PENE 15
Te faaturaraa i to tatou mau metua ruhiruhia
1. Eaha ta tatou aitarahu rahi i to tatou nau metua, e no reira mai te aha to tatou huru i nia ia raua e nafea tatou?
“E FAAROO mai i to metua tane i fanau ai oe ra, e eiaha e vahavaha i to metua vahine, ia ruhiruhia ra,” o te aˈo ïa a te taata paari i tahito ra. (Maseli 23:22) ‘Eita roa vau e na reira!’ o ta oe paha ïa e parau. Maoti i te haavahavaha ˈtu i to tatou mau metua vahine—aore ra i to tatou mau metua tane—te here hohonu ra te rahiraa o tatou ia ratou. Ua ite tatou e e aitarahu rahi ta tatou. Na mua roa ˈˈe, ua horoa mai to tatou nau metua i te ora no tatou. I te mea e o Iehova hoi te Tumu o te ora, aore anaˈe e metua, eita ïa tatou e ora. Aita hoê aˈe mea o ta tatou e nehenehe e horoa na to tatou nau metua e mea faufaa aˈe i te ora iho. A manaˈo noa na i to raua haapaeraa ia raua iho, aupururaa ma te haapeapea, aufauraa, e to raua ara-maite-raa ma te here i te tautururaa i te hoê tamarii mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â e tae noa ˈtu i to ˈna paariraa. No reira, e mea tano ia aˈo mai te Parau a te Atua e: “E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine . . . ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei”!—Ephesia 6:2, 3.
TE ITERAA I TE MAU HINAARO I TE PAE O TE MAU MANAˈO HOHONU
2. Nafea te mau tamarii paari e “faahoˈi ai i te mea tia” i to ratou mau metua?
2 Ua papai te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano e: “E rave na [te mau tamarii aore ra te mau mootua] i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a [“faahoˈi ai i te mea tia,” MN] i te mau metua ra [“e te mau tupuna metua,” MN]: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra.” (Timoteo 1, 5:4) No te ‘faahoˈi i te mea tia,’ e faaite te mau tamarii paari i to ratou mauruuru no te mau matahiti î i te here, i te haaraa, e i te aupururaa a to ratou mau metua e mau tupuna metua ia ratou. Te hoê ravea ia na reira te mau tamarii, o te iteraa ïa e e hinaaro atoa te feia ruhiruhia, mai te mau taata atoa, i te here e te paruru—ma te titau rahi i te reira. Mai ia tatou paatoa, e hinaaro ratou e ia haafaufaahia ratou. Te hinaaro ra ratou e manaˈo e e auraa mau to to ratou oraraa.
3. Nafea tatou ia faatura ˈtu i to tatou mau metua e mau tupuna metua?
3 E nehenehe ïa tatou e faatura ˈtu i to tatou mau metua e mau tupuna metua ma te faaiteraa ˈtu e te here ra tatou ia ratou. (Korinetia 1, 16:14) Ia ore anaˈe to tatou mau metua e faaea i pihai iho ia tatou, e tia ia tatou ia haamanaˈo e e mea au roa na ratou ia faaroo i te parau apî no nia ia tatou. E nehenehe te hoê rata manaˈo maitai, te niuniuraa ˈtu, aore ra te farereiraa e faaoaoa rahi ia ratou. Ua papai o Miyo i te 82raa o to ˈna matahiti e te ora ra oia i Tapone e: “E parau mai ta ˈu tamahine [e tavini ratere ta ˈna tane] e: ‘Mama, a “ratere” e o mâua.’ E hapono mai o ˈna i ta raua porotarama ratereraa e te mau numera niuniu i te mau hebedoma atoa. E nehenehe ïa vau e hohora i ta ˈu tabula fenua ma te parau e: ‘Ee, i teie nei, tei ǒ nei raua!’ E haamauruuru noa vau ia Iehova no te haamaitairaa i noaa ia ˈu i teie tamahine ta ˈu.”
TE TAUTURURAA I TE PAE MATERIA
4. Nafea te mau tutuu a te haapaoraa ati Iuda i te faaitoitoraa i te aroha-ore-raa i to ratou mau metua?
4 Te faaturaraa ˈtu i to tatou iho mau metua, o te haapeapea-atoa-raa anei no to ratou mau hinaaro i te pae materia? E. Mea pinepine mai te reira iho â. I te tau o Iesu, ua haafaufaa te mau aratai haapaoraa ati Iuda i te tutuu e ia faariro noa ˈtu te hoê taata i ta ˈna moni aore ra faufaa ei “moˈa te mau mea atoa,” ua matara ïa o ˈna i te hopoia i te raveraa i te reira no te aupururaa i to ˈna mau metua. (Mataio 15:3-6) Auê aau aroha ore e! I te mea mau, te faaitoito ra teie mau aratai haapaoraa i te taata ia ore ratou ia faatura ˈtu i to ratou mau metua, ia haavahavaha ˈtu râ ia ratou ma te ore e tâuˈa ˈtu i to ratou mau hinaaro, ma te miimii. Eiaha roa ˈtu tatou e na reira!—Deuteronomi 27:16.
5. Noa ˈtu te mau tauturu i ravehia e te hau o vetahi mau fenua, no te aha te faaturaraa ˈtu i te mau metua e titau ai i te tahi taime ia horoahia ˈtu te moni?
5 I roto e rave rahi fenua i teie mahana, e horoa te mau porotarama turuutaa a te hau i vetahi mau mea e hinaarohia i te pae materia no te feia ruhiruhia, mai te maa anei, te ahu, e te nohoraa. Hau atu i te reira, ua tuu paha te feia ruhiruhia iho i te tahi faufaa i te hiti ia ruau anaˈe ratou. Ia pau anaˈe taua faufaa ra aore ra eita e ravai ra, e faatura ïa te mau tamarii i ta ratou mau metua ma te haamâha i te mau hinaaro o te mau metua, i te vahi e maraa ia ratou. Inaha, te aupururaa i te mau metua ruhiruhia e haapapuraa ïa i te paieti, oia hoi, te haamoriraa i te Atua ra o Iehova, te Tumu o te faanahoraa o te utuafare.
TE HERE E TE HAAPAERAA IA ˈNA IHO
6. Eaha te mau faanahoraa no te oraraa i ravehia e vetahi no te haapao i te mau hinaaro o to ratou mau metua?
6 Ua haapao e rave rahi tamarii paari i te mau hinaaro o to ratou mau metua huma ma te here e ma te haapae ia ratou iho. Ua rave vetahi i to ratou mau metua i roto i to ratou iho fare aore ra ua haere e faaea i pihai iho ia ratou. Ua haere vetahi e ora i pihai iho i to ratou mau metua. Mea pinepine, ua riro teie faanahoraa ei haamaitairaa no te mau metua e no te mau tamarii.
7. No te aha e mea maitai ia ore e rave ru noa i te mau faaotiraa no te mau metua ruhiruhia?
7 I te tahi taime râ, e ere i te mea maitai teie huru faanahoraa. No te aha? Peneiaˈe ua rave-ru-noa-hia teie mau faaotiraa aore ra na te hoê noa i faaoti ma te horuhoru te aau. “Te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa,” ta te Bibilia e faaara ra ma te paari. (Maseli 14:15) Ei hiˈoraa, ahiri e mea fifi na to oe metua vahine ruhiruhia i te ora o ˈna anaˈe e te manaˈo ra oe e e maitaihia o ˈna ia haere mai e ora i ǒ outou. Ma te hiˈo maitai i to oe taahiraa, a feruri i teie mau uiraa: Eaha to ˈna mau hinaaro i teie nei? Te vai ra anei te mau tauturu turuutaa a te taata aore ra a te hau o te pûpû atu i te hoê ravea monoraa e au? E hinaaro anei o ˈna e faarue i to ˈna fare? Mai te peu e e, nafea to ˈna oraraa e taui ai? E faarue anei o ˈna i te mau hoa? Nafea te reira i te haaputapû ia ˈna? Ua paraparau anei oe ia ˈna no nia i te reira mau mea? Nafea te tauiraa i te fare e haafifi ai ia oe, to oe hoa faaipoipo e ta orua mau tamarii? Ia hinaaro anaˈe to oe metua vahine i te utuuturaa, na vai e haapao i te reira? E nehenehe anei e tufa i te hopoia? Ua paraparau anei oe i te mau melo piri atoa o te utuafare no nia i te reira?
8. E nehenehe oe e ani i te aˈoraa ia vai ma no te faaotiraa e nafea ia tauturu atu i to oe mau metua ruhiruhia?
8 I te mea e na te mau tamarii atoa o te utuafare e amo i te hopoia no te aupururaa, e mea maitai ia faanaho i te hoê apooraa utuafare e na te taatoaraa ïa e rave i te mau faaotiraa. E tauturu atoa te paraparauraa ˈtu i te mau matahiapo o te amuiraa kerisetiano aore ra i te mau hoa o tei farerei i te hoê â huru tupuraa. “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu,” ta te Bibilia e faaara ra, “ia paraparauhia râ e te rahi atoa ra, ua tupu ïa.”—Maseli 15:22.
IA ARA MAITE E IA TAA I TO VETAHI Ê HURU
E ere i te mea maitai ia faaoti no te hoê metua ma te ore e paraparau ia ˈna na mua ˈˈe
9, 10. (a) Noa ˈtu te rahi o to ratou matahiti, eaha te faatura te tia ia horoahia ˈtu i te feia ruhiruhia? (b) Noa ˈtu eaha te mau ravea ta te hoê tamarii paari e rave no to ˈna nau metua, eaha te tia ia ˈna ia horoa tamau no raua?
9 E titau te faaturaraa ˈtu i to tatou mau metua i te ara-maite-raa e te taaraa i to ratou huru. Ia atihia i te ruauraa, e ite te feia ruhiruhia e e mea fifi roa ia hahaere, ia tamaa, e ia haamanaˈo i te mau mea. E hinaaro paha ratou i te tauturu. E pinepine te mau tamarii i te haapeapea rahi roa no te paruru i to ratou mau metua e e tamata ratou i te horoa i te aratairaa. Teie râ, e mau taata paari te feia ruhiruhia e e oraraa î i te paari e te ite to ratou, e oraraa maoro i te haapaoraa ia ratou iho ma te faaoti no ratou iho. Ua niuhia ïa to ratou tiaraa taata e to ratou faaturaraa ia ratou iho i nia i to ratou tiaraa ei metua e ei taata paari. E nehenehe te mau metua o te manaˈo ra e na ta ratou mau tamarii e faatere i to ratou oraraa e taiâ aore ra e riri. E inoino vetahi e e patoi ratou i te mea o ta ratou e faariro ei tutavaraa no te faaore i to ratou tiamâraa.
10 Aita te mau ravea ohie e vai ra no teie huru fifi, teie râ, e hamani maitai te faatiaraa i te mau metua ruhiruhia ia haapao ia ratou iho e ia faaoti no ratou iho, i te vahi e maraa ia ratou. E mea maitai ia ore e rave i te mau faaotiraa no to oe nau metua ma te ore e paraparau ia raua na mua ˈˈe. Ua erehia raua e rave rahi mau mea. A vaiiho ia raua ia rave i te vahi e maraa ia raua. E ite paha oe e ia ore oe e tamata i te faatere i te oraraa o to oe nau metua, e maitai mai to oe mau taairaa e o raua. E oaoa aˈe raua, e o oe atoa. Noa ˈtu e e mea titauhia ia onoono no nia i vetahi mau mea no to raua iho maitai, e titau te faaturaraa ˈtu i to oe nau metua i te tura e te faatura e au no raua. Te aˈo ra te Parau a te Atua e: “E tia oe i nia i mua i te aro o te upoo teatea, e faatura oe i te taata tahito.”—Levitiko 19:32.
TE TAPEARAA I TE HAEREA TANO
11-13. Mai te peu e e ere i te mea maitai te taairaa i vai na i rotopu i te tamarii paari e to ˈna nau metua, nafea o ˈna ia faaruru â i te tautooraa no te haapaoraa ia raua i to raua ruauraa?
11 I te tahi taime te hoê fifi ta te mau tamarii paari e faaruru i te faaturaraa ˈtu i to ratou mau metua ruhiruhia, tei te huru ïa o to ratou taairaa e to ratou mau metua i te vai-tamarii-rii-raa. Peneiaˈe, e metua tane aroha ore oia e te here ore, e e metua vahine haavî roa oia e te etaeta. Te inoino noa ra paha oe, te riri noa ra aore ra te mauiui noa ra oe no te mea e ere raua i te mau metua mai ta oe i hinaaro. E nehenehe anei oe e faaore i teie mau manaˈo hohonu?a
12 Te faatia ra o Basse, o tei paari i Filelane, e: “E ofitie SS i Helemani nazi to ˈu papa apî. E riri ohie noa o ˈna, e i reira ra e mea atâta roa. E rave rahi taime to ˈna taparahiraa i to ˈu metua vahine i mua ia ˈu. I te hoê taime i to ˈna ririraa mai ia ˈu, ua hui oia i to ˈna hatua e ua tano to ˈu mata i te pitara hatua. Ua tairi puai mau o ˈna ia ˈu e pee atura vau na nia ˈtu i te roˈi.”
13 Te vai nei râ te tahi atu tuhaa o to ˈna huru. Te na ô nei â o Basse e: “I te tahi atu pae, e rave puai o ˈna i te ohipa ma te ore e faaherehere ia ˈna no te haapao i te utuafare i te pae materia. Aita roa ˈtu o ˈna i faaite i te here o te hoê metua tane i nia ia ˈu, ua ite râ vau e te taiâ ra o ˈna. Ua tiahihia o ˈna e to ˈna metua vahine i rapaeau i te fare e e tamaroa apî noa hoi o ˈna. Ua paari oia ma te taputo haere e ei taurearea apî ua ô oia i roto i te tamaˈi. Ua taa rii vau ia ˈna e aita vau i faahapa ia ˈna. I to ˈu paariraa mai, ua hinaaro vau e tauturu ia ˈna i te vahi i maraa ia ˈu e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. E ere i te mea ohie, ua rave râ vau i tei maraa ia ˈu ia rave. Ua tamata vau i te riro ei tamaiti maitai e tae noa ˈtu i te hopea, e te manaˈo nei au e ua farii o ˈna ia ˈu mai te reira te huru.”
14. Eaha te papai e tano no te mau huru tupuraa atoa, e tae noa ˈtu i te mau fifi i te haapaoraa i te mau metua ruhiruhia?
14 I roto i te mau tupuraa o te utuafare, e no te tahi atu â tuhaa, e tano te aˈoraa a te Bibilia e: “E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, . . . e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [“Iehova,” MN] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.”—Kolosa 3:12, 13.
E HINAARO ATOA TE TAATA HAAPAO E IA HAAPAOHIA O ˈNA
15. No te aha e mea ahoaho i te tahi taime te haapaoraa i te mau metua?
15 E ohipa teimaha te haapaoraa i te hoê metua huma, e titauhia te ohipa huru rau, te hopoia rahi, e e rave rahi hora. E mea pinepine râ e fifi-roa-hia i te pae o te mau manaˈo putapû. E mea ahoaho roa te iteraa ˈtu i to oe mau metua ia maˈihia te tino, i te moeraa ia ratou te mau mea, e te ereraa i to ratou tiamâraa. Te faatia ra o Sandy no Porto Rico, e: “O to ˈu metua vahine tei poihere-roa-hia i roto i to matou utuafare. E mea oto roa te iteraa ˈtu ia ˈna ia mauiui e te utuuturaa ˈtu ia ˈna. Na mua ˈˈe ua haere pirioi oia; i muri iho ua rave oia i te turutootoo, e i muri iho te matini hahaere, e i te pae hopea te parahiraa huira. I muri iho i te reira, ua ino roa ˈtu â o ˈna e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. Ua roohia o ˈna i te mariri ai taata o te ivi e e titauhia ia utuutu tamau ia ˈna—i te ao e te po. E faahopu matou ia ˈna e e faatamaa ia ˈna e e taio ˈtu matou na ˈna. E mea fifi roa—i te pae iho â râ o te mau manaˈo putapû. I to ˈu iteraa e te pohe ra to ˈu metua vahine, ua taˈi au no to ˈu here rahi ia ˈna.”
16, 17. Eaha te aˈoraa o te nehenehe e tauturu i te hoê taata haapao ia tapea i te hoê manaˈo aifaito no nia i te mau mea atoa?
16 Mai te peu e ua roohia oe i te hoê â tupuraa, eaha ta oe e rave no te faaruru atu i te reira? E tauturu rahi te faarooraa ˈtu ia Iehova na roto i te taioraa i te Bibilia e te paraparauraa ˈtu ia ˈna na roto i te pure. (Philipi 4:6, 7) Ma te faaohie noa, a tamaa maitai e ia ravai to oe taoto. I te na reiraraa, e huru maitai aˈe to oe, i te pae o te mau manaˈo putapû e i te pae tino atoa, no te utuuturaa i tei herehia e oe. Peneiaˈe, e nehenehe oe e faanaho e faafaaea rii i te tereraa ohipa o te mahana taitahi. Ia ore anaˈe râ e nehenehe e faafaaea maoro, e mea maitai ia faanaho maa taime no te tamǎrûraa ia oe. Ia vata anaˈe oe, e nehenehe paha oe e faanaho e na te tahi atu taata e faaea i pihai iho i to oe metua o te maˈihia ra.
17 E titau noa iho â te feia paari haapao hau atu i te mea tano no ratou iho. Eiaha râ e faahapa noa ia oe iho no te mau mea o ta oe e ore e nehenehe e rave. No te vetahi huru tupuraa, e mea titauhia paha ia vaiihohia tei herehia e oe i roto i te hoê fare utuuturaa. Mai te peu e e taata haapao oe, a haamau i te mau titauraa au noa no oe iho. E tia ia oe ia faaaifaito i te mau hinaaro o to oe mau metua, tera râ, o ta oe atoa mau tamarii, to oe hoa faaipoipo, e to oe iho.
TE PUAI HAU AˈE
18, 19. Eaha te tǎpǔ no nia i te tauturu o ta Iehova i parau, e eaha te aamu e faatia ra e te tapea ra o ˈna i teie parau tǎpǔ?
18 Na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia, te horoa ra Iehova ma te here i te aratairaa o te tauturu rahi i te hoê taata e haapao ra i to ˈna mau metua ruhiruhia, e ere râ o te reira anaˈe te tauturu o ta ˈna e horoa. “Te fatata maira Iehova i te feia e tiaoro atu ia ˈna,” ta te papai salamo faauruahia i papai. “E faaroo mai oia i ta ratou tiaoro, e e faaora hoi ia ratou.” E faaora aore ra e paruru o Iehova i to ˈna mau taata haapao maitai noa ˈtu te mau tupuraa fifi roa ˈˈe.—Salamo 145:18, 19.
19 Ua haapii o Myrna, no Philipino, i te reira i to ˈna haapaoraa i to ˈna metua vahine paruparu i te paiuma-roa-raa te toto i roto i te roro. “Aita e mea ahoaho roa ˈtu maoti te iteraa ˈtu i tei herehia i te mauiuiraa, ma te ore e nehenehe e faaite mai i te vahi mauiui,” ta Myrna i papai. “E au ra e te ite ra vau ia ˈna i te paremo-rii-noa-raa, e aita rea mea o ta ˈu e nehenehe e rave. E rave rahi taime e tuturi vau i raro ma te paraparau ia Iehova no to ˈu rohirohi rahi. Ua taˈi au mai ia Davida, o tei taparu ia Iehova e tuu i to ˈna roimata i roto i te hoê farii ma te haamanaˈo ia ˈna. [Salamo 56:8] E mai ta Iehova i tǎpǔ, ua horoa mai oia i te puai o ta ˈu i titau. ‘O Iehova râ to ˈu ra tauturu.’”—Salamo 18:18.
20. Eaha te mau parau tǎpǔ a te Bibilia o te tauturu i te feia haapao ia manaˈo maitai noa, noa ˈtu e e pohe te taata o ta ratou e aupuru ra?
20 Te parauhia ra e te haapaoraa i te mau metua ruhiruhia e “aamu aore e hopea oaoa.” Noa ˈtu te mau tutavaraa maitatai roa ˈˈe i te utuuturaa, e pohe iho â te feia ruhiruhia, e te metua vahine atoa ïa o Myrna. Ua ite râ te feia e tiaturi ra ia Iehova e e ere te pohe te hopea o te aamu. Ua parau te aposetolo Paulo e: “Te tiaturi nei au i te Atua, . . . e e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) E tamahanahanahia te feia i pohe to ratou mau metua ruhiruhia e te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e te tǎpǔ no te hoê ao apî au maitai a te Atua i reira “e ore roa te pohe.”—Apokalupo 21:4.
21. Eaha te mau hotu maitatai i te faaturaraa ˈtu i te mau metua ruhiruhia?
21 E aupuru maite te mau tavini a te Atua i to ratou mau metua, noa ˈtu e ua ruau ratou. (Maseli 23:22-24) E faatura ratou ia ratou. I te na reiraraa, e ite ïa ratou i ta te maseli faauruahia e parau ra: “Oia ïa, e oaoa to metua tane e to metua vahine atoa; to metua vahine tei fanau ia oe ra, e oaoa ïa.” (Maseli 23:25) E na nia i te mau mea atoa, te feia e faatura ra i to ratou mau metua ruhiruhia, te mauruuru ra te Atua ra o Iehova ia ratou e te faahanahana atoa ra ratou ia ˈna.
a Aita e tauaparauhia ra i ǒ nei te mau tupuraa i reira te mau metua i te hararaa i te faaohiparaa ma te tano ore i to ratou puai e to ratou tiaturiraa, i te mea o te nehenehe e faarirohia ei hara faautuahia e te ture.