Te faatia ra te feia poro i te Basileia
‘Ia anaana to outou maramarama i mua i te aro o te taata nei’
I ROTO i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua parau atu o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O outou te maramarama o teie nei ao.” E ua faaue â oia ia ratou e: “Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiˈo ratou i ta outou [“mau ohipa maitatai,” MN], e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.”—Mataio 5:14-16.
I Italia, ua ite-papu-hia te mau ohipa maitatai a te mau Ite no Iehova. Ei hiˈoraa, te faahanahana nei to ratou haerea maitai ia haere anaˈe ratou i ta ratou mau tairururaa matahiti, i te Atua, mai ta te mau faatiaraa i muri nei e haapapu ra:
▪ E rave rahi matahiti to te hoê vahine no Terni, i Italia, tautururaa i ta ˈna tamahine ia haapao i te hoê fare inuraa taofe, e vai ra i pihai iho i te tahua tuaro o taua oire ra. Te faatia ra oia e: “Ua ite au i te taa-ê-raa rahi i rotopu i te feia i haere mai no te mau tataˈuraa tueraa popo, e te mau tia i haere mai i te mau tairururaa a te mau Ite no Iehova i teie nei vahi. Mea tura aˈe te huru faanehenehe a te mau Ite, e e haerea tia e te faatura to ratou. Ua aniani pinepine au e, mea nafea te mau taata no teie mau nunaa atoa e afaro maitai ai.
“I te hoê mahana, ua tapea mai te hoê Ite ia ˈu, i nia i te aroâ e ua ani mai oia e, ua ite anei au i te iˈoa o te Atua. Aita hoi au i ite, ua papu râ ia ˈu e e feia maitatai roa te mau Ite no Iehova, no reira, ua farii atura vau e ia haere mai oia e hiˈo ia ˈu. E mau uiraa ta ˈu no nia i te huru o te feia pohe, e ua pahono mai oia ma te faaohipa i te Bibilia. Ma te ore e haamarirau, ua farii atura vau i te hoê haapiiraa Bibilia, e e piti hebedoma i muri iho, ua haere atura vau i te mau putuputuraa.
“I te omuaraa, ua haafifi mai ta ˈu tamahine ia ˈu, tera râ, na roto i to ˈu haerea e to ˈu manaˈo papu, ua taui roa to ˈna huru. E iva avaˈe i teie nei to ˈu haamataraa i te haapii i te Bibilia. I teie mahana, te haapopou nei ta ˈu tamahine e ta ˈna tane i te mau Ite e haere mai nei i ta raua fare inuraa taofe. O vau nei râ, ua bapetizohia vau i te hoê tairururaa i tupu i roto i teie tahua tuaro.”
▪ I muri aˈe i te hoê tairururaa i tupu i Roseto degli Abruzzi, ua parau te hoê taata haapao i te hoê vahi tarahuraa puhapa e: “Te mea o ta ˈu i tapao mai, oia ïa, e haerea tia to te mau Ite no Iehova i roto i te mau ohipa atoa o ta ratou e rave nei. I te hebedoma i mairi aˈenei, e 40 Ite i haere mai i ta ˈu vahi tarahuraa puhapa, e aita ratou i faatupu aˈe i te fifi. Area râ, o ratou anaˈe o te haere mai nei e faaite e, e taata hau atu o te faaea ra i roto i to ratou pereoo puhapa aore ra i to ratou fare ie. I to ˈu nei manaˈoraa, o ratou te feia tarahu puhapa maitatai roa ˈˈe e vai nei.”
▪ I muri aˈe i taua noâ tairururaa ra, ua parau te hoê fatu hotela e: “E feia hau mau te mau Ite no Iehova. Eita ratou e faahuehue, e e haere oioi ratou e taoto i te po. E feia maitatai ratou, e haerea tia to ratou e ua ite atoa ratou i te peu. Auê te faahiahia e ahiri e mai ia ratou te mau taata atoa. Te eiâ nei te tahi mau pueraa i te mau mea atoa—te mau farii tiare, te mau vairaa rehu avaava, e tae noa ˈtu i te papie fare iti e te tihota! Aita roa ˈtu outou e na reira nei. Ia haere mai ta outou mau tamarii e tii i te ice cream i roto i te faatoetoeraa i te ahiahi, eita vau e haapeapea i te haere atu e hiˈo e eaha ta ratou i rave. Na ratou iho e numera e ehia ra moni, e haere mai ratou e aufau i tera iho â taime. Te tiaturi taatoa nei au ia ratou. Auê te faahiahia e ahiri e mai te reira atoa te tahi atu mau taata! Ahiri pai e e Ite no Iehova te feia atoa e haere mai nei i ta ˈu hotela.”
Ua matau-maitai-hia te mau Ite no Iehova i Italia, e i te tahi atu mau vahi e rave rahi o te fenua nei. ‘Te tapea nei ratou i to ratou haerea maitai roa i rotopu i te mau nunaa’ e te faahanahana nei ratou i te Atua mau, o to ˈna hoi iˈoa ta ratou e amo ra.—Petero 1, 2:12, MN.