Ia ore anaˈe te mauiui
E ERE te mauiui i te hoê tuhaa no te opuaraa matamua a te Atua no te fetii taata nei. Aita oia i manaˈo e i hinaaro noa ˈˈe i te reira. ‘Ahiri e te reira iho â,’ o ta outou paha ïa e ui, ‘mea nafea ïa oia i te haamataraa, e no te aha te Atua i faatia noa ˈi i te reira e tae mai ai i teie nei?’—A faaau e te Iakobo 1:13.
To roto te pahonoraa i te faatiaraa matamua roa ˈˈe o te aamu o te taata, oia te Bibilia, i roto iho â râ i te buka a te Genese. Te parauhia ra e ua pee to tatou nau metua matamua ra o Adamu raua o Eva, i te Diabolo ra o Satani i roto i ta ˈna patoiraa ˈtu i te Atua. Ua haamatara mai ta raua mau ohipa i rave, i te mau uiraa faufaa roa, o tei faaino i te niu mau o te ture e o te faanahoraa i nia i te ao nei. I to raua faahua-parau-raa e e tiaraa to raua e faaoti no raua iho i te mea maitai e i te mea ino, ua patoi atu raua i te mana arii o te Atua. Ua faaino atu raua i to ˈna tiaraa e faatere, e o o ˈna anaˈe te haava i “te maitai e te ino.”—Genese 2:15-17; 3:1-5.
No te aha oia i ore ai i faatupu oioi i to ˈna hinaaro?
‘No te aha ïa te Atua i ore ai i faatupu oioi i to ˈna hinaaro?’ o ta outou paha ïa e ui. No te rahiraa, e au ra e mea ohie roa te mau mea. ‘E mana to te Atua. Ua tia ia ˈna ia faaohipa i te reira no te haamou i te feia patoi,’ o ta ratou ïa e parau. (Salamo 147:5) A uiui na râ, ‘E farii anei au ma te feaa ore, i te feia atoa e faaohipa i to ratou mana rahi no te faatupu i to ratou hinaaro? Eita anei au e inoino noa ia faaohipa anaˈe te hoê taata faatere haavî i te mau nuu haapohe, no te haamou i to ˈna mau enemi?’ Eita te rahiraa o te feia feruriraa tia e au i teie huru ohipa.
‘Ah,’ o ta outou ïa e parau, ‘ahiri râ te Atua i faaohipa i taua mana ra, eita te taata e faahapa i ta ˈna mau ohipa.’ Ua papu anei ia outou? I te tanoraa mau, eita anei te taata e faahapa ia faaohipa te Atua i to ˈna mana? E uiui ratou e no te aha oia i ore ai i faaohipa i te reira i taua taime ra, e i faatia noa ˈi i te ino. E e uiui ratou e no te aha oia i faaohipa ˈi i te reira i te tahi atu mau taime. Ua haapeapea atoa te taata haapao maitai ra o Aberahama no nia i te faaohiparaa te Atua i to ˈna mana i nia i To ˈna mau enemi. A haamanaˈo na i to te Atua opuaraa e haamou ia Sodoma. Ua mǎtaˈu hape o Aberahama e e haapohe-atoa-hia te feia maitatai e te feia iino. Ua pii atura oia e: “Eiaha roa hoi oe e na reira, eiaha ia taparahi-atoa-hia te feia parau-tia, e te paieti ore.” (Genese 18:25) Ua hinaaro atoa te feia feruriraa maitai, mai ia Aberahama ra, i te haapapuraa e e ore te mana otia ore e faaohipahia ma te tano ore.
Parau mau, e nehenehe hoi ta te Atua e haamou i reira noa ia Adamu, ia Eva e ia Satani. Tera râ, a feruri na e eaha te huru o te tahi atu mau melahi aore ra mau mea ora maramarama a muri aˈe, ia faarooroo ratou i muri iho i ta ˈna mau ohipa i rave. Eita anei te reira e turai ia ratou ia uiui ma te peapea no nia i te tiaraa o te Atua e faatere? Eita anei te Atua e riro i te faahapahia e, inaha, e mea haavî oia, mai ta Nietzsche i parau, mai te hoê Atua o te haamou ma te aroha ore i te taata atoa e patoi ia ˈna?
No te aha e ore ai e faahepo i te taata ia rave i te maitai?
‘Eita anei ta te Atua e nehenehe e faahepo i te taata ia rave i te maitai?’ o ta vetahi paha ïa e ui. E hiˈopoa atoa anaˈe na i te reira. I te roaraa o te aamu, ua tamata te mau faatereraa i te faahepo i te taata ia farii i to ratou huru feruriraa. Ua faaohipa te tahi mau faatereraa aore ra te feia faatere iho e rave rau mau ravea no te faataui i te feruriraa, peneiaˈe te raau taero aore ra te tâpûraa, te faaereraa i te mau taata i ta ratou ô nehenehe, oia hoi te tiamâraa ia maiti. Aita anei tatou e oaoa ra e e tiamâraa to tatou ia maiti, noa ˈtu e e nehenehe taua ô ra e faaohipahia ma te tano ore? E faatia anei tatou i te mau tamataraa a te tahi faatereraa aore ra a te tahi taata faatere ia faaere i te reira?
No reira, eaha te ravea ê atu i te faaohipa-oioi-raa te Atua i te mana no te faahepo i te ture? Ua faaoti te Atua ra o Iehova e te ravea maitai roa ˈˈe no te faatitiaifaro i te orureraa hau, o te vaiihoraa ïa i te hoê area taime, ia faatere te feia atoa i patoi i ta ˈna mau ture ia ratou iho. O te hoê ïa area taime taotiahia, o tei vaiihohia no te fetii taata nei, te mau tamarii a Adamu raua o Eva, ia faatere ia ratou iho ma te ore e auraro i te ture a te Atua. No te aha oia i na reira ˈi? No te mea ua ite oia, e ia tae i te taime au, e matara mai iho â te haapapuraa hapa ore, o te faaite mai e mea tano noa ta ˈna huru faatereraa e te parau-tia, ia faaohipa atoa anaˈe oia i to ˈna mana otia ore no te faatupu i to ˈna hinaaro, e ia patoihia oia, e tupu iho â te ati.—Deuteronomi 32:4; Ioba 34:10-12; Ieremia 10:23.
Eaha ïa no te feia hapa ore atoa?
‘I roto i taua area taime ra, eaha ïa no te feia hapa ore atoa?’ o ta outou paha ïa e ui. ‘E mea faufaa mau anei to ratou mauiui no te haapapu i te tahi tuhaa iti o te ture?’ Inaha, aita te Atua i faatia i te ino no te haapapu noa i te tahi tuhaa iti poiri o te ture. Tera râ, no te haapapu maitai i te parau mau faufaa roa e, o ˈna anaˈe te arii, e e mea faufaa roa ia auraro i ta ˈna mau ture, ia ite noa ta ˈna mau mea ora atoa i poiete, i te hau e te oaoa.
Te ohipa faufaa roa ia haamanaˈo noa, oia hoi ua ite te Atua e e nehenehe ta ˈna e faaore roa i te mauiui, o ta te ino e faatupu nei i nia i te fetii taata nei. Ua ite oia e i muri iho, e horoa mai te area taime poto o te oto e te mauiui, i te hoê faahopearaa maitai. A feruri na i te metua vahine e tapea maitai ra i ta ˈna tamarii e mauiui ra, a patia ˈi te taote i te raau arai no te paruru ia ˈna i te tahi mau maˈi o te nehenehe hoi e haapohe i te tamarii. Aita e metua vahine e hinaaro e ia mauiui ta ˈna tamarii. Aita e taote e hinaaro e haamauiui i ta ˈna taata maˈi. I taua taime ra, aita te tamarii e taa ra i te tumu e mauiui ai oia, tera râ, i muri iho ïa oia e taa ˈi e no te aha.
E tamǎrûraa mau anei to te feia e mauiui ra?
E manaˈo paha vetahi e e riro te ite-noa-raa i teie mau mea i te tamǎrû rii i te feia e mauiui ra. Te parau ra o Hans Küng e eita te tahi haamaramaramaraa e au no nia i te mauiui “e tamǎrû i te taata e mauiui ra, mai te faataaraa ˈtu atoa i te ihitaoˈa o te mau maa, i te hoê taata e pohe poia ra.” Ua ani oia e: “E nehenehe mau anei ta te haaferuriraa maramarama atoa e faaitoito i te huitaata nei, tei fatata roa i te teimaha i te mauiui?” Inaha, aita te “haaferuriraa maramarama” atoa a te feia o te ore e tâuˈa ra i te Parau a te Atua, te Bibilia, i faaitoito i te feia e mauiui nei. Ua faarahi noa teie huru haaferuriraa taata i te fifi, na roto i te parauraa e ua riro te Atua ei haamauiui no te taata, e ua hamanihia te fenua mai te hoê peho o te mau roimata aore ra mai te hoê fenua tamatamataraa, no te feia e haere i te pae hopea i nia i te raˈi. Auê ïa faainoraa e!
Area te Bibilia ra, te horoa maira ïa oia i te tamǎrûraa mau. Aita noa oia e haamaramarama papu maira no nia i te mauiui, te horoa atoa mai nei râ oia i te tiaturiraa i nia i te mau parau tǎpǔ mau a te Atua, oia hoi e faaore roa oia i te mauiui atoa o ta teie faatiaraa poto o te mauiui e faatupu ra.
Te ‘faatiaraa o te mau mea atoa nei’
E fatata roa te Atua i te faatia i te mau mea mai ta ˈna i opua, hou na taata matamua i orure ai. E fatata te area taime ta ˈna i faataa no te faatereraa te taata ia ˈna iho, i te hope. Te ora nei tatou i te tau, i reira oia e tono mai ai ia “Iesu . . . ei te raˈi â hoi oia parahi ai, e tae noa ˈtu i te tau e tia ˈi te mau mea atoa nei, ta te Atua i parau mai i te vaha o te mau peropheta moˈa atoa no ˈna mai te matamua mai â o teie nei ao ra.”—Ohipa 3:20, 21.
Eaha ta Iesu Mesia e rave? E haamou roa oia i te mau enemi o te Atua i nia i te fenua nei. (Tesalonia 2, 1:6-10) Eita taua haamouraa ra e haamaorohia, mai ta te feia faatere haavî e rave nei. Na roto i te rahiraa haapapuraa e mea peapea mau â te mau faahopearaa o te faatereraa tano ore a te taata, e itehia e fatata te Atua i te rave i to ˈna tiaraa e i te faaohipa i to ˈna mana otia ore no te faatupu i to ˈna hinaaro. (Apokalupo 11:17, 18) I te haamataraa, e tupu ïa te “ati” o ta te fenua i ore i ite aˈenei, mai te Diluvi atoa i te tau o Noa ra, e rahi aˈe râ oia i te reira. (Mataio 24:21, 29-31, 36-39) E fanaˈo te feia e ora ˈtu i taua “ati rahi” ra i “te anotau haumǎrû,” ia ite anaˈe ratou i te tupuraa o te mau parau tǎpǔ atoa o ta te Atua i parau mai “i te vaha o te mau peropheta moˈa.” (Ohipa 3:19; Apokalupo 7:14-17) Eaha ta te Atua i tǎpǔ mai?
Oia hoi, ua parau te mau peropheta a te Atua i mutaa iho e e ore te mauiui i faatupuhia e te tamaˈi e te haamaniiraa toto. Ei hiˈoraa, te na ô maira te Salamo 46:9 e: “Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua!” Eita te feia hapa ore e hamani-ino-hia, e eita te taata e horo i to ratou fenua ma te peapea, e maferahia, e hapepahia, e e haapohehia i roto i te mau tamaˈi taehae! Te na ô ra te peropheta ra o Isaia e: “E ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.”—Isaia 2:4.
Te tohu atoa ra te mau peropheta e e ore atoa te mauiui i faatupuhia e te mau ohipa iino e te tia ore. Te tǎpǔ maira te Maseli 2:21, 22 e “na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua,” e “e taihitumuhia” te feia e faatupu nei i te oto e te mauiui. Eita faahou te ‘taata e faatere i te taata no to ˈna ra ati.’ (Koheleta 8:9, MN) E faaore-roa-hia te ino atoa. (Salamo 37:10, 38) E nehenehe te taata atoa e ora ma te hau e te ino ore, aita e mauiui faahou.—Mika 4:4.
Hau atu â, te tǎpǔ atoa maira te mau peropheta e e ore te mauiui i faatupuhia e te mau maˈi i te pae tino e i te pae o te manaˈo horuhoru. (Isaia 33:24) Te tǎpǔ maira o Isaia e e faaorahia te matapo, te tariˈa turi, te hapepa, e te feia maˈi atoa. (Isaia 35:5, 6) E faaore atoa te Atua i te mau faahopearaa o te pohe. Ua tohu o Iesu e ‘e faaroo te feia atoa i roto i te [“mau menema haamanaˈoraa,” MN] ra i tana reo.’ (Ioane 5:28, 29) I roto i ta ˈna orama no nia i “te raˈi apî e te fenua apî,” ua parauhia i te aposetolo ra o Ioane e “na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.” (Apokalupo 21:1-4) A feruri na! E ore te oto, te roimata, te mihi, e te pohe—e ore te mauiui!
E faaorehia te mau huru ati atoa e tupu ra i teie area taime i faatiahia ˈi te ino. E faaore-roa-atoa-hia te oto e te mauiui ta te taata e haamanaˈo ra, o ta te Atua i ore roa ˈtu i opua. “Ua moe te mau [“ati,” MN] i mutaaihora . . . E ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia,” o ta Isaia ïa i tohu. (Isaia 65:16, 17) I reira ïa e tupu roa ˈi te opuaraa matamua a te Atua, oia hoi ia ora te hoê fetii taata tia roa i roto i te hau e te oaoa rahi i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. (Isaia 45:18) E riro tatou i te tiaturi taatoa i to ˈna tiaraa mana arii. Auê ïa haamaitairaa taa ê ia ora i te taime e faaore ai te Atua i te mauiui atoa o te taata nei, te taime e faaite ai oia e e ere oia i te hoê Atua “haavî, haavare, taviri, haapohe,” mai ta Nietzsche i faahapa ia ˈna, maoti râ, e mea here oia e te paari e te tia, ia faaohipa anaˈe oia i to ˈna mana otia ore!
[Hohoˈa i te api 5]
Ua faaohipa te tahi feia faatere i te mau ravea no te faataui i te feruriraa o te taata, ma te faaere ia ratou i to ratou tiamâraa ia maiti
[Faaiteraa i te tumu]
UPI/Bettmann
[Hohoˈa i te api 7]
Ia ore anaˈe te mauiui, e fanaˈo roa te taata atoa i te ora