Te hoê ravea maitai aˈe
TE TAPITAPI nei te mau Ite no Iehova no te itiraa o te huru pae varua i roto i teie nei ao, e te haerea morare tia ore e te papu-ore-raa i te pae faaroo e parare nei na roto i te totaiete. No teie tumu ratou e pii-atoa-hia ˈi i te tahi mau taime, e feia faatumu. Ua tano anei râ? Aita. Noa ˈtu e e mau tiaturiraa puai ta ratou i te pae faaroo, e ere ratou i te feia faatumu, ia au i te auraa i matau-noa-hia. Aita hoi ratou e faahepo nei i te mau tia politita ia turu i te tahi huru manaˈo, e aita atoa ratou e faaohipa nei i te mau faahuehueraa e te haavîraa uˈana i nia i te feia o tei ore i farii i to ratou manaˈo. Ua itea mai hoi ia ratou te hoê ravea maitai aˈe. Te pee nei ratou i te hiˈoraa o to ratou Aratai, o Iesu Mesia.
Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e te vai nei te parau mau i te pae faaroo, tei roto ïa i te Bibilia. (Ioane 8:32; 17:17) Tera râ, te haapii nei te Bibilia i te mau Kerisetiano ia riro ei feia aroha, maitatai, mǎrû e te aifaito—e mau huru ïa o te ore e faatia i te haerea fati ore. (Galatia 5:22, 23; Philipi 4:5) I roto i te buka Bibilia ra a Iakobo, te faaitoitohia ra te mau Kerisetiano ia faahotu i “te paari no nia maira,” mai teie hoi to ˈna huru, “e mea [tura] ïa, e te [hau], e te mǎrû, e te faaroo ohie, ua î i te aroha e te hamani maitai.” Te na ô atoa ra o Iakobo e: “E ueuehia te parau-tia ma te hau e te feia e faatupu i te parau hau ra.”—Iakobo 3:17, 18; MN.
Te haamanaˈo nei te mau Ite no Iehova e ua tapitapi rahi o Iesu no te parau mau. Ua parau atu oia ia Ponotio Pilato e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37) Noa ˈtu e e taata paruru itoito oia no te parau mau, aita oia i tutava i te faahepo atu i ta ˈna mau tiaturiraa ia vetahi ê. Area râ, ua haaputapû oia i to ratou feruriraa e to ratou mafatu. Ua ite oia e, na to ˈna Metua i te raˈi ra, te Atua ‘maitai e te piˈo ore,’ e faaoti e nafea e afea oia e faaore ai i te haavare e te parau-tia ore i nia i te fenua nei. (Salamo 25:8) No reira, aita oia i tutava i te haavî i te feia o tei ore i farii i to ˈna manaˈo. I te tahi aˈe pae, na te mau raatira faaroo o tei pee i te tutuu i to ˈna ra tau, i tamata i te haavî ia Iesu.—Ioane 19:5, 6.
E mau tiaturiraa puai ta te mau Ite no Iehova no nia i te mau haapiiraa faaroo, e te pee nei ratou i te mau faufaa morare teitei. Mai te aposetolo Paulo, te tiaturi nei ratou e “hoê [anaˈe] Fatu, hoê faaroo, hoê bapetizo.” (Ephesia 4:5) Ua ite atoa ratou i te mau parau a Iesu: “Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira!” (Mataio 7:13, 14) Noa ˈtu râ, aita ratou e tamata nei i te faahepo ia vetahi ê ia farii i ta ratou mau tiaturiraa. Area râ, te pee nei ratou i te hiˈoraa o Paulo e te “taparu” nei ratou i te feia atoa e hinaaro ia “faahau faahou e te Atua.” (Korinetia 2, 5:20, MN) Tera hoi te ravea maitai aˈe. O te ravea ïa a te Atua.
E mea taa ê roa te faatumuraa i te pae faaroo, ia au i te auraa o teie pereota i teie nei tau. Te faaohipa nei hoi te feia faatumu e rave rau ravea—e oia atoa te haavîraa uˈana—no te faahepo i ta ratou mau ture i te totaiete. Na roto i teie haerea, ua riro ïa ratou ei tuhaa no te faanahoraa politita. Ua parau râ hoi o Iesu e “e ere [ta ˈna mau pǐpǐ] i to teie nei ao.” (Ioane 15:19; 17:16; Iakobo 4:4) Ia au i teie mau parau, te tapea nei te mau Ite no Iehova i to ratou tiaraa amui ore i roto i te mau aimârôraa politita. E, mai ta te vea Italia ra Fuoripagina i farii, “aita [ratou] e faahepo nei i te tahi noa ˈˈe mea i nia i te tahi noa ˈˈe taata; e tiamâraa to te taata atoa no te farii aore ra no te patoi i ta ratou parau.” Eaha ïa te faahopearaa? Te ume nei te poroi hau a te Bibilia e afaihia ra e te mau Ite no Iehova, i te mau huru taata atoa, e tae noa ˈtu te feia o tei riro i mutaa ihora ei feia faatumu.—Isaia 2:2, 3.
Te hoê ao e mau faufaa papu to ˈna
Te farii nei te mau Ite e, eita e maraa i te mau taata ia faatitiaifaro i te mau fifi e haatapitapi nei i te feia faatumu. Eita ta oe e nehenehe e faahepo i te hoê taata ia tiaturi i te Atua aore ra ia farii i ta oe iho mau tiaturiraa faaroo. Na teie hoi huru manaˈo i faatupu i te tahi o te mau ohipa hairiiri roa ˈˈe o te aamu, mai te mau Aroraa faaroo, te mau Haavaraa hairesi i tahito ra, e te “faakerisetianoraa” i te mau Inidia Marite. Teie râ, mai te peu e te tiaturi nei tatou i te Atua, e vaiiho iho â ïa tatou i te mau ohipa i roto i to ˈna rima.
Ia au i te Bibilia, ua faaoti te Atua i te hoê area taime i reira oia e faatia ˈi i te mau taata, ia ofati i ta ˈna mau ture e ia faatupu i te ati e te mauiui. Ua piri roa râ teie area taime i to ˈna hopea. Ua haamata aˈena o Iesu i te faatere ei Arii i roto i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, e fatata roa teie Basileia i te ohipa no te haamou i te mau faatereraa taata, e no te faatere mai i te huitaata nei i te mau mahana atoa. (Mataio 24:3-14; Apokalupo 11:15, 18) Te faahopearaa oia ïa, te hoê paradaiso i nia i te fenua atoa nei, i reira te hau e te parau-tia e rahi ai. I taua tau ra, aita e papu-ore-raa faahou e nafea ia haamori i te Atua mau. “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Salamo 37:29) E upootia te mau faufaa mure ore mai te aroha hamani maitai, te parau mau, te parau-tia, e te maitai, ei fanaˈoraa no te mau taata auraro atoa.
Ma te hiˈo tia ˈtu i taua tau ra, ua faahiti te papai salamo i te pehepehe ra: “O te aroha e te parau mau ua farerei ïa raua; o te parau-tia e te hau ua hohôˈi raua. E tupu mai te parau mau no roto i te fenua, e hiˈo mai hoi te parau-tia mai te raˈi mai. Na Iehova hoi e horoa mai i te mea maitai, e hotu mai â hoi to tatou fenua. E na mua ia ˈna te parau-tia i te haere, e na te reira e faaite mai i to ˈna haerea.”—Salamo 85:10-13.
Noa ˈtu e eita ta tatou e nehenehe e taui i te ao nei, e nehenehe râ tatou tataitahi e faahotu i te mau faufaa paieti i teie nei mahana. E nehenehe ïa tatou e tutava ia riro mai te feia o ta te Atua e hinaaro ra ei feia haamori ia ˈna i roto i taua ao apî ra. E taiohia ïa tatou i rotopu i te feia mǎrû i faahitihia e te papai salamo: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” (Salamo 37:11) Te turu nei e te haamaitai nei te Atua i te feia e rave nei i to ˈna hinaaro, e te tǎpǔ nei oia i te mau mea faahiahia no to ratou oraraa a muri aˈe. Ua parau te aposetolo Ioane e: “Te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.
[Hohoˈa i te api 7]
Te titau manihini nei te mau Ite no Iehova i te taata atoa ia haapii i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 6]
Lamp on pages 3, 4, 5, and 6: Printer’s Ornaments/by Carol Belanger Grafton/Dover Publications, Inc.