VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/11 api 23-25
  • A ara i “te mau Epikuro”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A ara i “te mau Epikuro”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • O vai râ te mau Epikuro?
  • Ua tuea anei i te Kerisetianoraa?
  • Te vahi hape o te haapiiraa philosopho a Epikuro
  • Te hoê fifi haavarevare
  • Te vai noa râ anei te haapiiraa a Epikuro i teie nei tau?
  • Ia riri na tatou i te mau haerea haama o teie nei ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • ‘A imi i te Atua, a itehia ˈtu ai oia’
    “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • Te ora ra anei tatou no teie nei tau aore ra no te hoê tau mure ore a muri aˈe?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Eiaha e vaiiho i te hoê noa ˈˈe taata ia faaino i ta outou mau peu maitatai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/11 api 23-25

A ara i “te mau Epikuro”

“Mea maitai roa o ˈna! Te faaohipa ra oia i te mau ture teitei i te pae morare. Aita o ˈna e puhipuhi ra i te avaava, e rave ra i te raau taero, aore ra e parau ino ra. Oia mau, mea maitai aˈe o ˈna i te tahi feia e parau ra e Kerisetiano ratou!”

UA FAAROOROO anei outou ia vetahi ia faahiti i teie huru haaferuriraa no te faatia i to ratou mau auhoaraa tano ore? Te turu ra anei te reira i te hiˈopoaraa a te mau Papai? Te haamaramarama maira te hoê hiˈoraa i roto i te hoê amuiraa kerisetiano matamua i te reira.

I te senekele matamua ra, ua faaara te aposetolo Paulo i te amuiraa no Korinetia e: “Eiaha e vare, e ino te [mau peu maitatai] i te [mau amuimuiraa] iino ra.” Peneiaˈe, te amuimui ra vetahi mau Kerisetiano e te feia i pee i te haapiiraa philosopho Heleni, e tae noa ˈtu i ta te mau Epikuro. O vai râ te mau Epikuro? No te aha ratou e riro ai ei haafifiraa i te pae varua no te mau Kerisetiano i Korinetia? Te vai ra anei te mau taata mai ia ratou ra te huru i teie nei tau, o te tia ia tatou ia ara?—Korinetia 1, 15:33; MN.

O vai râ te mau Epikuro?

Te mau Epikuro, e mau pǐpǐ ïa ratou na te philosopho Heleni ra o Epikuro, i ora na mai te matahiti 341 e tae atu i te matahiti 270 H.T.T. Ua haapii oia e te ohipa faufaa otahi aore ra matamua i roto i te oraraa, o te mau mea navenave ïa. Te auraa anei e ua ora na te mau Epikuro i te hoê oraraa haama, aita e faaueraa tumu, na roto i te raveraa i te mau peu hairiiri no te imi-noa-raa i te faaanaanatae ia ratou? Te vahi maere, aita o Epikuro i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia na reira! Ua haapii râ oia e e fanaˈo-maitai-aˈe-hia te mau mea navenave na roto i te oraraa ma te haapao maitai, te itoito, te hitahita ore, e te parau-tia. Ua turu atoa oia i te tapaparaa, eiaha i te mau mea navenave oioi e no te tahi noa taime, i te mau mea navenave râ o te vai no te taatoaraa o te oraraa. No reira i manaˈohia ˈi e e feia haerea tura te mau Epikuro, ia faaauhia e te feia e rave ra i te hara ino roa.—A faaau e te Tito 1:12.

Ua tuea anei i te Kerisetianoraa?

Ahiri e e melo outou no te amuiraa matamua no Korinetia, e maere anei outou i te mau Epikuro? Ua manaˈo paha vetahi e no te mea e au ra e feia morare teitei te mau Epikuro, e mau hoa papu ïa ratou no te mau Kerisetiano. Ma te feruri atea ˈtu â, ua manaˈo paha to Korinetia e te vai ra te tahi mau tuearaa i rotopu i te mau ture a te mau Epikuro e ta te Parau a te Atua.

Ei hiˈoraa, e tapapa na te mau Epikuro i te mau mea navenave ma te au. E haafaufaa na ratou i te mau mea navenave o te feruriraa hau aˈe i to te tino. E ere te maa ta te hoê taata e amu ra i te mea faufaa, o to ˈna râ taairaa e te taata o raua te amu ra. Aita atoa te mau Epikuro i faaô na i roto i te mau ohipa politita e i rave omoe na i te hara. Auê te ohie ia manaˈo e: “Ua tuea roa ratou ia tatou!”

Tera râ, ua tuea mau anei te mau Epikuro i te mau Kerisetiano matamua? Aita roa ˈtu. O te feia e aravihi o te feruriraa to ratou tei haamatarohia ma te tano, te nehenehe e ite i te mau taa-ê-raa rahi. (Hebera 5:14) E nehenehe anei ta outou? E hiˈopoa mai na ïa tatou i te mau haapiiraa a te mau Epikuro.

Te vahi hape o te haapiiraa philosopho a Epikuro

No te tauturu i te taata ia haapaiuma i to ratou mǎtaˈu i te mau huru atua e i te pohe, ua haapii na o Epikuro e aita te mau atua e anaanatae maira i te huitaata nei, e aita ratou e faaô maira i roto i te mau ohipa a te taata. Ia au i te parau a Epikuro, aita te mau atua i poiete i te ao o te reva teitei, e mea tupu noa mai te ora. Aita anei teie haapiiraa e patoi mau ra i ta te Bibilia e parau ra e te vai ra ‘hoê roa Atua,’ te Poiete, e te haapao maira oia i ta ˈna mau taata i hamani?—Korinetia 1, 8:6; Ephesia 4:6; Petero 1, 5:6, 7.

Ua haapii atoa o Epikuro e aita e ora faahou i muri aˈe i te pohe. Papu maitai e mea taa ê roa te reira e te haapiiraa a te Bibilia no nia i te tia-faahou-raa. Inaha, i to te aposetolo Paulo paraparauraa i te Areopago, tei rotopu atoa paha te mau Epikuro i te feia i patoi atu ia Paulo no nia i te haapiiraa o te tia-faahou-raa.—Ohipa 17:18, 31, 32; Korinetia 1, 15:12-14.

Te tuhaa atâta roa ˈˈe paha o te haapiiraa philosopho a Epikuro, o te mea haavarevare roa ˈˈe atoa ïa. No te mea hoi aita oia i tiaturi i te ora i muri aˈe i te pohe, ua faaoti aˈera oia e e tia i te taata ia ora ma te oaoa rahi i te roaraa o to ˈna oraraa poto i nia i te fenua nei. Mai ta tatou i ite mai nei, aita oia i manaˈo i te hoê oraraa i roto i te hara, maoti râ, i te fanaˈoraa i te oraraa i teie nei, no te mea teie anaˈe te oraraa e aita ˈtu.

No reira, aita o Epikuro i faaitoito ia rave omoe i te hara no te ape i te mǎtaˈu ia itehia te reira, o te riro hoi ei haamǎtaˈuraa papu no te oaoaraa i teie nei. Ua faaitoito oia ia faaite i te hoê haerea au noa no te ape i te mau faahopearaa o te rave-hua-raa i te mau mea, te tahi atu ïa fifi no te oaoaraa i teie nei. Ua faaitoito atoa oia ia faatupu i te mau taairaa maitatai e o vetahi ê, no te mea e hoonahia ia na reira atoa mai ratou. Parau mau, e mea maitai ia ape i te rave omoe i te hara, ia faaite i te hoê haerea au noa, e ia faahoa ˈtu ia vetahi ê. No te aha ïa e mea atâta te haapiiraa philosopho a Epikuro no te hoê Kerisetiano? No te mea ua niuhia ta ˈna mau aˈoraa i nia i to ˈna manaˈo tiaturi ore: “E amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai.”—Korinetia 1, 15:32.

Parau mau, te faaite ra te Bibilia i te taata e nafea ia ora ma te oaoa i teie nei. Tera râ, te aˈo nei oia e: “Tamau maite outou i to outou iho hinaaro i te Atua, i te tiairaa i te aroha o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.” (Iuda 21) Oia, te haafaufaa rahi ra te Bibilia i te oraraa mure ore no a muri aˈe, eiaha râ te oraraa poto no teie nei tau. No te hoê Kerisetiano, o te taviniraa i te Atua te fa matamua, e te ite ra oia e ia tuu oia i te Atua i nia i te parahiraa matamua, te oaoa ra e te mauruuru ra oia. Oia atoa no Iesu, aita oia i tapitapi noa no to ˈna iho maitai, ua horoa râ oia i to ˈna puai ma te miimii ore no te tavini ia Iehova e no te tauturu i te taata. Ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave i te maitai i nia ia vetahi ê, eiaha ma te tiaturi e e na reira atoa mai ratou, ma te faaite râ i te here mau no ratou. Papu maitai e mea taa ê roa te mau hinaaro e turai ra i te haapiiraa philosopho a Epikuro e te Kerisetianoraa.—Mareko 12:28-31; Luka 6:32-36; Galatia 5:14; Philipi 2:2-4.

Te hoê fifi haavarevare

Te vahi tâhitohito, ua haafaufaa na te mau Epikuro i te oaoaraa, area to ratou oaoaraa ra, ua taotiahia ïa. I te mea e ua erehia i ‘te oaoa no ǒ ia Iehova ra,’ ua pii o Epikuro i te oraraa te hoê “ô mauiui.” (Nehemia 8:10) Area te mau Kerisetiano matamua ra, auê ratou i te oaoa e! Aita o Iesu i faaue ia ora i te hoê oraraa peapea ma te faaere roa ia ˈna iho. Inaha, mea na roto i te peeraa i to ˈna hiˈoraa e fanaˈohia ˈi te oaoaraa rahi roa ˈˈe.—Mataio 5:3-12.

Mai te peu e ua manaˈo na te tahi mau melo o te amuiraa no Korinetia e e nehenehe ratou e amuimui e te feia i pee i te huru feruriraa a Epikuro ma te ore to ratou faaroo e fifihia, ua hape mau â ratou. I to Paulo papairaa i ta ˈna rata matamua i to Korinetia, ua erehia na vetahi i te tiaturiraa i te tia-faahou-raa.—Korinetia 1, 15:12-19.

Te vai noa râ anei te haapiiraa a Epikuro i teie nei tau?

Noa ˈtu e ua moe te haapiiraa philosopho a Epikuro i te senekele 4 T.T., te vai ra te mau taata i teie nei tau e farii ra i te hoê â manaˈo e ora no teie nei tau. Te tiaturi nei teie mau taata aore ra aita roa ˈtu i te parau tǎpǔ a te Atua no nia i te oraraa mure ore. Tera râ, te vai ra ta vetahi o ratou te mau ture teitei no nia i te haerea.

E riro paha te hoê Kerisetiano i te hinaaro e faahoa ˈtu i teie mau huru taata, ma te haaferuri paha e mea tano no te mea e mau huru maitatai to ratou. Tera râ, noa ˈtu e aita tatou e faateitei ra ia tatou i nia ˈˈe ia vetahi ê, e tia ia tatou ia haamanaˈo e e faaino “te mau amuimuiraa iino” atoa—e te feia e mana haavarevare roa to ratou—i “te mau peu maitatai.”

Te faura atoa maira te haapiiraa philosopho e ora no teie nei tau, i roto i te tahi mau apooraa tapihoo, te mau buka no te tauturu ia ˈna iho, te mau buka aamu, te mau hohoˈa tavirihia, te mau porotarama a te tele, e te upaupa. Noa ˈtu e aita e faaitoito-roa-hia ra te haerea hara, e nehenehe anei teie manaˈo tiaturi ore e ohipa i nia ia tatou na roto i te mau ravea haavarevare? Ei hiˈoraa, e riro anei tatou i te tapitapi roa no nia i te faaoaoaraa ia tatou iho, e e moehia ia tatou i te uiraa o te mana arii o Iehova? E riro anei tatou i te faafariu-ê-hia na roto i te ‘haere-mǎrû-raa i roto i te taviniraa,’ eiaha râ “ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu”? Aore ra e riro anei tatou i te feaa i te papu-mau-raa e te mau haamaitairaa a te mau ture a Iehova? E tia ia tatou ia vai ara i te faaû atu i te peu taiata, te haavîraa uˈana, e te peu hiˈohiˈo, e i te feia atoa i pee i te mau manaˈo o teie nei ao!—Korinetia 1, 15:58; Kolosa 2:8.

No reira, e amuimui anaˈe na mua e te feia e pee nei i te aratairaa a Iehova ma te mafatu taatoa. (Isaia 48:17) Ei faahopearaa, e puaihia ta tatou mau peu maitatai. E paarihia to tatou faaroo. E ora tatou ma te oaoa eiaha noa no teie nei tau, no te tau no a muri aˈe atoa râ, e te oraraa mure ore i mua nei.—Salamo 26:4, 5; Maseli 13:20.

[Hohoˈa i te api 24]

Ua haapii na o Epikuro e aita te mau atua e anaanatae maira i te huitaata nei

[Faaiteraa i te tumu]

Courtesy of The British Museum

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono