. No te ape i te mau haapeapearaa a te mau mutoi i roto i ta matou taviniraa, ua faanaho aˈera matou i te mea o ta matou i pii na te hoê pǔpǔ taata maue. Ua na ô maira te Ite haapao i taua pǔpǔ ra e: “Ia au i to tatou ra iˈoa, e na reira ïa tatou. E haamata tatou i te hora pae aore ra i te hora ono i te poipoi, e opere tatou i te hoê api parau iti aore ra i te hoê buka iti i te mau uputa atoa, e e maue aore ra e reva oioi tatou.” Ua poro ta matou “pǔpǔ taata maue” i te hoê tuhaa rahi o te hau no Arizona. Tera râ, ua faaorehia taua pǔpǔ ra no te mea aita matou i nehenehe, na roto i teie huru pororaa, e tauturu i te feia i anaanatae.

Te haapiiraa no Gileada e te taviniraa taa ê

I te avaˈe Titema 1942, ua tae mai ta ˈu rata, e ta e rave rahi atoa mau pionie no Arizona, o tei titau manihini mai ia matou ia haere i te hoê haapiiraa mitionare apî, o tei haamauhia e te mau Ite no Iehova. I te omuaraa, ua piihia na taua haapiiraa ra, te Fare haapiiraa tuatoru Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower. I muri iho, ua tauihia te iˈoa, te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower. Tau 4 800 kilometera te atea te fare haapiiraa i pihai iho i te oire no Ithaca, i te pae apatoerau no te hau no New York.

I muri aˈe i te tere-poto-raa ˈtu i Oregon, i te avaˈe Tenuare 1943, e rave rahi mau pionie tei faarue i te Medebara veavea no Arizona na nia i te hoê pereoo uta taata. Tau mahana i muri iho, ua tapae atura matou i te pae apatoerau no te hau no New York, i reira to matou iteraa i te hiona o te tau toetoe. Ua haamata te haapiiraa i te 1 no Febuare 1943, i reira to to ˈna peretiteni ra o Nathan H. Knorr parauraa i roto i ta ˈna oreroraa parau avariraa i na feia haapii hoê hanere e: “Te fa o teie haapiiraa tuarua, e ERE ïa te faaineineraa ia outou ia riro ei mau tavini faatoroahia. Ua riro aˈena outou ei mau tavini e ua rohi na outou i roto i te taviniraa e mau matahiti te maoro. . . . Ua faataahia te mau tumu parau haapiiraa i te fare haapiiraa tuatoru no te faaineine noa ia outou ia riro ei mau tavini aravihi atu â i roto i te mau tuhaa fenua i reira outou e haere ai.”

I te mea e aita vau i haere maoro i te haapiiraa, e huru ê na vau i te omuaraa i te haapiiraa no Gileada. Auaa râ e mea maitai roa te mau taeae haapii i nia ia ˈu, e ua au roa vau i ta ˈu mau haapiiraa. Ua faatuitehia ta matou pǔpǔ i muri aˈe e pae avaˈe haapiiraa tuutuu ore. I muri iho, ua tonohia vetahi o matou i te pu a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, i New York, i reira to matou fanaˈoraa i te tahi atu haapiiraa no te faaineine ia matou ia tavini i roto i te ohipa ratere ei mau tiaau haaati. Ua tonohia vau na mua i Carolina Apatoerau e Apatoa.

I taua tau ra, e teretere noa na te tiaau haaati. E faaea na matou hoê mahana i roto i te hoê amuiraa nainai aore ra e piti mahana mai te peu e e amuiraa rahi. I taua tau ra, mea nainai te rahiraa o te mau amuiraa. No reira, i muri aˈe i te hoê mahana taatoa, e pinepine atoa i te ratereraa e te pahonoraa i te mau uiraa e tae noa ˈtu i te tuiraa po, e tia na vau i te hora pae i te poipoi i muri iho no te haere i te tahi atu amuiraa. Ua tavini au i roto i te ohipa haaati hoê matahiti te maoro, e i muri iho, i roto i te taviniraa pionie no te hoê area taime i Tennessee e i New York.

I Cuba e i Porto Rico

I te avaˈe Me 1945, ua tonohia vau e te tahi atoa mau taata, i ta ˈu tuhaa taviniraa mitionare matamua na te ara, i Cuba! I te rui a tapae ai matou i Havana, te oire pu no Cuba, ua haere matou e opere i te mau vea. Ua faaea matou i Havana e tae noa ˈtu i to matou itearaa mai i te hoê fare i Santa Clara. Ta matou tuhaa moni i te avaˈe, e 25 noa ïa dala Marite i te taata hoê no te mau mea faufaa atoa ta matou e hinaaro, mai te maa e te aufauraa i te fare tarahu. Ua rave matou i te mau tauihaa e vai ra no te hamani i te mau roˈi e te mau tauihaa fare, e ua faaohipa matou i te mau afata apara ei afata vairaa ahu no matou.

I te matahiti i muri iho, ua tonohia vau i te ohipa haaati. I taua taime ra, hoê anaˈe tuhaa haaati i Cuba taatoa. I te mea hoi e avae roa to te tiaau haaati tei na mua ˈtu ia ˈu, e e mea au na ˈna e haere na raro, e tia na i te mau taeae e te mau tuahine ia horo no te tapapa ia ˈna. Papu maitai e ua manaˈo ratou e mai tera atoa ïa vau, ua faanaho atura ratou i te mau mea atoa no to ˈu tere. Aita ratou i haere pauroa i roto i te taviniraa i te hoê â mahana, ua tapǔpǔ râ ratou, e ua poro te mau pǔpǔ na muri iho ia ˈu te tahi i muri aˈe i te tahi. I te mahana matamua, ua afai te hoê pǔpǔ ia ˈu i te hoê tuhaa fenua atea; i te mahana i muri iho, na te tahi atu pǔpǔ i afai ia ˈu i te tahi atu tuhaa fenua atea, e na reira noa. Ua paruparu roa vau i te hoperaa to ˈu tere, tera râ, ua oaoa vau. Te haamanaˈo ra vau i te mau mea au mau o taua amuiraa ra.

I te matahiti 1950, ua hau atu i te 7 000 taata poro i te Basileia i Cuba, hoê â atoa numera i Mexiko. I te avaˈe Tiurai o taua matahiti ra, ua haere au i te tairururaa nunaa o Te maraaraa o te hau teotaratia i Yankee Stadium i te oire no New York. I muri iho, ua tonohia vau i te tahi atu tuhaa taviniraa mitionare, oia i Porto Rico. I rotopu i te mau mitionare apî o te 12raa o te pǔpǔ no Gileada, te vai ra o Estelle e o Thelma Weakley, o tei apee mai ia ˈu no te tere atu na nia i te manureva i Porto Rico.

E vau matahiti i muri iho, ua faaipoipo mâua Estelle ma te ohie noa i Bayamón, i Porto Rico, i nia i te tahua i te taime faafaaearaa o ta matou rururaa haaati. Na mua ˈˈe e i muri aˈe atoa i to mâua faaipoiporaa, ua tavini au i roto i te ohipa haaati. I te roaraa e hau atu i te hoê ahuru matahiti i Porto Rico, ua ite mâua Estelle i te mau maraaraa rahi—mai raro aˈe i te 500 feia poro i e hau atu i te 2 000. Ua nehenehe mâua e tauturu e rave rahi ia pûpû ia ratou e ia bapetizo, e ua apiti atoa mâua i roto i te haamauraa e rave rahi mau amuiraa apî.

I te avaˈe Titema 1960, ua haere mai o Milton Henschel mai te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, i Porto Rico e ua paraparau oia i te mau mitionare. Ua ani oia e ua ineine anei vetahi i te rave i te hoê tuhaa taviniraa taa ê. O mâua Estelle atoa tei farii.

To mâua fare i te Repubilita no Dominika

Ta mâua tuhaa taviniraa apî, tei te Repubilita no Dominika ïa, e ua faaoti atura mâua e reva i te 1 no Tiunu 1961. I te 30 no Me, ua haapohehia te faatere haavî no Dominika ra o Rafael Trujillo, e ua tapeahia te mau manureva no te tere atu i te fenua ra. Aita râ i maoro, ua tuuhia te mau manureva, e ua nehenehe mâua e reva i te Repubilita no Dominika i te 1 no Tiunu, mai ta mâua i faaoti.

I to mâua tapaeraa ˈtu, te huehue ra te fenua, e te ohipa ra te mau faehau. Te mǎtaˈuhia ra e e tupu te hoê orureraa hau, e te paheru ra te mau faehau i te mau taata atoa i nia i te purumu rahi. Ua tapeahia mâua i te mau vahi hiˈopoaraa e rave rahi, e i taua mau vahi atoa ra, ua paheruhia ta mâua afata tauihaa. Ua huri-pauroa-hia te mau mea i rapaeau i ta mâua mau afata tauihaa, te mau ohipa nainai roa ˈˈe atoa. Mea na reira ïa to mâua tomoraa ˈtu i roto i te Repubilita no Dominika.

Ua faaea mâua i te oire pu ra o Santo Domingo, e rave rahi hebedoma te maoro hou mâua a haere ai i ta mâua tuhaa taviniraa matamua i La Romana. I te roaraa o te faatereraa haavî a Trujillo, ua parauhia i te huiraatira e mau Communiste te mau Ite no Iehova e e feia ino roa ratou. Ei faahopearaa, ua hamani-ino-roa-hia te mau Ite. Ma te haere mǎrû noa râ, ua nehenehe matou e faaore i te mau faainoraa.

I muri aˈe i te ohiparaa i La Romana no te hoê area taime poto, ua tavini faahou mâua i roto i te ohipa haaati. I muri iho, i te matahiti 1964, ua tonohia mâua ei mitionare i te oire no Santiago. I te matahiti i muri iho, ua tupu te hoê orureraa hau i te Repubilita no Dominika, e ua huehue faahou te fenua. I roto i taua faahuehueraa ra, ua afaihia mâua i San Francisco de Macorís, te hoê oire matauhia no ta ˈna mau ohipa politita. Noa ˈtu râ, ua poro mâua ma te tiamâ e te fifi ore. Noa ˈtu te mau faahuehueraa politita, ua haamau atoa mâua i te hoê amuiraa apî. I te mau matahiti i muri iho, ua tonohia mâua i te tahi atu mau tuhaa taviniraa na mua ˈˈe mâua i faahoˈihia ˈi i to mâua fare i teie nei, i Santiago.

Ua ite mau â mâua i te haamaitairaa a Iehova i nia i te ohipa i ǒ nei, i te Repubilita no Dominika. I to mâua tapaeraa mai i te matahiti 1961, te vai ra tau 600 Ite e e 20 amuiraa. I teie nei, fatata e 20 000 feia poro e faaite haere nei i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i roto hau atu i te 300 amuiraa. E mea faahiahia mau â te mau ravea no te maraa faahou, mai tei haapapuhia e te rahiraa e 69 908 taata i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa o te poheraa o te Mesia i te matahiti 1996. Oia hoi e toru taime e te afa te numera o te feia poro!

E nunaa puai i teie nei

Noa ˈtu e te tamau noa ra te ao nei i te taui, o taua noâ ra poroi Bibilia ta te mau Ite no Iehova e poro nei. (Korinetia 1, 7:31) O Iehova noâ te Atua, o te Mesia noâ te Arii, e te papu maitai noa ˈtura e o te Basileia te ravea hoê no te ao nei.

I taua taime atoa ra, ua tupu te hoê tauiraa faahiahia i rotopu i te nunaa o Iehova mai to ˈu haereraa mai â i taua putuputuraa ra i Salem, tau 60 matahiti i teie nei. Oia mau, ua maraa te nahoa rahi, aore ra te feia rahi roa, hau atu i te pae mirioni. Mai ta Iehova iho â i tohu no nia i to ˈna nunaa: “E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei [nunaa puai]: na ˈu, na Iehova, e [faaoioi] i te reira, i to ˈna tau.”—Isaia 60:22; MN.

I muri aˈe e fatata e 60 matahiti i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, te oaoa nei au i te neheneheraa e tamau noa i te poro e i te haapii i roto i ta ˈu tuhaa taviniraa mitionare. Auê ïa haamaitairaa rahi e apiti i roto i taua ohipa ra e e ite i “tei riirii ra” i te riroraa “ei nunaa puai”!

[Hohoˈa i te api 21]

E ta ˈu vahine, i te Repubilita no Dominika

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono