VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/7 api 5-7
  • Eaha te tahi mau fifi?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te tahi mau fifi?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia ore anaˈe te aparauraa
  • E nehenehe to outou hiˈoraa e faaite i te taa-ê-raa
  • “Te hoê anapanapa no to tatou oraraa”
  • Te ora-paatoa-raa i roto i te here
    A ara mai na! 1995
  • Eaha te ohipa e tupu ra i nia i te mau metua tupuna?
    A ara mai na! 1995
  • Te ruau-apipiti-raa
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Te mau haamauruururaa e noaa mai ia faaturahia te mau metua ruhiruhia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
A ara mai na! 1995
g95 8/7 api 5-7

Eaha te tahi mau fifi?

Te mau metua tupuna, te mau metua, e te mau mootua—e toru ui tei faataa-ê-hia e te tahi noa ahuru matahiti, e mea pinepine râ te vai ra te hoê taa-ê-raa rahi i te pae huru feruriraa.

UA FAARURU e rave rahi metua tupuna i te piti o te tamaˈi rahi riaria mau, e to ˈna mau faahopearaa iino atoa. E mea apî â paha ta ratou mau tamarii i te tau a tupu ai te mau orureraa hau e te parare-oioi-raa te ohipa faanavairaa faufaa na te ao nei i te mau matahiti 60. I teie mahana, te ora nei ta ratou mau mootua i roto i te hoê ao aita e faaueraa tumu. Na roto i te hoê tauiraa oioi i teie mahana o te mau taata tuiroo, e ere i te mea ohie no te hoê ui ia horoa ˈtu no to a muri aˈe i te hoê manaˈo mauruuru o te faufaaraa o to ˈna iho aravihi. Te erehia nei te hoê ohipa, te hoê ohipa o te turai i te mau taata o te mau ui taa ê ia rave amui i te ohipa e ia faatura te tahi i te tahi. Tera râ, eaha te ohipa e tupu ra?

Te faaô pinepine nei te mau metua tupuna ma te manaˈo maitai i roto i te oraraa o ta ratou mau tamarii i faaipoipohia, ma te amuamu e e au ra e mea etaeta roa aore ra mea haapao ore atoa te mau metua i te mau mootua. I te tahi aˈe pae, te na ô ra te hoê parau paari paniora e: “Eita te faautuaraa a te mau metua tupuna e haamaitai i te mau mootua”—i te mea e e aroha haere noa te mau metua tupuna. Peneiaˈe te faaô nei ratou no te mea te hinaaro nei ratou e ia ape ta ratou mau tamarii i te tahi mau hape ta ratou i taa maitai maoti to ratou iho aravihi. Tera râ, eita ratou e nehenehe e faaoti i te faufaaraa e e tatara i te auraa o te tauiraa te mau taairaa e ta ratou mau tamarii i faaipoipohia na roto i te hoê ravea aifaito. Aita te mau tamarii, tei noaa na roto i te faaipoiporaa te tiamâraa ta ratou i tiai maoro, i faaineinehia no te farii i te faaôraa mai vetahi i roto i to ratou oraraa. I te mea hoi e te rave nei ratou i teie nei i te ohipa no te faaamu i te utuafare, eita ratou e farii i te mau ohipa o te ofati i to ratou tiaraa e rave i ta ratou iho mau faaotiraa. Te patoi nei te mau mootua, o te manaˈo ra e mea ite aˈe ratou, i te mau faaueraa e te mau faatureraa e te manaˈo nei paha ratou e aita to ratou mau metua tupuna e taa ra i te auraa o te mau tupuraa mau o te oraraa i teie tau. I roto i te totaiete apî, e au ra e aita to te mau metua tupuna e mana faahou. E mea pinepine aita to ratou aravihi e tâuˈahia ra.

Ia ore anaˈe te aparauraa

I te tahi mau taime, te faataa ê nei te taa-ore-raa rahi ia vetahi ê e te mau metua tupuna i te toea o te utuafare noa ˈtu e te ora nei ratou i pihai iho i ta ratou mau tamarii. Teie râ hoi, te tupu nei te reira i te taime iho â e mea hinaaro rahi aˈe te mau metua tupuna i te here, no te mea te haamata ra te ruhiruhiaraa i te riro ei ohipa teimaha. E moemoehia te hoê taata ma te ore e faataa ê ia ˈna iho ia vetahi ê. Ia ore anaˈe te aparauraa, ia monohia te faatura e te here na te manaˈo faateitei aore ra te riri, te mau faahopearaa, o te faataa-ê-roa-raa ïa e te inoinoraa hohonu o te mau metua tupuna. Te mauiui nei ratou i te hohonu-roa-raa o to ratou mau manaˈo horuhoru. Teie ta te taata haapii ra o Giacomo Dacquino e papai nei: “Ua riro noa te here i roto i te utuafare, i reira te faaauraahia te hoê taata mai te hoê pereoo tahito ra te huru, ei raau maitai roa ˈˈe no te feia ruhiruhia. Te tauturu rahi aˈe nei te hoê hohoˈa mata mǎrû, te hoê mata ataata, te hoê parau faaitoito, aore ra te tauahiraa ia faaauhia i te mau raau rapaau e rave rahi.”—Libertà di invecchiare (Tiamâraa ia paari mai).

E nehenehe to outou hiˈoraa e faaite i te taa-ê-raa

Te faatupu atoa nei te amahamaharaa no roto mai i te inoraa o te mau taairaa fetii i te mau amuamuraa tamau a te hoê ui i te tahi atu. E manaˈo paha te hoê melo o te utuafare e mea hape te mau mea atoa ta te tahi ê e rave. O te taatoaraa râ o te faaruru i te mau faahopearaa iino. Te hiˈopoa nei te mau tamarii e nafea to ratou mau metua ia haapao i to ratou mau metua tupuna e eaha te huru o to ratou mau metua tupuna. Noa ˈtu e te mauiui nei te feia ruhiruhia, i roto i te rahiraa o te tupuraa, ma te mamû noa, te faaroo nei, te ite nei e te haamanaˈo nei te mau mootua. No reira, te ohipahia nei i nia i to ratou iho huru haerea no a muri aˈe. Ia paari mai ratou, e nehenehe ratou e na reira atoa i nia i to ratou mau metua mai tei ravehia i nia i te mau metua tupuna. Eita iho â e nehenehe e ape i te faaueraa tumu a te Bibilia e: “O ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.”—Galatia 6:7.

Mai te peu e te ite nei te mau mootua e te faahaehaa nei te mau metua i te mau metua tupuna—ma te faaooo ia ratou, ma te haamamû ia ratou, aore ra ma te faairia ia ratou—e mea papu e na reira atoa ïa ratou i nia i to ratou mau metua ia ruau-anaˈe-hia. Eita e navai ia tuu atu i te hohoˈa o te mau metua tupuna i nia i te afata vairaa maa—e tia ia faatura e ia here ia ratou mai te mau taata atoa ra. I te tau au, o te reira atoa te huru raveraa e horoahia e te mau mootua. Te parauhia ra e te aano noa ˈtura te rave-ino-raa i te mau metua tupuna. I te tahi mau fenua no Europa, ua tamaumauhia te mau niuniu paraparau no te mau tupuraa peapea no te feia ruhiruhia rave-ino-hia, mai tei rave-atoa-hia ra no te paruru i te mau tamarii.

Te miimii, te faateitei, e te ereraahia i te here e te taa ore rahi ia vetahi ê. No reira, te maraa noa ra te numera o te feia e tamata nei i te haamama ia ratou iho na roto i te tuuraa i to ratou mau metua tupuna i roto i te mau fare faafaaearaa. Ua ineine vetahi i te haamâuˈa e rave rahi moni no te faatiamâ ia ratou i te fifi e haapao i te feia ruhiruhia, ma te tuu atu ia ratou i roto anei i te mau fare taa ê e te mau ravea aravihi apî roa aore ra i roto i te mau oire no te feia tei tatuhaahia mai tei itehia ra i Floride aore ra i Kalifonia, i te mau Hau Amui no Marite, e rave rahi mau fare toa e te mau faaanaanataeraa manaˈo to reira, tera noa râ aita te mau mootua e ataata nei e aita e tauahi nei ma te here e aita e apa nei. I te mau tau faafaaearaa haapiiraa iho â râ, e rave rahi o te imi nei i te hoê vahi no te “vaiiho” atu ia mama e ia papa ruau no te tahi maa taime noa. I te fenua Inidia, e nehenehe te huru tupuraa e ino roa ia faarue-noa-hia te mau metua tupuna e na ratou iho e imi i te ravea.

Ua faarahi te faataaraa i te mau fifi i roto i te mau taairaa utuafare piri roa. E 1 utuafare noa i nia i te 4 no Beretane e te ora noa ra nau metua e piti i te fare. Te maraa noa ra te faataaraa na te ao nei. I te mau Hau Amui no Marite, ua hau atu i te hoê mirioni faataaraa i te matahiti hoê. No reira, te faaruru atoa nei te mau metua tupuna iho ma te manaˈo-ore-hia i te mau fifi i roto i te oraraa faaipoipo o ta ratou mau tamarii e te mau tauiraa etaeta i te pae hopea o to ratou mau taairaa e ta ratou mau mootua. Ua apitihia i te taairaa haama e te hoê hunoa tane aore ra te hoê hunoa vahine tei taa, te fifi “o te tae-taue-raa o te mau mootua ‘fanauhia’” mai te peu e, mai tei tapaohia i roto i te vea Italia ra Corriere Salute, “e tamarii atoa ta te hoa faaipoipo apî a ta raua tamaroa aore ra tamahine no te faaipoiporaa matamua.”

“Te hoê anapanapa no to tatou oraraa”

Ua riro te hoê taairaa mahanahana, e te here e to ˈna mau metua tupuna, noa ˈtu e te ora nei ratou i pihai iho i te toea o te utuafare aore ra aita, ei faufaaraa rahi no te taatoaraa. “E navai noa te raveraa i te tahi mea no ta tatou mau tamarii e te mau mootua,” o ta Ryoko ïa e parau ra, te hoê mama ruau no Fukui, i Tapone, “no te faaanapanapa i to tatou oraraa.” Ia au i te mau faahopearaa o te maimiraa tei neneihia e te Corriere Salute, teie ta te hoê pǔpǔ taata aravihi no te mau Hau Amui no Marite i parau e: “Ia fanaˈo anaˈe te mau metua tupuna e te mau mootua i te hoê taairaa hohonu e te here, e mea rahi te haamaitairaa e ere no te mau tamarii anaˈe no te taatoaraa o te utuafare atoa râ.”

Eaha râ te nehenehe e rave no te haamatara i te mau taa-ê-raa iho, te amahamaharaa i rotopu i te mau ui, e te mau peu natura e haapao noa ia ˈna iho o te faatupu i te hoê mana ino i nia i te mau taairaa utuafare? E tuatapapahia teie tuhaa i roto i te tumu parau i mua nei.

[Parau iti faaôhia i te api 6]

“Te hoê ohipa mehameha ia ruau-anaˈe-hia oia hoi ia ore ia taahia mai e vetahi ê.”—Albert Camus, taata papai aamu no Farani

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono