VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/1 api 5-9
  • Ua putuputu te mau vea o te hau a te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua putuputu te mau vea o te hau a te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te nehenehe . . . o tei faaite hua mai i te parau hau ra”
  • ‘Ua hau ê atu te hau a te Atua i te ite taata nei’
  • “Ia vai â te au tahoê . . . i te ati ra i te hau”
  • Eiaha outou ia mairi!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • E tae anei outou?
    A ara mai na! 1996
  • Te taviniraa ei mau vea o te hau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Orometua haapii i te Parau a te Atua—Faaitoitohia ia rave i ta ratou ohipa faauehia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/1 api 5-9

Ua putuputu te mau vea o te hau a te Atua

“UA FAAITOITOHIA matou e te mau tairururaa mataeinaa atoa o ta matou i haere,” o ta te hoê matahiapo kerisetiano ïa no te mau Hau Amui no Marite e parau ra. “I teie râ matahiti, ua hau atu i te nehenehe e faataa ˈtu. Ia hoˈi matou i te fare i te mahana tataitahi, e uiui noa matou e eaha ˈtu â ta matou e haapii i te mahana i muri iho, e aita matou i inoino!”

Mai te peu e ua haere outou i te hoê o te mau tairururaa mataeinaa “Te mau vea o te hau a te Atua,” papu maitai e te tu ra to outou manaˈo e to teie tia oaoa. Ua tuu te mahana taitahi o te tairururaa i te tapao i nia i te hoê tuhaa taa ê o te ohipa i faauehia i te mau Ite no Iehova ia rave, ei mau vea a te Atua. E hiˈo faahou anaˈe na i te porotarama e toru mahana.

“Te nehenehe . . . o tei faaite hua mai i te parau hau ra”

Teie ïa te upoo parau o te mahana matamua o te tairururaa. Ua niuhia i nia i te Isaia 52:7. I roto i teie tau fifi, e rave rahi o te tavini nei ia Iehova i roto i te mau tupuraa ati. I roto i te oreroraa parau ra “Te mau faatiaraa a te feia poro itoito o te hau,” ua uiuihia vetahi o teie feia haapao maitai. Ua riro mau â te faarooraa i ta ratou iho mau faatiaraa ei faaitoitoraa, e ua haapapuhia ïa i te feia i ruru atu e e nehenehe atoa Iehova e haapuai ia ratou, na roto i te horoaraa i “te puai tei hau aˈe i tei matauhia” no te tauturu ia ratou ia faaoromai.—Korinetia 2, 4:7, MN.

E ere te mau faaueraa a Iehova i te mea teimaha. (Ioane 1, 5:3) Ua haamaramaramahia te reira i roto i te oreroraa parau hopea o te porotarama poipoi, ma te matararaa mai te hoê vea iti e 32 api, teie hoi te upoo parau Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? Papu maitai, e tuhaa faufaa ta teie vea iti haapiiraa apî, e mau hohoˈa nehenehe to roto, e rave no te tauturu e rave rahi atu â taata ia ite i te mau opuaraa a te Atua. Te vai ra te mau faataaraa no nia i te faaohiparaa i teie vea iti apî, i roto i te tumu parau haapiiraa hopea o teie vea e i te mau api 16 e 17.

Ua haapapu te oreroraa parau ra “E faaoromai anaˈe i roto i te ohipa maitai” e ua ite maitai o Iehova i ta tatou mau tamataraa. Te faaoromairaa, te auraa ïa te mau-maite-raa tatou e te oreraa ia erehia i te tiaturiraa. Ua horoa mai o Iehova i ta ˈna Parau, to ˈna varua, e ta ˈna faanahonahoraa no te tauturu ia tatou. E titauhia te faaoromai no te poro, tera râ, te tauturu maira te pororaa ia tatou ia faaoromai, no te mea na te reira e faaoraora noa i to tatou faaroo. I te mea e tei pihai iho roa tatou i te reni hopea, eiaha tatou e vaiiho i to tatou mau fifi ia faaiti i to tatou itoito, no te mea o te feia anaˈe o te faaoromai e tae atu i te hopea, oia te ora.—Mataio 24:13.

Ua huti te oreroraa parau a te peretiteni ra “To tatou tiaraa ei vea o te hau a te Atua,” i te ara-maite-raa i nia i te tiamâraa mai te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia mai Babulonia mai, e te haamau-faahou-raa o te haamoriraa viivii ore i Ierusalema i te matahiti 537 hou to tatou tau. Ua faataa te taata orero e ua riro noa teie ohipa i tupu, ei hiˈoraa no te mea o ta te Basileia o te Atua e fatata i te faatupu na te ao nei. (Salamo 72:7; Isaia 9:7) Ta tatou hopoia i teie nei, o te pororaa ïa i te parau apî maitai o teie Basileia, e te oraraa ia au i taua poroi ra. E tia i te here no te Atua e no te taata-tupu, ia turai ia tatou ia tamau noa i roto i teie ohipa ma te tuutuu ore.—Ohipa 5:42.

Te hoê tuhaa faufaa o te porotarama no te Mahana pae, o te oreroraa parau tatuhaahia ïa “A ara i te mau marei huna o te faaanaanataeraa manaˈo.” Te faaite pinepine nei te upaupa, te hohoˈa tavirihia, te hohoˈa video, te mau porotarama tele, te hautiraa video, te buka, te vea, e te papai arearea no teie tau, i te huru feruriraa demoni. No reira, e tia ia tatou ‘ia riri i te ino’ e “ia ati atu i te maitai.” (Roma 12:9) Oia, e tia ia tatou ia faariro i te faaanaanataeraa manaˈo viivii ei mea faufau e ia ape i te reira, a haafaufaa ˈi tatou i te mau mea viivii ore, te maitai, e te haamaitai. (Philipi 4:8) Te faaitoito nei te mau papai e te mau mauhaa maimiraa i horoahia mai e te faanahonahoraa a Iehova, i to tatou feruriraa na roto i te mau manaˈo maitatai e te haapii nei te reira ia tatou ia ite i te faataa te mea maitai i te mea ino. (Hebera 5:14) E tia ia tatou ia ati maite atu i teie mau faanahoraa, mai ta tatou e ati maite atu i te hoê paˈepaˈe i nia i te miti arepurepu.

I muri iho, ua vauvauhia te oreroraa parau ra “A patoi atu i te Diabolo—Eiaha e farii i te faatitiauaraa.” Na mua noa ˈˈe ratou e tomo ai i roto i te Fenua Tǎpǔhia, e mau tausani ati Iseraela tei hema i te taiata. Aita o Phinehasa i farii i te faatitiauaraa i te haamoriraa mau. Ua ohipa oioi oia i nia i te feia rave hara, e ua mauruuru Iehova i to ˈna paieti no ˈna anaˈe. (Numera 25:1-13) Te tapao a Satani, o te faariroraa ïa ia tatou tataitahi ei feia eita e tia ia tomo i roto i te ao apî a te Atua. Mai ia Phinehasa, e tia ïa ia tatou ia patoi i te mau tutavaraa a te Diabolo no te haaviivii ia tatou. Noa ˈtu e e feia faaipoipo tatou aore ra e feia faaea taa noa, e tia ia tatou ia “maue ê atu i te faaturi.”—Korinetia 1, 6:18.

“E turu anaˈe ma te taiva ore i te tiaraa hapa ore o te Parau a te Atua,” o te oreroraa parau hopea ïa o te mahana tairururaa matamua. E rave rahi feia huri o te taui nei aore ra te iriti nei i te tahi mau tuhaa o te mau Papai. Ei hiˈoraa, no te tamǎrû i te feia paruru i te mau tiaraa o te mau vahine, te pii ra te feia huri i Te tatararaa aano o te Faufaa Apî e te mau Salamo (Beretane), i te Atua, eiaha te Metua, te Metua tane-vahine râ, e ia Iesu, “te Taata” maoti râ te “Tamaiti a te taata.” Area te Tatararaa a te ao apî ra, no te mea ua pee oia i te papai na roto i te reo tumu ma te haapao maitai rahi, ua tauturu mau â oia no te haamaramarama i to tatou manaˈo no nia e rave rahi tumu parau a te mau Papai. Ei hiˈoraa, ua parau te taata orero e: “O te huriraa tano roa a te Tatararaa a te ao apî te niu i faanaho-faahou-hia ˈi te mau amuiraa, na roto i te nominoraa i te mau tino matahiapo, no te pee maite atu â i te hiˈoraa i horoahia mai e te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua.” Te faaite nei tatou i to tatou taiva ore i te Parau a te Atua, na roto i te taioraa i te mau mahana atoa e te faaohiparaa i ta ˈna mau aˈoraa. Ua parau atoa te taata orero e: “E faaite tatou e e feia paruru taiva ore tatou i te Parau a te Atua, na roto i te pororaa ma te itoito e na roto i te faaohipa-maitai-raa ia haapii tatou ia vetahi ê, ia ore roa ˈtu tatou e taviri aore ra e faahape i ta ˈna mau parau no te faatano i to tatou iho mau manaˈo.”

‘Ua hau ê atu te hau a te Atua i te ite taata nei’

Ua tuu teie upoo parau, niuhia i nia i te Philipi 4:7, i te tapao o te piti o te mahana tairururaa. Te rahiraa haamaramaramaraa i hohorahia, no nia ïa i te manaˈo tano o te taata i nia i te taviniraa, te utuafare, te pûpûraa ia ˈna iho, e te tahi atu mau tuhaa o te oraraa i te mau mahana atoa.

I muri aˈe i te hoê aparauraa o te irava mahana, ua vauvauhia mai te hoê oreroraa parau tatuhaahia “Te faaite ra te mau vea i te parau apî maitai o te hau.” E poroi o te hau ta tatou, e e tia ia faaite i te reira ma te hau. (Ephesia 6:15) Ta tatou fa, o te haaputapûraa ïa i te mafatu, eiaha râ ia manuïa ta tatou haaferuriraa. E tauturu te faaineineraa e te mau papai ta tatou e fanaˈo nei no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova, ia na reira tatou. Eiaha tatou e vaiiho i te tâuˈa ore aore ra te anaanatae ore ia haaparuparu ia tatou. E tia râ ia tatou ia tamau i te ‘rave i te maraa ia tatou,’ ma te haapiiraa tataitahi tamau maitai, te haereraa i te mau putuputuraa, e te apitiraa i roto i te ohipa pororaa. (Timoteo 2, 2:15, MN) Eiaha e haamoehia i te hamani maitai ia vetahi ê, i to tatou iho â râ mau fetii i roto i te faaroo. (Galatia 6:10) Parau mau, te raveraa i te maraa ia tatou, e ere ïa te auraa e rohi tatou hau atu i ta tatou e nehenehe. E farii Iehova i te mea o ta te taata taitahi e nehenehe e rave ia au i to ˈna aravihi e to ˈna huru tupuraa.

Te horoa nei te mau tavini o te Atua i to ratou taime, to ratou puai, e ta ratou mau taoˈa no te faahaere i te mau faufaa o te Basileia i mua. Ua haamatara te oreroraa parau ra “E horoa anaˈe ma te oaoa i roto i te faanahonahoraa a Iehova” e, i te mea e te rahi noa ˈtura te feia e au i te mamoe e farii ra i te poroi o te Basileia, te hinaarohia ra te tahi atu â mau tauihaa, mau vahi putuputuraa, e te mau fare a te amaa. Maoti ta tatou mau ô e fanaˈo ai te faanahonahoraa i te mau mea atoa e hinaarohia, no te faatupu i te ohipa pororaa na te ao nei. Te faahanahana atoa ra te horoa-maitai-raa ia Iehova e te faaoaoa ra i te taata horoa. No reira, te mau Kerisetiano, eiaha tatou e haafaufaa ore i teie tuhaa faufaa o ta tatou haamoriraa.—Korinetia 2, 8:1-7.

I te pae hopea o te rururaa o te poipoi, ua hohorahia mai te oreroraa parau bapetizoraa—o te hoê noâ taime faufaa i roto i te mau rururaa rarahi a te mau Ite no Iehova. Auê te oaoa e ia ite i te feia i pûpû apî ia ratou ia pee i te mau taahiraa avae o Iesu na roto i te bapetizoraa i roto i te pape! (Mataio 3:13-17) Ua haapiihia te feia atoa e rave ra i teie taahiraa i roto i te pu o te paari rahi roa ˈˈe—te Bibilia. Hau atu â, ua itea mai ia ratou te tumu mau o te oraraa, e te haamaitaihia ra ratou e te hau no roto mai i te iteraa e te rave ra ratou i te mea tia.—Koheleta 12:13.

Ua horoahia te mau aˈoraa tano maitai i roto i te oreroraa parau ra “A vaiiho i te ite-maite-raa ia paruru ia outou.” Mea faufaa roa te ite-maite-raa i roto i te mau ohipa tapihoo. Eiaha tatou e rave i ta tatou mau ohipa tapihoo i roto i te Piha no te Basileia, eiaha atoa tatou e faaohipa i te mau hoa kerisetiano ia monihia tatou. (A faaau e te Ioane 2:15, 16.) E hinaaro-atoa-hia te ite-maite-raa ia tuu-anaˈe-hia te moni i roto i te hoê ohipa tapihoo, aore ra ia tarahuhia aore ra ia horoa-tarahu-hia te moni. “Na roto i te manuïa-ore-raa te mau ohipa tapihoo i rotopu i te mau Kerisetiano, ua tupu ïa te fifi, e o vetahi tei tiaturi faufaa ore i teie mau faatianianiraa faahiahia, ua fifi atoa ratou i te pae varua,” o ta te taata orero ïa i parau. Noa ˈtu e e ere i te mea ino ia faaau te mau Kerisetiano i te ohipa tapihoo i te tahi atu, papu maitai, e mea paari ia vai ara. E ia ravehia te hoê faaauraa tapihoo i rotopu e piti taata, e tia ia papai-roa-hia te mau parau faaauraa.

Ua hohorahia te mau ture a te Atua no nia i te tane e te vahine i roto i te oreroraa parau ra “Na ˈna i poiete i te tane e te vahine.” Ua ruri-ê-hia te mau tiaraa o te tane e o te vahine i te roaraa o te aamu. “E rave rahi o te faaau hape ra i te huru tane i te faatereraa haavî, e te etaeta, aore ra faarahi i te tane,” o ta te taata orero ïa i parau. “I roto i te tahi mau nunaa, e mea varavara roa, e mea haama atoa ia taˈi te hoê tane i te vahi taata aore ra o ˈna anaˈe iho. Teie râ, te faatia ra te Ioane 11:35 e i te taime tei roto oia i te taata i mua mai i te vahi hunaraa o Lazaro, ‘oto ihora Iesu.’” E no te vahine? Te faaau-pinepine-hia ra te huru vahine i te huru haviti o te tino. Ua ui râ te taata orero e: “Mai te peu e e mea nehenehe te hoê vahine e te erehia ra râ i te haapao e e mea patoitoi, faaooo, aore ra teoteo, e nehenehe anei oia e riro ei purotu i te auraa mau o te parau ra, huru vahine mau?” (A faaau e te Maseli 11:22; 31:26.) I roto i ta ratou paraparauraa, to ratou haerea, e te huru faanehenehe, te tutava nei te tane e te vahine kerisetiano i te faaohipa i te mau ture Bibilia. Ua na ô te taata orero e: “I te hoê tane e faaite ra i te hotu o te varua, e mea ohie ïa ia auraro atu, e i te hoê vahine e na reira atoa, e mea ohie ïa ia here atu.”—Galatia 5:22, 23.

I muri iho, ua hohorahia mai te oreroraa parau tatuhaahia “Te haapao ra te Atua o te hau ia outou.” E rave rahi Kerisetiano e haapeapea nei i te pae moni. Noa ˈtu râ, te tǎpǔ nei Iehova e: “E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.” (Hebera 13:5) Noa ˈtu te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa, ua tiaturi vetahi i teie parau tǎpǔ na roto i te raveraa i te taviniraa pionie tauturu aore ra tamau. Te tuu nei vetahi o te ore e nehenehe e rave i te taviniraa pionie i teie nei, i te mau faufaa o te Basileia na mua, na roto i te faaohiparaa i te mau taime atoa no te poro. (Mataio 6:33) Te haapopouhia ra teie mau huru tutavaraa atoa! Ua horoa mai te faanahonahoraa a Iehova e rave rahi papai no te tauturu ia tatou i roto i ta tatou taviniraa e no te faaruru i to tatou mau fifi. Mai te peu e e faaite tatou i te mauruuru no te mau faanahoraa a Iehova i te pae varua, e haamaitai mai oia ia tatou ma te horoa mai i te hau i roto i teie tau fifi i te pae faanavairaa faufaa.—Salamo 29:11.

I te hoperaa te oreroraa parau hopea o te mahana ra “A tapi i te hau a te Atua i roto i te oraraa utuafare,” ua oaoa te feia i ruru mai i te fanaˈoraa i te buka apî, Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare. “A tutava i te tuatapapa i teie buka outou tataitahi e te utuafare,” o ta te taata orero ïa i faaitoito. “A tutava ma te aau rotahi i te faaohipa i ta ˈna mau aˈoraa niuhia i nia i te Bibilia, e papu maitai e faarahi outou i te hau e te oaoa o to outou utuafare.”

“Ia vai â te au tahoê . . . i te ati ra i te hau”

Niuhia i nia i te Ephesia 4:3, e upoo parau tano maitai teie no te mahana hopea o te tairururaa. Ua haapiihia te mau Ite no Iehova, no te mau fenua atoa mai o te ao nei, e te Atua. No reira ratou e here ai i te hau. Te pee nei ratou i te hiˈoraa o Iesu e te tutava nei “ia vai â te au tahoê a te [v]arua i te ati ra i te hau.”

Ua haamatarahia te hau e vai ra i roto i te faanahonahoraa a te Atua, i roto i te oreroraa parau tatuhaahia ra “Te iteraa e o vai te mau vea mau.” Ua vai na te mau peropheta haavare i Iseraela no tahito ra. Tera râ, ua tohu te mau vea mau a te Atua—mai te mau peropheta ra o Isaia, o Ezekiela, e o Ieremia—ma te papu i te toparaa o Ierusalema, te tau o te hopoi-tîtî-raa, e te tiamâraa i te pae hopea o te nunaa a te Atua. Te itehia ra te hoê â huru tupuraa i teie nei tau. Te rahi noa ra te mau vea haavare i roto i te mau tuhaa o te politita e te haapaoraa hape. Tera râ, ua faatia mai Iehova i ta ˈna mau Ite no te faaite i ta ˈna opuaraa no nia i teie faanahoraa o te mau mea. Mai te matahiti 1919 mai iho â râ, to te mau tavini a Iehova faaohiparaahia no te faaite i te poroi a te Atua. Auê ratou i te taa ê i te mau vea haavare a te Amuiraa faaroo kerisetiano e! Ia rave na ïa tatou ma te itoito i ta tatou tuhaa i roto i teie ohipa, hou Iehova e parau mai ai e ua oti.

Ua haapapu te oreroraa parau ra “E faaroo e e auraro anaˈe i te Parau a te Atua” e, o te mau Papai te pu rahi roa ˈˈe no te aratairaa, te tamahanahanaraa, e te tiaturiraa. (Isaia 30:20, 21; Roma 15:4) Te rahi noa ra te huru faatia noa o te ao nei i teie tau. No reira, hau atu i na mua ˈˈenei, e tia ia tatou ia faaroo i te mau aˈoraa no roto mai i te Parau a te Atua e ta ˈna faanahonahoraa. Ua ite Iehova i to tatou mau paruparu, e ua tapao maitai o ˈna i roto i ta ˈna Parau i te eˈa e faufaahia ˈi tatou. Te horoa maira te iteraa e te turu nei Iehova ia tatou, i te tiaturiraa ia haere i mua ma te rave i te mau mea atoa ta ˈna e ani maira ia tatou.

Ua faaineine te reira i te feruriraa o te feia i putuputu mai, no te darama i hautihia i muri iho, ma te mau ahu no tahito ra. Teie te tumu parau “No te aha e faatura ˈi i te mau faanahoraa teotaratia?” Ma te faaohipa i te aamu Bibilia no Gideona ei niu, ua horoa mai teie darama i te hoê haapiiraa puai mau—e tia ia tatou ia pee i te mau faaueraa a te Atua e eiaha e mono atu i to tatou iho manaˈo aore ra e tamata i te ape i te mau aˈoraa teotaratia.

Teie te tumu parau o te oreroraa parau huiraatira “Inaha te hau mau!—Nohea mai ïa?” Eita e taeahia i teie nei ao ia feruri i te hau ta te Atua e tǎpǔ maira. “Te auraa o te hau mau, ia hau ïa i te mau mahana atoa,” o ta te taata orero ïa i parau. “Te auraa o te hau a te Atua, o te hoê ïa ao aita e maˈi, e mauiui, e oto, e te pohe.” Te parau maira te Bibilia ia tatou e e “faaore [Iehova] i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua.” (Salamo 46:9) Nafea o ˈna e na reira ˈi? Na roto i te haamouraa i te Diabolo ra o Satani, o te faatupu nei i te tamaˈi. (Apokalupo 20:1-3) E mea na reira ïa te feia haehaa e ‘parahi ai i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.’—Salamo 37:11.

I muri iho i te hoê tuatapaparaa poto o te tumu parau haapiiraa o Te Pare Tiairaa no te hebedoma, ua vauvauhia te oreroraa parau hopea no te tairururaa. Ua haamatara taua oreroraa parau putapû ra “A haere i mua te mau vea o te hau a te Atua,” e e ohipa pororaa otahi ta tatou e te ru. E ere teie i te taime no te faafaaea, no te faataupupu aore ra no te hoˈi faahou i te mau manaˈo hape. Ua faaineinehia tatou e te mea o ta tatou e hinaaro ra—te poroi a te Atua, to ˈna varua moˈa, e e rave rahi faanahoraa no roto mai i ta ˈna faanahonahoraa here teotaratia. Ei mau tavini no Iehova, ia tamau noa ïa tatou i te haere i mua, ei mau vea o te hau a te Atua!

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 9]

Te hoê faanahoraa here no te mau utuafare

Ua oaoa roa te feia i haere i te piti o te mahana tairururaa mataeinaa “Te mau vea o te hau a te Atua” i te matararaa mai te buka apî ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare. Te vai ra te mau haamaramaramaraa a te mau Papai i roto i teie buka o te riro ei mea faufaa no te mau utuafare atoa e here ra i te Atua.

Teie ta te hoê matahiapo no Connecticut, i te mau Hau Amui no Marite, e parau ra: “I te 15 no Tiunu, ua noaa mai ta matou buka ra Oaoa i te utuafare. I te 16 no Tiunu, ua taio vau i te afaraa o te buka. I te 17, ua tupu ta matou haapiiraa matamua e te utuafare i nia i teie buka, e ua faaitoito-roa-hia matou! I taua noâ mahana ra, ua hope ia ˈu i te taio i te buka. Papu maitai, e riro teie buka faahiahia ei buka faufaa roa no te taatoaraa e faaohipa i te reira. Te horoa ra te huru haavare ore e te mau haamaramaramaraa apî a te buka, i te tahi atu haapapuraa e te horoa nei ‘te tavini haapao maitai e te paari’ i te ‘maa i te hora mau ra’ e ua ite maitai oia i to tatou mau hinaaro i teie tau fifi.”—Mataio 24:45-47.

[Hohoˈa i te api 7]

Te hinaaro ra te feia apî e te ruhiruhia e ite e eaha ta te Atua e titau ra

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono