Ua rahi roa te mauiui
“NO TE AHA teie mau mauiui riaria i nia i te taata tataitahi aore ra te huiraatira . . . ? O te Atua hoi te hiˈoraa hau aˈe o te mau opuaraa atoa, e ua rahi roa te mau opuaraa auraa ore i roto i teie nei ao, te mau mauiui faufaa ore e te hara maamaa. Ua riro anei paha te Atua mai ta Nietzsche i pari e: e Atua haavî, haavare, taviri, haapohe oia?”—On Being a Christian, a Hans Küng.
Te ite ra outou e te faaite noa ra te taata tuatapapa i te faaroo Katolika ra o Hans Küng, i te hoê fifi o te haafeaa nei e rave rahi taata—no te aha te hoê Atua mana hope, e te here e faatia noa ˈi i teie mau rahiraa mauiui? Aita anei outou i faaroo i te taata ia ui i teie huru uiraa? Te mihi nei te taata ma te aroha i te mea o ta Küng e faataa ra mai “te hoê taheraa o te toto, te hou e te roimata, te mauiui, te oto e te mǎtaˈu, te moemoe e te pohe, e aita e hopearaa.” Inaha, ua hau atu ïa i te hoê tupuraa rahi e te uˈana o te mau mea riaria e te hepohepo, o tei faaino i te oraraa o te mau mirioni taata i te roaraa o te aamu.—Ioba 14:1.
Ua î “te mau mea peapea e te mauiui”
A feruri na i te mauiui no roto mai i te tamaˈi, te mauiui i faaruruhia e te taata i pohe, e oia atoa te feia e oto nei, mai te mau metua e te mau fetii o te mau tamarii i pohe e vetahi ê atu i hamani-ino-hia. “I te roaraa o na matahiti 10 i mairi,” o ta te Satauro Uteute ïa i parau aita i maoro aˈenei, “1,5 mirioni tamarii i pohe i roto i te mau aroraa.” I Rwanda i te matahiti 1994, te faatia nei te Satauro Uteute e, “mau hanere tausani tane, vahine, e tamarii i haapohehia ma te taehae.”
Eiaha atoa tatou e haamoe i te mauiui i faatupuhia e te feia faufau hamani ino tamarii i te pae taatiraa. Ua parau te hoê metua vahine e oto ra, no te mea ua haapohe ta ˈna tamaiti ia ˈna iho i muri aˈe i to ˈna hamani-ino-raahia e te hoê taata haapao tamarii: “Ua faaino roa te taata i hamani ino i ta ˈu tamaiti . . . ia ˈna e e rave rahi atu â tamaroa, e nehenehe e manaˈohia ma te faufau rahi roa ˈˈe.” E eaha ïa no te mauiui riaria e faaruruhia ra e te feia e haapohehia nei e te mau taata taparahi taata aroha ore, aore ra te feia e haapohe nei e rave rahi taata, mai tei tapeahia i Beretane o tei “haru, tei mafera, tei haamauiui e tei haapohe ma te faahapa-ore-hia, e 25 matahiti te maoro”? I te roaraa o te aamu, e au ra e aita e otia to te oto e te mauiui o ta te mau tane e te mau vahine i faatupu i nia i te tahi e te tahi.—Koheleta 4:1-3.
Hau atu, te vai ra te mauiui i faatupuhia e te mau maˈi i te pae o te manaˈo horuhoru e i te pae tino, e te oto rahi o te mau utuafare ia pohe oioi anaˈe te feia herehia. Te mauiui atoa nei te feia e faaruru ra i te oˈe aore ra i te tahi atu mau ati natura. Mea iti o te patoi i ta Mose i parau e ua î to tatou e 70 aore ra e 80 matahiti i “te mau mea peapea e te mauiui.”—Salamo 90:10, MN.
E tuhaa anei no te opuaraa a te Atua?
E nehenehe anei e parau, mai ta vetahi i manaˈo, e e tuhaa teie mauiui tamau no te tahi opuaraa taa ore a te Atua? E tia anei ia tatou ia mauiui i teie nei no te taa i te auraa o te oraraa ‘i roto i te ao a muri aˈe’? E parau mau anei, mai ta te philosopho Farani ra o Teilhard de Chardin i manaˈo, “e mea faufaa no te taata, te mauiui o te haapohe e o te haapê, ia nehenehe oia e ora varua mai”? (La pensée religieuse du Père Pierre Teilhard de Chardin; na matou i papai faaopa.) E ere roa ˈtu!
E poiete anei te hoê taata haapao maitai ma te opua mau, i te hoê vahi nohoraa atâta e i muri iho, e parauhia e e taata aroha oia, ia faaora mai oia i te taata i te mau faahopearaa iino? Eita roa ˈtu ïa! No te aha te hoê Atua here e na reira ˈi? No te aha ïa te Atua e faatia noa ˈi i te mauiui? E ore roa anei te mauiui? E tuatapapahia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
WHO photo by P. Almasy