Te mau haamauruururaa e noaa mai ia faaturahia te mau metua ruhiruhia
TE FAATURA nei, te faahanahana nei, e te aupuru nei te feia haamori mau i te Atua i to ratou mau metua ruhiruhia, no te mea ua here ratou i to ratou metua. E tuhaa hoi teie no ta ratou haamoriraa. Te na ô ra te Bibilia e: “E rave na [te tamarii aore ra te mootua] i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a [faahoˈi] ai [i tei au] i te mau metua [e te mau metua tupuna] ra: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra.” (Timoteo 1, 5:4; MN) Noa ˈtu e e taurearea tatou aore ra e taata paari, e tano ia “faahoˈi” tatou “i tei au” i to tatou mau metua e mau metua tupuna. Mea na reira tatou ia faaite i to tatou mauruuru no to ratou here, to ratou rohiraa, e to ratou aupururaa ia tatou i taua mau matahiti atoa ra. Inaha, auaa hoi to tatou mau metua i ora ˈi tatou!
A tapao na, te faahoˈiraa i tei au i te mau metua e te mau metua tupuna, e mea “au [ïa] i te aro o te Atua.” Ua taaihia i to tatou “paieti.” No reira, na roto i te haapaoraa i teie nei aˈoraa, e haamauruuruhia tatou, no te mea ua ite tatou e te rave ra tatou i te mea e auhia ra e te Atua. E oaoa ïa tatou.
E mea oaoa ia horoa na vetahi ê, mai te peu iho â râ e e horoa tatou na te feia o tei horoa rahi mai na tatou. (Ohipa 20:35) E haamauruuruhia ïa tatou ia ohipa tatou ia au i teie faaueraa tumu a te Bibilia: “A horoa na to metua tane e to metua vahine te tumu no te oaoa, e ia oaoa tei fanau ia oe ra”!—Maseli 23:25, The New English Bible.
Nafea tatou ia faahoˈi i tei au i to tatou mau metua e to tatou mau metua tupuna? E toru ïa tuhaa: i te pae materia, i te pae no te here, e i te pae varua. E hopoi mai na tuhaa tataitahi i ta ˈna mau haamauruururaa.
Te horoaraa i te pae materia
Ua ite te feia e tavini nei i te Atua e mea faufaa ia horoa i tei hinaarohia e te mau fetii piri i te pae materia. Ua faaue te aposetolo Paulo e: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.”—Timoteo 1, 5:8; MN.
Te ora nei o Tunji e o Joy i Afirika Tooa o te râ. Noa ˈtu e e ere raua i te mea ravai, ua ani raua i te mau metua ruhiruhia o Joy ia haere mai e faaea i ǒ raua. E maˈi to te metua tane o Joy e ua pohe atura oia. Te haamanaˈo ra o Tunji e: “I to Papa poheraa, ua tauahi o Mama i ta ˈu vahine e ua parau e: ‘Ua rave oe i te mau mea atoa i maraa ia oe. Eiaha roa ˈtu oe e faahapa ia oe no te poheraa to oe papa.’ Noa ˈtu e ua moemoe roa matou ia Papa, ua ite râ matou e ua hoo mai matou i te mau raau maitatai roa ˈˈe na ˈna e ua tamata noa matou i te faaite ia ˈna e e melo hinaarohia e te fariihia oia; ua tutava mau â matou i te amo i ta matou hopoia no ǒ mai i te Atua ra. Tera ïa ta matou tamǎrûraa.”
Parau mau, eita ta tatou paatoa e nehenehe e tauturu ia vetahi ê i te pae materia. Ua parau te hoê taata e ora ra i Nigeria e: “Mai te peu e eita e maraa i te hoê taata ia faaamu ia ˈna iho, nafea ïa oia ia faaamu ia vetahi ê?” I roto e rave rahi mau fenua, e ino atu â paha te huru tupuraa i te mau matahiti i mua nei. Ia au i te hoê tohu a te mau Nunaa Amui, fatata roa, e ora te afaraa o te huiraatira no Afirika i raro aˈe mai i te Sahara, i roto i te veve rahi.
Mai te peu e tei roto outou i te veve, e tamahanahanahia paha outou na roto i te aamu mau o te hoê vahine ivi veve. I to Iesu vairaa mai i nia i te fenua nei, ua ite atu oia i te hoê vahine ivi i te tuuraa i te hoê ô iti i roto i te afata faufaa a te hiero. Ua horoa noa ˈtu oia “i na lepeta e piti.” Noa ˈtu râ, ma te ite i to ˈna huru tupuraa, ua parau o Iesu e: “E rahi ta teie nei vahine ivi taoˈa ore i tuu i roto i ta ratou atoa ra, e parau mau teie ta ˈu e parau atu ia outou nei. No roto hoi i ta ratou pueraa taoˈa rahi roa ra ta ratou i tuu i roto i te taoˈa a te Atua, area teie nei vahine, ua hope roa a ˈna pue taoˈa rii i te tuuhia e ana i roto.”—Luka 21:1-4.
Oia atoa, mai te peu e e rave tatou i ta tatou tuhaa no te aupururaa i to tatou mau metua aore ra mau metua tupuna i te pae materia, noa ˈtu e mea haihai roa, te ite maira o Iehova e te haafaufaa nei oia i te reira. Aita oia e tiai ra e ia rave tatou hau atu i tei maraa ia tatou. Hoê atoa paha manaˈo to to tatou mau metua aore ra mau metua tupuna.
Te horoaraa i te pae no te here
Te horoaraa i tei hinaarohia e to tatou mau metua aore ra mau metua tupuna, e ere noa ïa te haapaoraa i to ratou mau hinaaro i te pae materia. E mau hinaaro to tatou paatoa i te pae no te here. Te vai nei to te mau taata atoa, e tae noa ˈtu i te feia ruhiruhia, te hiaai e ia herehia mai ratou, ia fariihia e ia hinaarohia, e ia haafaufaahia ei melo no te utuafare.
Ua aupuru o Mary, e ora nei i Kenya, i to ˈna metua hoovai vahine ruhiruhia e toru matahiti te maoro. Te na ô ra o Mary e: “Taa ê noa ˈtu i te horoaraa i tei hinaarohia e ana i te pae materia, e paraparau noa atoa matou ia ˈna. Eita ta Mama e nehenehe e rave rahi i te ohipa na te fare, e paraparau noa râ mâua e ua riro mai mâua ei mau hoa piri roa. I te tahi taime, e paraparau mâua no nia i te Atua, i te tahi atu taime, no nia i te feia o ta matou i matau na mua ˈˈe. Noa ˈtu e ua hau atu to ˈna i te 90 matahiti, te haamanaˈo maitai ra oia. E haamanaˈo oia e e faatia mai oia i to ˈna oraraa i to ˈna nainairaa, i te tau na mua ˈˈe i te matahiti 1914.”
Te na ô râ o Mary e: “E ere i te mea ohie ia haapao i te hoê taata ruhiruhia, tera râ, ua hoona-rahi-hia matou i to ˈna oraraa i pihai iho ia matou. Te fanaˈo nei matou i te hau e te tahoêraa i roto i te utuafare. No te mea e te horoa rahi nei au no ˈna, ua hinaaro atoa te tahi atu mau melo o te utuafare e horoa. Ua rahi atu te faatura o ta ˈu tane ia ˈu. E ia faaroo anaˈe o Mama i te tahi ia taora parau mai ia ˈu, e pahono oioi oia no te paruru ia ˈu. Aita hoê e nehenehe e taora parau mai ia ˈu mai te peu e te reira oia!”
Te horoaraa i te pae varua
Mai ta te horoaraa i te pae materia e i te pae no te here e hopoi mai i te mau haamauruururaa i te taata e horoa, hoê â huru i te paeau varua. Ua papai te aposetolo Paulo i te amuiraa kerisetiano no Roma e: “E hinaaro rahi hoi to ˈu ia ite atu ia outou, ia tuu atu vau i ta te varua ia outou na, ia itoito hoi outou. E ia mahanahana hoi au e outou atoa i to tatou faaroo, i to outou e i to ˈu atoa hoi.”—Roma 1:11, 12.
Hoê â huru, ia horoa anaˈe tatou i te pae varua na te feia ruhiruhia e tavini nei i te Atua, e pinepine, e itoitohia ratou e e itoito-atoa-hia tatou iho. Te faatia ra o Osondu, e ora ra i Nigeria, e: “Te mea o ta ˈu i au roa e to ˈu mau metua tupuna, o te neheneheraa ïa raua e faatia mai i te oraraa i te matamua ra. Ma te mata oaoa, e faatia mai to ˈu papa ruau i te huru o te tuhaa fenua i te tau a riro ai oia ei tavini ma te taime taatoa i roto i te mau matahiti 50 e 60. E faaau oia i te faanahonahoraa o te amuiraa i teie nei tau e i te tau a riro mai ai oia ei Ite. Te tauturu nei teie mau aamu ia ˈu i roto i ta ˈu taviniraa pionie.”
E nehenehe atoa vetahi atu feia i roto i te amuiraa kerisetiano e tauturu mai i te pae no te horoaraa na te feia ruhiruhia. Ua faataa mai o Tunji, tei faahitihia na mua ˈtu, i te ohipa i tupu i roto i ta ˈna amuiraa: “Ua afai mai te hoê taeae pionie apî o tei tapaohia no te vauvau i te hoê oreroraa parau huiraatira, i te tino parau ia Papa ra, ia nehenehe raua e faaineine amui i ta ˈna oreroraa parau. Ua haere mai te taeae faatere i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa e ua na ô mai oia ia Papa e: ‘E taeae aravihi oe. Eaha te manaˈo ta oe e nehenehe e horoa mai no te tauturu ia ˈu ia aravihi atu â?’ Ua horoa ˈtura o Papa i teie matahiapo i te tahi mau manaˈo tauturu tano maitai. Ua faahiti pinepine te mau taeae i te iˈoa o Papa i roto i te mau pure a te amuiraa. Na roto i teie mau ravea, ua taa ia ˈna e te hinaaro-noa-hia ra oia.”
E tauturu te haerea maitai i te taata ia haafatata ˈtu i te Atua
I te tahi mau taime, na roto i to tatou faatura e to tatou here i to tatou mau metua e mau metua tupuna, e tauturu tatou i te taata ia haafatata ˈtu i te Atua. Ua papai te aposetolo Petero e: “Ia maitai [to] outou [haerea] i rotopu i te mau [nunaa]: ta ratou hoi i faaino mai ia outou, mai te mea e feia rave [ohipa] ino, ia hiˈo râ ratou i ta outou [ohipa] maitai, ia haamaitai ratou i te Atua.”—Petero 1, 2:12; MN.
Ua tere o Andrew, te hoê matahiapo kerisetiano no Afirika Tooa o te râ, tau 95 kilometera e piti taime i te hebedoma no te haapao i to ˈna metua tane tei maˈihia, e ere râ oia i te Ite no Iehova. Te faatia ra o Andrew e: “I to ˈu riroraa mai ei Ite no Iehova, ua patoi etaeta mai to ˈu metua tane. Tera râ, i to ˈna iteraa e mea nafea to ˈu aupururaa ia ˈna i roto i to ˈna maˈi, ua faaue onoono atura oia i to ˈu mau taeae e mau tuahine apî aˈe, ‘A haere i roto i te haapaoraa a to outou tuaana!’ Ua haaputapû te reira ia ratou, e i teie nei, e Ite no Iehova na tamarii e iva atoa ra a to ˈu papa.”
E nehenehe te faaturaraa e te aupururaa i to tatou mau metua ruhiruhia e riro ei hopoia fifi ia amo, i teie nei iho â râ tau teimaha i te pae faanavairaa. Tera râ, a tutava noa ˈi te mau Kerisetiano i te amo i teie hopoia, te ooti nei ratou i te mau haamauruururaa e rave rahi. E te mea hau atu â, te fanaˈo nei ratou i te oaoa e horoa, e te mauruuru no te mea ua ite ratou e te oaoa nei te Atua ra o Iehova, o ˈna iho hoi “te Metua o te taata atoa.”—Ephesia 4:6.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
E mau aˈoraa no ǒ mai i te Atua ra no te feia e aupuruhia ra e no te feia e horoa nei i te aupururaa
A horoa i te faaitoitoraa: “E haamauruuru tatou atoa nei ia vetahi ê, ia maitai oia, ia itoito.”—Roma 15:2.
A tapea maite: “Eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.”—Galatia 6:9.
A faaite i te haehaa: “Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo[raa e ua hau aˈe o vetahi ê] ia [outou] iho.”—Philipi 2:3; MN.
A rave i te maitai: “Eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.”—Korinetia 1, 10:24.
A faaau ohie noa: “Ia itehia to outou huru faaau ohie i te mau taata atoa ra.” —Philipi 4:5, MN.
A aroha noa: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi.”—Ephesia 4:32.
[Hohoˈa i te api 7]
E nehenehe te mau matahiapo apî e fanaˈo i te aravihi o te mau matahiapo paari aˈe