VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/11 api 13-18
  • Tei roto i teie nei ao, e ere râ i to teie nei ao

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Tei roto i teie nei ao, e ere râ i to teie nei ao
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tupuraa mai te mau hau puai o te ao nei
  • Te faatereraa a te Basileia o te Atua i mua nei
  • Te aperaa i “te tapao” o te “puaa”
  • Te “puaa” e o “Kaisara”
  • E mau tivila auraro maite
  • Te tiaraa amui ore o te Kerisetiano i te anotau hopea
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Te Atua e Kaisara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Ao
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Te aroraa i na puaa taehae toopiti nei
    Apokalupo—Tatararaa hopea
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/11 api 13-18

Tei roto i teie nei ao, e ere râ i to teie nei ao

“No te mea râ e ere outou i to teie nei ao, . . . e riri mai ai teie nei ao ia outou.”—IOANE 15:19.

1. Eaha te taairaa i rotopu i te mau Kerisetiano e teie nei ao, tera râ, eaha te huru o teie nei ao i nia ia ratou?

I TA ˈNA po hopea e ta ˈna mau pǐpǐ, ua parau atu o Iesu ia ratou e: “E ere outou i to teie nei ao.” Eaha teie ao o ta ˈna e parau ra? Aita anei oia i parau aˈenei e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore”? (Ioane 3:16) Tei roto atoa te mau pǐpǐ i taua ao ra, no te mea o ratou te feia matamua i faaroo ia Iesu ia roaa te ora mure ore. No te aha ïa o Iesu i parau ai i muri iho e, e ere ta ˈna mau pǐpǐ i to teie nei ao? E no te aha oia i parau atoa ˈi e: “No te mea râ e ere outou i to teie nei ao, . . . e riri mai ai teie nei ao ia outou”?—Ioane 15:19.

2, 3. (a) E ere te mau Kerisetiano i to teihea “ao”? (b) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i taua “ao” ra?

2 Te pahonoraa, oia ïa te faaohipa nei te Bibilia i te taˈo ra “ao” (Heleni, koʹsmos) i roto i te mau auraa taa ê. Mai tei faataahia i roto i te tumu parau na mua ˈtu, i te tahi mau taime, i roto i te Bibilia, e tano te parau ra “te ao” i te huitaata atoa nei. O te ao ïa ta te Atua i aroha e no ˈna o Iesu i pohe ai. Teie râ, te na ô ra te hoê buka (The Oxford History of Christianity) e: “Te ‘ao,’ e taˈo atoa ïa e faaohipahia e te mau Kerisetiano no te tahi mea i atea ê roa i te Atua e o te patoi ra ia ˈna.” Mea nafea ïa? Te faataa ra te taata papai Katolika ra o Roland Minnerath, i roto i ta ˈna buka ra Te mau Kerisetiano e te ao nei (Farani), e: “I roto i to ˈna auraa ino, e faaauhia te ao mai . . . te tuhaa ohiparaa o te mau hau puai patoi i te Atua, o tei riro, na roto i to ˈna patoiraa ˈtu i te faatereraa upootia a te Mesia, ei hau emepera enemi i raro aˈe i te mana o Satani.” Teie “ao,” o te taatoaraa ïa o te mau taata tei atea ê i te Atua. E ere te mau Kerisetiano mau i to teie nei ao, e e riri mai oia ia ratou.

3 I te pae hopea o te senekele matamua, o taua ao ra ta Ioane e manaˈo ra ia ˈna i papai e: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna. O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa.” (Ioane 1, 2:15, 16) Ua papai atoa oia e: “Ua ite hoi tatou e no te Atua tatou, e te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Ua pii o Iesu iho ia Satani “te arii o teie nei ao.”—Ioane 12:31; 16:11.

Te tupuraa mai te mau hau puai o te ao nei

4. Mea nafea te mau hau puai o te ao nei i te faraa mai?

4 Ua haamata te ao o te huitaata nei i atea ê i te Atua e vai nei i teie tau, i muri noa ˈˈe i te Diluvi i te tau o Noa ra, i to te mau huaai e rave rahi a Noa faaearaa i te haamori i te Atua ra o Iehova. O Nimeroda te tahi taata tuiroo i taua mau tau matamua ra, e taata patu oire e ‘e taata rahi haharu [“patoi,” MN] ia Iehova.’ (Genese 10:8-12) I taua mau matahiti ra, ua faanahonahohia te pae rahi o teie nei ao ei mau oire-basileia iti, e i te tahi mau taime, ua amui ratou no te tamaˈi atu i te tahi e te tahi. (Genese 14:1-9) Ua mana aˈera vetahi o te mau oire-basileia i nia i te tahi, e ua faatere atura i te mau tuhaa fenua taatoa. E i muri iho, riro mai nei taua mau hau tuhaa fenua ra ei mau hau puai rahi o te ao nei.

5, 6. (a) Eaha na hau puai o te ao nei e hitu i roto i te aamu a te Bibilia? (b) Ua faataipehia teie mau hau puai o te ao nei e te aha, e nohea mai to ratou mana?

5 Ia au i te hiˈoraa o Nimeroda, aita te mau faatere o te mau hau puai o te ao nei i haamori ia Iehova, e te tapao haapapuraa, o te mau ohipa taehae ïa e te haavî uˈana o ta ratou i rave. I roto i te mau Papai, ua faataipehia teie mau hau puai o te ao nei e te mau puaa oviri, e i te roaraa o te mau senekele, ua haapapu te Bibilia e ono hau puai o tei ohipa rahi mai i nia i te nunaa o Iehova. O Aiphiti ïa, o Asura, o Babulonia, o Medai-Peresia, o Heleni, e o Roma. I muri aˈe ia Roma, ua tohuhia e e tia mai te hitu o te hau puai o te ao nei. (Daniela 7:3-7; 8:3-7, 20, 21; Apokalupo 17:9, 10) O te hau Puai o te Ao nei no Beretane-Marite ïa, oia hoi te hau Emepera Beretane e to ˈna turu te mau Hau Amui no Marite, tei puai aˈe i muri iho ia Beretane. Ua haamata te hau Emepera Beretane i te tupu i te rahi i muri aˈe i te moeraa te tuhaa hopea o te hau Emepera Roma.a

6 I roto i te buka Apokalupo, te faataipehia ra na hau puai o te ao nei e hitu o tei fa mai te tahi i muri aˈe i te tahi, e na afii e hitu o te hoê puaa oviri o tei aˈe mai raro mai i te moana o te mau taata arepurepu ra. (Isaia 17:12, 13; 57:20, 21; Apokalupo 13:1) Na vai i horoa i te mana i teie nei puaa faatere? Te pahono ra te Bibilia e: “Ua horoa maira te teni i to ˈna iho puai, e to ˈna iho terono, e te mana rahi no [te puaa].” (Apokalupo 13:2) Taua teni ra, o te Diabolo ïa o Satani.—Luka 4:5, 6; Apokalupo 12:9.

Te faatereraa a te Basileia o te Atua i mua nei

7. Eaha ta te mau Kerisetiano e tiaturi nei, e nafea te reira ia ohipa i nia i to ratou taairaa e te mau hau faatere o te ao nei?

7 Fatata e 2 000 matahiti to te mau Kerisetiano pureraa e: “Ia tae [mai] to oe ra [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na.” (Mataio 6:10; MN) Ua ite te mau Ite no Iehova e o te Basileia o te Atua anaˈe te nehenehe e faatupu i te hau mau i nia i te fenua nei. I te mea e te hiˈopoa maite nei ratou i te mau parau tohu a te Bibilia, ua papu ia ratou e e fatata roa teie nei pure i te pahonohia e fatata roa atoa te Basileia i te faatere i te mau ohipa o te fenua nei. (Daniela 2:44) No to ratou turu-maite-raa i teie nei Basileia, aita ïa ratou e amui nei i roto i te mau ohipa a te mau hau faatere o te ao nei.

8. Eaha te huru o te mau hau faatere i mua i te faatereraa a te Basileia o te Atua, mai tei tohuhia mai i roto i te Salamo 2?

8 Te parau nei vetahi mau nunaa e te haapao nei ratou i te mau faaueraa tumu faaroo. Teie râ, ia hiˈohia ta ratou mau ohipa, aita ratou e tâuˈa nei i te mea e o Iehova te Arii Mana hope e ua faaarii oia ia Iesu i nia i te raˈi ma te mana i nia i te fenua nei. (Daniela 4:17; Apokalupo 11:15) Te na ô ra te hoê tohu i roto i te Salamo e: “Te tiatia ra te hui arii o te fenua nei i nia, e te amui atoa ra te hui raatira e mârô ia Iehova, e ta ˈna i faatahinu ra [o Iesu]. Te na ô ra, Tatou e hahae i ta raua tapea e taa ê atu; e faarue ê atu tatou i to raua zugo ra.” (Salamo 2:2, 3) Eita te mau hau faatere e farii i te “tapea” aore ra i te “zugo” o te taotia i to ratou mana arii. No reira o Iehova e parau ai i ta ˈna Arii maitihia ra o Iesu e: “A ani mai ia ˈu, e na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene ei tufaa na oe, e te mau fenua hopea atoa ei taoˈa na oe. E parari ratou ia oe i te papai auri, e huˈahuˈa roa ia oe mai te aˈua a te potera ra.” (Salamo 2:8, 9) Teie râ, eita te taatoaraa o te ao o te huitaata nei no ˈna o Iesu i pohe ai, e “parari.”—Ioane 3:17.

Te aperaa i “te tapao” o te “puaa”

9, 10. (a) Te faaarahia ra tatou i te aha i roto i te buka Apokalupo? (b) Eaha tei faataipehia e te amoraa i ‘te tapao o te puaa’? (c) Eaha te mau tapao ta te mau tavini o te Atua e farii nei?

9 Ua faaara te Apokalupo i faaitehia mai i te aposetolo Ioane e, na mua iti noa ˈˈe i to ˈna hopea, e rahi noa ˈtu te mau aniraa faahepo a te ao o te huitaata nei o tei atea ê i te Atua, e “e faatapao â oia i te taata atoa i te tapao, te feia rarahi, e te taata rii, te feia taoˈa, e te feia taoˈa ore; te tiamâ, e te tavini, i roto i to ratou rima atau, e aore ïa, ei nia i te rae: e eiaha roa te hoê taata ia hoo atu i te taoˈa, e ia hoo mai hoi, maori râ o te taata tei ia ˈna taua tapao ra.” (Apokalupo 13:16, 17) Eaha te auraa o teie parau? Te tapao i roto i te rima atau, e hohoˈa tano roa ïa no te faataipe i te turu itoito. E te tapao ïa i nia i te rae? Te na ô ra te hoê buka (The Expositor’s Greek Testament) e: “Te faahiti ra teie taipe i te peu e tapao i te mau faehau e te feia tîtî i te hoê tatau aore ra i te hoê nanaˈo . . . ; aore ra, hau atu â i te papu, i te peu faaroo e amo i te iˈoa o te hoê atua i nia ia ˈna ei paruru tahutahu.” E rave rahi mau taata o te amo taipe nei i teie tapao, na roto i ta ratou mau ohipa e ta ratou mau parau, ma te haapapu ia ratou ei “feia tîtî” aore ra ei “mau faehau” na te “puaa.” (Apokalupo 13:3, 4) No nia i te ohipa e roohia ˈtu i nia ia ratou, teie ta te hoê titionare (Theological Dictionary of the New Testament) e parau ra: “Te faatia nei te mau enemi o te Atua e ia titirohia te [tapao] o te puaa, te numera miterio tei roto to ˈna iˈoa, i nia i to ratou rae e i nia i te hoê rima. Mea na reira hoi ratou e fanaˈo ai e rave rahi mau haamaitairaa i te pae faanavairaa e i te pae tapihooraa, tera râ, e roohia ratou i te riri o te Atua e te tiavaru nei te reira ia ratou i rapae i te basileia mileniuma, Apo. 13:16; 14:9; 20:4.”

10 E tia ia faaite rahi atu â i te itoito e te faaoromai no te patoi i te faaheporaa e amo i “te tapao.” (Apokalupo 14:9-12) Te fanaˈo nei râ te mau tavini o te Atua i teie nei puai, e no reira, te ririhia nei e te faaino-pinepine-hia nei ratou. (Ioane 15:18-20; 17:14, 15) Eita ratou e amo i te tapao o te puaa, tera râ, te na ô ra o Isaia e e papai taipe ratou i nia i to ratou rima, “E taata vau no Iehova.” (Isaia 44:5) Hau atu, i te mea e ‘te autâ e te pii hua nei’ ratou i te mau ohipa faufau e ravehia ra e te haapaoraa apotata, te fanaˈo nei ratou i te hoê tapao taipe i nia i to ratou rae e haapapu ra e e faaorahia ratou ia tupu te mau haavaraa a Iehova.—Ezekiela 9:1-7.

11. Na vai e faatia ra i te mau hau faatere taata ia mana e tae roa ˈtu i te taime e haru ai te Basileia o te Atua i te mana faatere i nia i te fenua nei?

11 Te faatia nei te Atua i te mau hau faatere taata ia mana e tae roa ˈtu i te taime e haru ai te Basileia o te Mesia i nia i te raˈi, i te mana taatoa i nia i teie fenua. Te faahiti ra te Orometua Oscar Cullmann i teie faatiaraa a te Atua i te mau hau politita, i roto i ta ˈna buka Te Hau i roto i te Faufaa Apî (Beretane). Teie ta ˈna i papai: “Te manaˈo fifi roa ia faataa, oia hoi e ua faatiahia te Hau ‘no te hoê noa tau,’ o te tumu ïa i ore ai te haerea o te mau Kerisetiano matamua i mua i te Hau i tuea noa, tera râ, e au ra e e haerea patoi. Te parau nei au e, e au ra. E faahiti noa tatou i te Roma 13:1, ‘Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa . . . ,’ e oia atoa te Apokalupo 13: o te Hau te puaa no roto mai i te abuso ra.”

Te “puaa” e o “Kaisara”

12. Eaha te manaˈo aifaito o te mau Ite no Iehova i nia i te mau hau faatere taata nei?

12 E mea hape ia faaoti e te mau taata atoa e mana faatere to ratou, e mau mauhaa anaˈe ïa na Satani. E rave rahi hoi o tei faaite i to ratou faatura i te parau-tia, mai te tiaau ra o Serigio Paulo, ta te Bibilia e faataa ra mai te hoê “taata paari.” (Ohipa 13:7) Ma te itoito, ua paruru vetahi mau faatere i te mau tiaraa o te mau pǔpǔ iti, arataihia e to ratou haava manaˈo i horoahia mai e te Atua, noa ˈtu e aita ratou i ite ia Iehova e i ta ˈna mau opuaraa. (Roma 2:14, 15) A haamanaˈo, te faaohipa ra te Bibilia i te taˈo ra “ao” i roto e piti auraa taa ê: te ao o te huitaata nei, ta te Atua i aroha e te tia atoa ia tatou ia aroha, e te ao o te mau taata i atea ê ia Iehova, o Satani hoi te atua e te tia ia tatou ia faataa ê mai. (Ioane 1:9, 10; 17:14; Korinetia 2, 4:4; Iakobo 4:4) No reira, e haerea aifaito to te mau tavini o Iehova i mua i te faatereraa taata nei. Eita tatou e amui atu i roto i te mau ohipa politita no te mea e mau tia aore ra e mau vea tatou no te Basileia o te Atua, e ua pûpû tatou i to tatou ora no te Atua. (Korinetia 2, 5:20) I te tahi aˈe pae, te auraro maite nei tatou i te feia mana.

13. (a) Eaha te manaˈo o Iehova i nia i te mau hau faatere taata nei? (b) E auraro te mau Kerisetiano i te mau hau faatere taata i roto i teihea faito?

13 Ua au teie nei hiˈoraa aifaito i te manaˈo iho o te Atua ra o Iehova. Ia faaohipa hape anaˈe te mau hau puai o te ao nei, aore ra te mau Hau iti, i to ratou mana, ia haavî ratou i to ratou huiraatira, aore ra ia hamani ino ratou i te feia e haamori nei i te Atua, ua tano roa ïa te parau tohu e faahohoˈa ra ia ratou i te mau puaa taehae. (Daniela 7:19-21; Apokalupo 11:7) Tera râ, ia turu anaˈe te mau hau faatere i te opuaraa a te Atua na roto i te tapearaa i te ture e te nahonaho maitai ma te parau-tia, te faariro nei ïa oia ia ratou mai to ˈna mau “tavini.” (Roma 13:6) Te tiai nei Iehova e ia faatura e ia auraro to ˈna nunaa i te mau hau faatere taata, e otia râ to teie nei auraroraa. Ia titau anaˈe te mau taata i te mau tavini o te Atua i te tahi mau mea tei opanihia e te ture a te Atua aore ra ia opani ratou i te mau mea ta te Atua e titau ra i to ˈna mau tavini ia rave, e pee ïa to ˈna mau tavini i te tiaraa o te mau aposetolo, oia hoi: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 5:29.

14. Mea nafea te auraroraa kerisetiano i te mau hau faatere taata i te faataaraahia e Iesu? e Paulo?

14 Ua faaite o Iesu e e hopoia ta ta ˈna mau pǐpǐ i mua i te mau hau faatere e i mua atoa i te Atua ia ˈna i parau e: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” (Mataio 22:21) Ua faauruahia te aposetolo Paulo ia papai e: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra. . . . I rave râ oe i te parau iino ra, a mǎtaˈu; aore hoi oia i mau faufaa ore noa i te ˈoˈe: e tavini hoi oia no te Atua, ei tahoo e ei tuu i te pohe i te taata i rave i te ino ra. No reira i parauhia ˈi e, ia auraro outou e tia ˈi; e ere hoi no te pohe anaˈe ra, no te [“haava manaˈo,” MN] atoa hoi. No reira hoi outou i horoa ˈtu ai i te taoˈa aufau nei.” (Roma 13:1, 4-6) Mai te senekele matamua mai â e tae roa mai i teie nei tau, ua tia i te mau Kerisetiano ia feruri i te mau titauraa a te Hau. Ua tia hoi ia ratou ia feruri maite e, ia auraro anaˈe ratou i taua mau titauraa nei, e faahapa anei te reira i ta ratou haamoriraa, aore ra ua tano anei teie mau titauraa e e tia ia pee-maite-hia.

E mau tivila auraro maite

15. Nafea te mau Ite no Iehova ia faahoˈi maite ia Kaisara i ta ˈna tuhaa?

15 “E tavini” te “feia mana toroa” politita no te Atua ia rave anaˈe ratou i te tuhaa i faatiahia e te Atua no ratou, oia atoa hoi te mana “ei tahoo atu i te feia i rave i te ino ra, e ei haamaitai i te feia i rave i te maitai ra.” (Petero 1, 2:13, 14) Te haapao maite nei te mau tavini o Iehova i te faahoˈi ia Kaisara ra i te mea o ta ˈna e titau ra ma te tia i te pae no te tute, e te rave nei ratou e tae roa ˈtu i te otia e faatiahia e to ratou haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia i te pae no te ‘auraro-maite-raa i te hui arii e te feia mana, . . . e faatia i te mau ohipa maitatai atoa ra.’ (Tito 3:1) I roto i taua “mau ohipa maitatai” ra, te vai ra te tautururaa ia vetahi ê, ei hiˈoraa, ia tupu anaˈe te tahi ati. E rave rahi o tei haapapu i te maitai i faaitehia e te mau Ite no Iehova i nia i to ratou taata-tupu i roto i teie mau huru tupuraa.—Galatia 6:10.

16. Eaha te mau ohipa maitatai ta te mau Ite no Iehova e rave maite nei no te mau hau faatere e no to ratou taata-tupu?

16 Mea here na te mau Ite no Iehova to ratou taata-tupu e te manaˈo nei ratou e te ohipa maitai aˈe o ta ratou e nehenehe e rave no ratou, o te tautururaa ïa ia ratou ia noaa i te ite papu no nia i te opuaraa a te Atua e faatupu i “te raˈi apî e te fenua apî” parau-tia. (Petero 2, 3:13) Na roto i te haapiiraa e te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu morare teitei a te Bibilia, ua riro ratou ei haamaitairaa no te totaiete taata nei, ma te faaora e rave rahi mai te ohipa ino mai. Te auraro nei te mau tavini o Iehova i te ture e te faatura nei i te mau faatere hau, te mau tia mana, te mau haava, e te mau tia o te oire, ma te faahanahana i ‘te feia e tia ia faahanahana ra.’ (Roma 13:7, MN) Te oaoa nei te mau metua Ite i te turu atu i te mau orometua haapii a ta ratou mau tamarii, e i te tauturu i ta ratou mau tamarii ia haapii maitai, ia noaa ia ratou a muri aˈe i te tahi imiraa e ia ore ratou ia riro ei hopoia teimaha no te totaiete. (Tesalonia 1, 4:11, 12) I roto i ta ratou mau amuiraa, te haapae nei te mau Ite i te hiˈo-ino-raa i te nunaa ê e eita ratou e hiˈo e e taata riirii anei aore ra e taata ona, e te haafaufaa rahi nei ratou i te haapaariraa i te oraraa utuafare. (Ohipa 10:34, 35; Kolosa 3:18-21) No reira, na roto i ta ratou mau ohipa, te faaite nei ratou e mea haavare anaˈe te mau pariraa ra e aita ratou e tâuˈa nei i te fetii aore ra aita ratou e tauturu ra i te huiraatira. Ua tano roa ïa te mau parau a te aposetolo Petero e na ô ra e: “O to te Atua ïa hinaaro, ia opani outou i te vaha o te ite ore o te taata maamaa ra i ta outou parau maitai.”—Petero 1, 2:15.

17. Nafea te mau Kerisetiano ia tamau noa i te faaite i te ‘haerea haapao maitai ia ratou i to rapae au ra’?

17 No reira ˈtura, “e ere [te mau pǐpǐ mau a te Mesia] i to teie nei ao,” tera râ, tei roto noâ ratou i te ao o te totaiete taata nei, e e tia ia ratou ia tamau noa i te faaite i te ‘haerea haapao maitai ia ratou i to rapae au ra.’ (Ioane 17:16; Kolosa 4:5) A faatia noa ˈi o Iehova i te feia mana toroa ia ohipa ei tavini no ˈna, e tia ia tatou ia faaite i te faatura e au no ratou. (Roma 13:1-4) A tapea noa ˈi tatou i to tatou tiaraa amui ore i te paeau politita, te pure nei tatou no “te hui arii, e te feia mana atoa ra,” i te taime iho â râ e tia ˈi ia ratou ia rave i te mau faaotiraa o te nehenehe e hauti i nia i te tiamâraa o te haamoriraa. E tamau noa tatou i te na reira “ia parahi hauti-ore-hia tatou ma te hau, ma te paieti, e te tura,” e ‘ia ora te taata atoa.’—Timoteo 1, 2:1-4.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te buka ra Te Apokalupo: Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, pene 35, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Mau uiraa haamanaˈoraa

◻ Eaha te “ao” tei roto te mau Kerisetiano, eaha râ te “ao” e tia ia ratou ia faataa ê mai?

◻ Eaha tei faataipehia e “te tapao” o te “puaa” i nia i te rima aore ra te rae o te hoê taata, e eaha te mau tapao ta te mau tavini haapao maitai o Iehova e amo nei?

◻ Eaha te manaˈo aifaito o te mau Kerisetiano mau i nia i te mau hau faatere taata nei?

◻ Eaha vetahi mau ravea e turu ai te mau Ite no Iehova i te maitairaa o te totaiete taata nei?

[Hohoˈa i te api 16]

Te haapapu ra te Bibilia e ua riro te mau hau faatere taata nei i te hoê â taime, ei tavini no te Atua e ei puaa oviri

[Hohoˈa i te api 17]

No te mea te faaite nei ratou i te tapitapi aroha no vetahi ê, ua riro te mau Ite no Iehova ei haamaitairaa no te huiraatira

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono