VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/9 api 8-13
  • Ia tapea maite tatou i to tatou faaroo faufaa rahi!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia tapea maite tatou i to tatou faaroo faufaa rahi!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha o Petero i papai ai i ta ˈna mau rata
  • Te tapao o te pene matamua
  • E parau aroha faaitoito
  • Te ite e te mau parau tǎpǔ a te Atua
  • Te huru fariiraa i te mau parau tǎpǔ a te Atua
  • Ua faaitoito oia i to ˈna mau taeae
  • E niu papu no to tatou faaroo
  • Ua haapii mai oia i te Fatu ia faaore i te hara
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua tapea oia i to ˈna taiva ore tei tamatahia
    A pee i to ratou faaroo
  • A tutava noa mai ia Petero
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Buka Bibilia numera 61—Petero 2
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/9 api 8-13

Ia tapea maite tatou i to tatou faaroo faufaa rahi!

“I te feia i noaa atoa ia ratou taua faaroo [hoê â] maitai ia matou nei.”—PETERO 2, 1:1; MN.

1. Eaha ta Iesu i parau no te faaara i ta ˈna mau aposetolo, eaha râ ta Petero i faatiatia?

I TE po na mua ˈtu i to ˈna poheraa, ua faaite o Iesu e e faarue ta ˈna mau aposetolo atoa ia ˈna. Ua faatiatia râ te hoê o ratou, o Petero, i te na ôraa e: “Maheaitu noâ te taata atoa ia oe, e ore roa vau e maheaitu.” (Mataio 26:33) Ua ite râ o Iesu e e hiˈa oia. No reira oia i parau atu ai ia Petero i taua taime ra e: “I pure na râ vau ia oe ia ore ia mure to oe faaroo; e ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taeae.”—Luka 22:32.

2. Noa ˈtu to Petero tiaturi-rahi-roa-raa ia ˈna iho, eaha te mau ohipa ta ˈna i rave o te faaite ra i te paruparu o to ˈna faaroo?

2 Ua huna ˈtura o Petero, o tei tiaturi rahi roa i to ˈna faaroo, ia Iesu i taua po iho ra. E toru taime to ˈna haavareraa e aita oia i matau aˈe i te Mesia! (Mataio 26:69-75) I to ˈna ‘fariuraa mai,’ eita e ore e ua puta faahou mai te mau parau a to ˈna ra Fatu, “a faaitoito i to mau taeae,” i roto i to ˈna feruriraa. I te toea o te oraraa o Petero, ua pee maite oia i teie nei faaueraa, mai tei haapapuhia e na rata e piti o ta ˈna i papai, tei faahereherehia i roto i te Bibilia.

No te aha o Petero i papai ai i ta ˈna mau rata

3. No te aha o Petero i papai ai i ta ˈna rata matamua?

3 Tau 30 matahiti i muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua papai o Petero i ta ˈna rata matamua, tei faataehia ˈtu i to ˈna mau taeae no Ponoto, Galatia, Kapadokia, Asia, e no Bitunia, e mau vahi e vai nei i teie tau i te pae apatoerau e tooa o te râ no Turekia. (Petero 1, 1:1) Eita e ore e tei roto atoa te mau ati Iuda, vetahi o tei riro mai paha ei Kerisetiano i te Penetekose 33 T.T. ra, i te feia ta Petero i papai atu. (Ohipa 2:1, 7-9) E rave rahi mau Etene te faaruru ra i te mau tamataraa uˈana a te feia patoi. (Petero 1, 1:6, 7; 2:12, 19, 20; 3:13-17; 4:12-14) No reira o Petero i papai atu ai i teie mau taeae no te faaitoito ia ratou. Ta ˈna fa, o te tautururaa ïa ia ratou ia noaa “te hopea o to [ratou] faaroo, oia te ora o to [ratou] mau [“nephe,” MN].” No reira, i roto i ta ˈna parau faaotiraa, ua faaue oia e: “[A] patoi atu [i te Diabolo] ma te faaroo turori ore.”—Petero 1, 1:9; 5:8-10.

4. No te aha o Petero i papai ai i te piti o ta ˈna rata?

4 I muri iho, ua papai o Petero i te piti o te rata i teie mau Kerisetiano. (Petero 2, 3:1) No te aha? No te mea ua fa mai te hoê ati ino roa ˈtu â. E tamata hoi te mau taata taiata i te haaparare i to ratou haerea faufau i rotopu i te feia faaroo, e e vare vetahi ia ratou! (Petero 2, 2:1-3) Hau atu, ua faaara o Petero e e itehia te feia tâhitohito. Ua papai na oia i roto i ta ˈna rata matamua e “ua fatata râ te hopea o te mau mea atoa nei,” e i teie nei, e au ra e te faaooo ra vetahi i taua manaˈo ra. (Petero 1, 4:7; Petero 2, 3:3, 4) E tuatapapa anaˈe i te piti o te rata a Petero e e hiˈo mai tatou e mea nafea to ˈna faaitoitoraa i te mau taeae ia mau maite ratou i roto i te faaroo. I roto i teie tumu parau matamua, e tuatapapa mai tatou i te Petero 2, pene 1.

Te tapao o te pene matamua

5. Mea nafea to Petero faaineineraa i ta ˈna mau taata taio no te tauaparau no nia i te mau fifi?

5 Aita o Petero i faahiti oioi i te mau fifi rahi. Area ra, ua faaineine oia i te eˈa no te tauaparau no nia i teie mau fifi na roto i te faarahiraa i te mauruuru o to ˈna mau taata taio no te mau mea i fanaˈohia e ratou i to ratou riroraa mai ei Kerisetiano. Ua faahaamanaˈo oia ia ratou i te mau parau tǎpǔ faahiahia a te Atua e i te papuraa o te mau parau tohu a te Bibilia. Ua na reira oia na roto i te faatiaraa i te faahuru-ê-raa, te orama o ta ˈna i ite mata roa ˈtu o te Mesia ma te mana o te Basileia.—Mataio 17:1-8; Petero 2, 1:3, 4, 11, 16-21.

6, 7. (a) Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i te omuaraa parau o te rata a Petero? (b) Mai te peu e e horoa tatou i te aˈoraa, e mea ohie aˈe paha i te tahi mau taime, ia farii tatou i te aha?

6 E haapiiraa anei ta tatou e huti mai i te omuaraa parau a Petero? Eita anei te taata e farii ohie aˈe i te aˈoraa mai te peu e e faahaamanaˈo na mua tatou i te mau tuhaa o te tiaturiraa faahiahia o te Basileia o ta tatou pauroa e poihere nei? E te ohipa atoa ta tatou iho i farerei? Oia mau, i muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua faahiti pinepine o Petero i to ˈna iteraa i taua orama ra o te Mesia ma te hanahana o te Basileia.—Mataio 17:9.

7 A haamanaˈo atoa e, eita e ore e, i te tau a papai ai o Petero i te piti o ta ˈna rata, ua opere-rahi-hia na te Evanelia a Mataio e te rata a te aposetolo Paulo i to Galatia. No reira, ua ite maitai te feia o to ˈna ra tau i te mau paruparu o Petero e i to ˈna atoa haerea haapao maitai. (Mataio 16:21-23; Galatia 2:11-14) Aita râ te reira i faataupupu i ta ˈna parau. Oia mau, ua rahi atu paha te anaanatae o te taata o tei ite hoi i to ratou iho mau paruparu, i ta ˈna rata. No reira, ia tauturu anaˈe tatou i te feia e fifi ra, e ere anei i te mea maitai ia farii e te hape atoa nei tatou?—Roma 3:23; Galatia 6:1.

E parau aroha faaitoito

8. I roto i teihea auraa o Petero i faaohipa ˈi i te taˈo ra “faaroo”?

8 A hiˈo na râ i te parau aroha a Petero. Ua faahiti oioi oia i te parau no te faaroo, ma te pii i to ˈna mau taata taio “te feia i noaa atoa ia ratou taua faaroo [“hoê â,” MN] maitai ia matou nei.” (Petero 2, 1:1) I ǒ nei, te auraa o te parau ra “taua faaroo” oia ïa “te tiaturi-papu-raa,” e tano ïa no te taatoaraa o te mau tiaturiraa aore ra mau haapiiraa kerisetiano, ta te mau Papai e pii nei i te tahi taime “te parau mau.” (Galatia 5:7; Petero 2, 2:2; Ioane 2, 1) E pinepine te taˈo ra “faaroo” i te faaohipahia i roto i teie nei auraa, taa ê atu i te auraa ra e tiaturi aore ra e turui i nia i te hoê taata aore ra i te hoê mea.—Ohipa 6:7; Korinetia 2, 13:5; Galatia 6:10; Ephesia 4:5; Iuda 3.

9. No te aha paha te mau Etene i putapû roa ˈi i te parau aroha a Petero?

9 Ua putapû roa paha te feia taio Etene i te parau aroha a Petero. Eita hoi te mau ati Iuda e anoi e te mau Etene, e haavahavaha na ia ratou, e ua ite-atoa-hia teie au ore i te Etene i rotopu i te mau ati Iuda tei riro mai ei Kerisetiano. (Luka 10:29-37; Ioane 4:9; Ohipa 10:28) Teie râ, te na ô ra o Petero, e ati Iuda tumu e e aposetolo na Iesu Mesia, e hoê â faaroo to ta ˈna mau taata taio—te ati Iuda e te Etene—e hoê â haamaitairaa to ratou e to ˈna.

10. Eaha te mau haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i te parau aroha a Petero?

10 A feruri na i te mau haapiiraa maitatai roa ta tatou e huti mai i teie nei tau, i te parau aroha a Petero. Eita te Atua e hiˈo i te huru o te taata; eita oia e haamaitai i te hoê nunaa aore ra te hoê fetii taata hau atu i te tahi. (Ohipa 10:34, 35; 11:1, 17; 15:3-9) Mai ta Iesu iho i haapii, e mau taeae anaˈe te mau Kerisetiano atoa, e eiaha roa hoê o tatou ia manaˈo e ua hau aˈe oia i te tahi. Oia atoa, te haapapu ra te parau aroha a Petero e e fetii taeae mau tatou ati aˈe te ao nei, e “hoê â maitai” to tatou faaroo e to Petero e to te tahi atu mau aposetolo.—Mataio 23:8; Petero 1, 5:9, MN.

Te ite e te mau parau tǎpǔ a te Atua

11. I muri aˈe i ta ˈna parau aroha, eaha te mau mea faufaa roa ta Petero i haapapu?

11 I muri aˈe i ta ˈna parau aroha, ua papai o Petero e: “Ia faarahihia mai te maitai [faito ore] e te hau ia outou.” Nafea te maitai faito ore e te hau e faarahihia ˈi ia tatou? “I te ite [papu] i te Atua, [e i] to tatou Fatu ia Iesu ra,” o ta Petero ïa i pahono. Te na ô ra oia i muri iho e: “Na te mana Atua no ˈna i horoa mai i te mau mea atoa ia tatou i te au i te ora e te paieti.” Nafea râ e noaa mai ai teie mau mea faufaa roa? Na roto i “te ite [papu] ia ˈna tei parau ia tatou no te [hanahana] e te [haerea tura].” E piti ïa taime to Petero haapapuraa e mea titauhia te ite papu i te Atua e i ta ˈna Tamaiti.—Petero 2, 1:2, 3; MN; Ioane 17:3.

12. (a) No te aha o Petero i haamatara ˈi i te faufaaraa o te ite papu? (b) No te fanaˈo i te mau parau tǎpǔ a te Atua, eaha te tia na mua ia tatou ia rave?

12 Te faaohipa nei taua mau “orometua haavare” ra ta Petero i faaue ia ara i te pene 2, i te “parau haavare” no te faaruri ê i te mau Kerisetiano. Na roto i teie nei ravea, te tamata nei ratou i te faahema i te mau Kerisetiano ia rave faahou i te peu taiata, no reira mai hoi to ratou faatiamâraahia mai. E ati rahi te hopearaa no te taata i faaorahia na roto “i te ite [papu] i te Fatu ra i te [Faa]ora ia Iesu Mesia” e o tei topa i muri iho i roto i taua faahemaraa ra. (Petero 2, 2:1-3, 20; MN) Ma te opua e faahiti i teie fifi a muri aˈe ua haamatara o Petero i te omuaraa ra iho o ta ˈna rata, te faufaaraa o te ite papu no te tapea i te hoê tiaraa mâ i mua i te Atua. Te faaite ra o Petero e ‘ua horoa noa mai [te Atua] te maitai rahi roa i [“tǎpǔhia,” MN] maira, ia noaa ia outou te huru Atua.’ Teie râ, no te fanaˈo i teie mau parau tǎpǔ, tei riro ei tuhaa no to tatou faaroo, te na ô ra o Petero e, e tia na mua ia tatou ia ‘mauê atu i te ino e vai nei i teie nei ao no te hinaaro tia ore ra.’—Petero 2, 1:4.

13. Eaha ta te mau Kerisetiano faatavaihia e te mau “mamoe ê atu” i opua i te tapea maite?

13 Eaha to outou manaˈo no nia i te mau parau tǎpǔ a te Atua? Hoê â anei e to te toea o te mau Kerisetiano faatavaihia? I te matahiti 1991, ua haapoto noa o Frederick Franz, o ˈna te peretiteni o te Taiete Watch Tower Bible and Tract Society i taua tau ra, ua hau atu i te 75 matahiti oia i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, i te manaˈo o te feia e tiaturi nei e faatere i pihai iho i te Mesia: “Te tapea maite noa nei tatou e tae roa mai i teie nei hora, e e tapea maite â tatou e tae roa ˈtu i te taime e faaite mau ai te Atua e e faatura oia i ta ˈna mau ‘parau tǎpǔ maitai rahi roa.’” Ua tiaturi tamau noa Taeae Franz i te parau tǎpǔ a te Atua no nia i te tia-faahou-raa i nia i te raˈi, e ua tapea maite oia i te faaroo e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa i te 99raa o to ˈna matahiti. (Korinetia 1, 15:42-44; Philipi 3:13, 14; Timoteo 2, 2:10-12) Mai te reira atoa, e mau mirioni taata teie e tapea maite nei i te faaroo, ma te tiatonu i nia i te parau tǎpǔ a te Atua no te hoê paradaiso i nia i te fenua nei i reira te taata e ora ˈi ma te oaoa e a muri noa ˈtu. Tei roto anei outou i teie nei feia?—Luka 23:43; Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:3, 4.

Te huru fariiraa i te mau parau tǎpǔ a te Atua

14. No te aha o Petero i faahiti ai i te haerea tura ei huru maitai matamua te tia ia apiti i te faaroo?

14 Te mauruuru ra anei tatou i te Atua no ta ˈna i tǎpǔ mai? Mai te peu e e, o ta Petero ïa e parau ra, e tia ïa ia tatou ia faaite i teie mauruuru. “E, no teie nei tumu” (no te mea ua horoa mai te Atua i te mau parau tǎpǔ faufaa rahi), e tia ia tatou ia faaitoito i te ohipa. Eita e navai ia vai noa i roto i te faaroo aore ra ia ite noa i te parau mau a te Bibilia. Eita roa ˈtu e navai! Peneiaˈe i te tau o Petero, ua paraparau rahi vetahi i roto i te amuiraa no nia i te faaroo, ua rave noa râ ratou i te peu taiata. Ua titauhia hoi e ia pee ratou i te haerea tura, no te mea ua faaue o Petero e: “[A] apiti atoa to outou faaroo i te [“haerea tura,” MN].”—Petero 2, 1:5, MN; Iakobo 2:14-17.

15. (a) No te aha te ite e faahitihia ˈi i muri iho i te haerea tura ei huru maitai te tia ia apiti i te faaroo? (b) Eaha vetahi atu mau huru maitatai o te faaineine ia tatou ia tapea maite i te faaroo?

15 I muri aˈe i te faahitiraa i te haerea tura, ua faahiti â o Petero e ono huru maitatai te tia ia apiti i to tatou faaroo. E titauhia te huru tataitahi ia nehenehe tatou “ia mau papu i te faaroo.” (Korinetia 1, 16:13) No te mea ua ‘ruri ê ratou i te mau Papai’ e ua haaparare i te mau haapiiraa “haavare,” ua faahiti o Petero i muri iho i te faufaaraa o te ite, i te na ôraa e: “[A apiti] te [“haerea tura,” MN] hoi, i te ite.” I muri iho, ua parau oia e: “[A apiti] te ite hoi, i te hitahita ore; te hitahita ore hoi, i te faaoromai; te faaoromai hoi, i te paieti; te paieti hoi, i te aroha taeae; te aroha taeae hoi, i te aroha i te taata atoa.”—Petero 2, 1:5-7; 2:12, 13; 3:16.

16. Eaha te tupu mai te peu e e apitihia te mau huru maitatai ta Petero i faahiti i te faaroo, eaha râ te tupu mai te peu e eita e apitihia?

16 Eaha te tupu mai te peu e e apitihia teie na mea e hitu i to tatou faaroo? Te pahono ra o Petero e: “E tei ia outou te reira mau mea, e te rahi ra, na te reira e faaite e, aore outou i toaruaru e te hotu ore i te ite [“papu,” MN] i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Petero 2, 1:8) I te tahi aˈe pae, te na ô ra o Petero e: “O te taata râ aore ia ˈna teie nei mau mea, e matapo ïa, ua tapiri oia i to ˈna mata, e ua aramoina ia ˈna e ua tamâhia oia i mutaa iho i ta ˈna hara.” (Petero 2, 1:9) A tapao na e, ua faaohipa na mua o Petero i te mau taˈo ra “outou” e “tatou” e i muri iho, “te taata,” “oia,” “to ˈna” e “ta ˈna.” Noa ˈtu e, ma te peapea, ua matapo vetahi, ua aramoina, e ua viivii, ma te maitai râ, aita o Petero e parau ra e mai te reira atoa te taata e taio ra i ta ˈna rata.—Petero 2, 2:2.

Ua faaitoito oia i to ˈna mau taeae

17. Eaha paha te mea i turai ia Petero ia faaitoito ma te mǎrû ia faaohipa i “te reira mau mea”?

17 Peneiaˈe ma te farii e e vare ohie aˈe te feia apî, ua faaitoito o Petero ia ratou ma te mǎrû: “E au mau taeae, e faaitoito, ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia: ia na reira hoi outou e ore roa outou e hiˈa.” (Petero 2, 1:10; 2:18) E fanaˈo te mau Kerisetiano faatavaihia o te apiti i to ratou faaroo teie na mea e hitu, i te haamauruururaa rahi, mai ta Petero i parau: “E horoa-hua-hia mai te ô no outou, i roto i te basileia mure ore o to tatou Fatu o Iesu Mesia, to tatou ora ra.” (Petero 2, 1:11) E fanaˈo te mau “mamoe ê atu” i te ô mure ore i te tuhaa faaterehia e te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei.—Ioane 10:16; Mataio 25:33, 34.

18. No te aha o Petero i ore ai “e tuutuu i te faahaamanaˈo noa” i to ˈna mau taeae?

18 Ua hinaaro mau â o Petero e ia fanaˈo to ˈna mau taeae i taua haamauruururaa rahi ra. Ua papai oia e: “E teie nei, eita vau e tuutuu i te [“faahaamanaˈo noa,” MN] ia outou i teie nei mau parau, ite noâ outou, e papu noâ outou i taua parau mau nei.” (Petero 2, 1:12) Ua faaohipa o Petero i te taˈo Heleni ste·riʹzo, i hurihia i ǒ nei e “papu noâ,” ua hurihia râ “faaitoito” i roto i te parau ta Iesu i faaue na mua ˈtu ia Petero: “A faaitoito i to mau taeae.” (Luka 22:32) Ua faaohipa paha o Petero i taua taˈo ra no te mea ua haamanaˈo oia i te faaueraa puai ta to ˈna Fatu i horoa mai ia ˈna. Te na ô ra o Petero i teie nei e: “Te manaˈo nei hoi au, e mea tia, to ˈu parahiraa i teie nei tiahapa [te tino taata], ia faaaraara ˈtu ia outou, i te [“faahaamanaˈo,” MN]-faahou-raa ˈtu â; ua itea hoi e ua fatata vau i te haapae i teie nei tiahapa.”—Petero 2, 1:13, 14.

19. Eaha te mau tauturu ta tatou e hinaaro nei i teie mahana?

19 Noa ˈtu e ua parau o Petero ma te maitai e, te “papu noâ” ra ta ˈna mau taata taio “i taua parau mau nei,” ua taa râ ia ˈna e e nehenehe to ratou faaroo e iri. (Timoteo 1, 1:19) I te mea e ua ite oia e fatata roa oia i te pohe, ua faaitoito oia i to ˈna mau taeae na roto i te faahitiraa i te mau mea o ta ratou e nehenehe e haamanaˈo faahou ia vai puai noa ratou i te pae varua. (Petero 2, 1:15; 3:12, 13) Oia atoa, te hinaaro nei tatou i teie mahana e ia faahaamanaˈo-tamau-noa-hia tatou ia mau papu i roto i te faaroo. Noa ˈtu e o vai râ tatou aore ra ehia maororaa tatou i roto i te parau mau, eita ta tatou e nehenehe e haafaufaa ore i te taio-tamau-raa i te Bibilia, te haapiiraa tataitahi, e te haereraa i te mau putuputuraa a te amuiraa. Te imi nei vetahi i te mau otoheraa no te ore e haere i te putuputuraa, ma te parau e ua rohirohi roa ratou aore ra e mea tahana noa te haapiiraa aore ra aita i vauvau-maitai-hia, ua ite râ o Petero e e nehenehe tatou e ere-taue-noa-hia i te faaroo mai te peu e e tiaturi rahi roa tatou ia tatou iho.—Mareko 14:66-72; Korinetia 1, 10:12; Hebera 10:25.

E niu papu no to tatou faaroo

20, 21. Mea nafea te faahuru-ê-raa i te faaitoitoraa i te faaroo o Petero e i to te feia taio i ta ˈna mau rata, e ia tatou atoa i teie nei mahana?

20 Ua niu-noa-hia anei to tatou faaroo i nia i te tahi mau aai feruri-noa-hia? “E ere,” o ta Petero ïa e pahono papu ra, “e ere hoi ta matou i te fabula i faatupuhia e te paari ra, a faaite atu ai matou ia outou i te mana e te haerea mai o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, ua ite hua râ to matou mata i to ˈna hanahana.” Tei pihai iho o Petero, o Iakobo, e o Ioane ia Iesu i to ratou ite-orama-raa ia ˈna ma te mana o te Basileia. Ua faataa mai o Petero e: “I noaa hoi ia ˈna i te Atua Metua ra te haamaitai e te faateitei, a tae mai ai ia ˈna taua reo no roto mai i te anaana rahi ra e, O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna. Ua faaroo matou i taua reo no te raˈi maira, ia matou e oia atoa i nia i te mouˈa moˈa ra.”—Petero 2, 1:16-18.

21 I to Petero, Iakobo, e to Ioane iteraa i teie orama, papu maitai e ua riro roa mai te Basileia ei ohipa mau no ratou! Ua na ô o Petero e: “Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta tia rahi roa ˈtura i teie nei; o te mea maitai ïa ia outou ia haapao i te reira.” Oia mau, e tumu puai mau to te feia taio i te rata a Petero, o tatou atoa hoi i teie nei tau, no te haapao i te mau parau tohu no te Basileia o te Atua. Nafea tatou ia haapao? Te pahono ra o Petero e: “Mai te lamepa e anaana i te vahi pouri ra, e ia tai ao, e ia hiti [t]e fetia poipoi i roto i to outou na aau.”—Petero 2, 1:19; Daniela 7:13, 14; Isaia 9:6, 7.

22. (a) E tia i to tatou mafatu ia vai ara noa i te aha? (b) Nafea tatou ia haapao i te parau tohu?

22 E pourihia to tatou mafatu ahiri e aita te maramarama o te parau tohu. Teie râ, na roto i te haapaoraa i te reira, ua vai ara noa te mafatu o te mau Kerisetiano ia ao e ia hiti mai te “fetia poipoi,” o Iesu Mesia, ma te hanahana o te Basileia. (Apokalupo 22:16) Nafea tatou ia haapao i te parau tohu i teie mahana? Na roto ïa i te haapiiraa i te Bibilia, te faaineineraa e te apitiraa ˈtu i roto i te mau putuputuraa, e te ‘haamanaˈo-papu-raa i teie nei mau parau.’ (Timoteo 1, 4:15) Ia riro te parau tohu ei lamepa e anaana i te “vahi pouri” (to tatou mafatu), e tia ïa ia tatou ia vaiiho i te reira ia ohipa hohonu i nia ia tatou—i nia i to tatou mau hiaai, mau manaˈo hohonu, mau hinaaro e turai ra ia tatou, e i nia i ta tatou mau fa. E tia ia tatou ia riro ei feia haapii i te Bibilia, inaha ua faahope o Petero i te pene 1 i te na ôraa e: “Te mau tohu atoa i roto i te parau i papaihia ra, e ere ïa te mea imihia e te taata nei. E ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu i tahito ra; o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te [varua moˈa] i tuu mai ia ratou ra.”—Petero 2, 1:20, 21.

23. Ua faaineine te pene matamua o te Petero 2, i te feia taio no te aha?

23 I roto i te pene matamua o te piti o ta ˈna rata, ua horoa mai o Petero i te hinaaro puai e turai ia tatou ia tapea maite i to tatou faaroo faufaa rahi. Ua ineine tatou i teie nei no te tuatapapa i te mau tumu parau hohonu i muri iho. E vauvau mai te tumu parau i muri nei i te pene 2 o te Petero 2, i reira te aposetolo e tuatapapa ˈi i te fifi o te mau mana tia ore i te pae morare i ô mai i roto i te mau amuiraa.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha o Petero i haapapu ai i te faufaaraa o te ite papu?

◻ Eaha paha te tumu o Petero i faahiti ai i te haerea tura ei huru maitai matamua te tia ia apiti i te faaroo?

◻ No te aha o Petero i ore ai e tuutuu i te faahaamanaˈo noa i to ˈna mau taeae?

◻ Eaha te niu papu ta Petero e horoa ra no to tatou faaroo?

[Hohoˈa i te api 9]

Aita te mau hapa a Petero i aratai ia ˈna ia faarue i to ˈna faaroo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono