VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/1 api 10-15
  • Te taviniraa ei mau vea o te hau a te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te taviniraa ei mau vea o te hau a te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Tei to Atua ra te hau!”
  • Te vea o te hau rahi roa ˈˈe a Iehova
  • Haapiihia i te haere na nia i te mau taahiraa avae o te Mesia
  • E feia hau i roto i te hoê ao arepurepu
  • Te hau a te Atua no te feia e haapiihia ra e Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • E nehenehe outou e fanaˈo rahi atu â i te hau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • A vaiiho i “te hau a te Atua” ia paruru i to outou mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te hau, e nafea ïa ia ite?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/1 api 10-15

Te taviniraa ei mau vea o te hau a te Atua

“Te nehenehe o te avae o te vea i nia i te mouˈa, . . . o tei faaite hua mai i te parau hau ra!”—ISAIA 52:7.

1, 2. (a) Ia au i tei tohuhia i roto i te Isaia 52:7, eaha te parau apî maitai te tia ia poro-haere-hia? (b) Eaha te auraa o te mau parau tohu a Isaia no Iseraela i tahito ra?

E PARAU apî maitai te tia ia poro-haere-hia! E parau apî ïa no te hau—oia, no te hau mau. E poroi faaora o tei taaihia i te Basileia o te Atua. I mutaa ihora, ua papai te peropheta ra o Isaia no nia i teie poroi, e ua faahereherehia ta ˈna mau parau no tatou nei, i roto i te Isaia 52:7 e na ô ra e: “Te nehenehe o te avae o te vea i nia i te mouˈa, o tei hopoi mai i te parau maitai ra, o tei faaite hua mai i te parau hau ra! o tei hopoi mai i te parau oaoa e te maitai ra, o tei faaite hua mai i te ora ra! o tei parau mai ia Ziona, Tei to Atua ra te hau!”

2 Ua faaurua o Iehova i ta ˈna peropheta ra o Isaia no te papai i taua poroi ra no te maitai o Iseraela i tahito ra e no to tatou atoa maitai i teie nei mahana. Eaha to ˈna auraa? I te tau a papai ai o Isaia i teie mau parau, ua hopoi-aˈena-hia paha te basileia o Iseraela i te pae apatoerau, ei tîtî na to Asura. I muri aˈe, e hopoi-tîtî-atoa-hia te feia no te basileia o Iuda i te pae apatoa, i Babulonia. E tau mauiui e te ahoaho mau ïa no te nunaa, no te mea aita te huiraatira i auraro ia Iehova, e aita ˈtura ratou i hau e te Atua. Mai ta Iehova i parau atu ia ratou, na to ratou haerea hara i faataa ia ratou e to ratou Atua. (Isaia 42:24; 59:2-4) Na roto râ ia Isaia, ua tohu o Iehova e, i te tau i faataahia, e matara te mau uputa o Babulonia. E faatiamâhia te nunaa o te Atua no te hoˈi atu i to ratou fenua aiˈa, no te patu faahou i te hiero o Iehova. E haamau-faahou-hia o Ziona, e e rave-faahou-hia te haamoriraa a te Atua mau i Ierusalema.—Isaia 44:28; 52:1, 2.

3. Mea nafea te parau tǎpǔ no te haamau-faahou-raa o Iseraela i riro atoa ˈi ei parau tohu no te hau?

3 Ua riro atoa teie parau tǎpǔ no te faatiamâraa ei parau tohu no te hau. I te mea e ua faahoˈi-faahou-hia mai ratou i roto i te fenua ta Iehova i horoa na te mau ati Iseraela, e haapapuraa ïa te reira no te hamani maitai o te Atua e no to ratou tatarahapa. E faaite hoi te reira e ua hau ratou e te Atua.—Isaia 14:1; 48:17, 18.

“Tei to Atua ra te hau!”

4. (a) I roto i teihea auraa e parauhia ˈi e ‘tei ia Iehova ra te hau’ i te matahiti 537 hou to tatou tau? (b) Mea nafea to Iehova ohiparaa no te maitai o to ˈna nunaa i te mau matahiti i muri iho mai?

4 I to Iehova faatupuraa i teie faatiamâraa i te matahiti 537 hou to tatou tau, ua tano maitai ïa teie faaiteraa i nia ia Ziona: “Tei to Atua ra te hau!” O Iehova mau hoi te “Arii mure ore.” (Apokalupo 15:3, MN) Tera râ, ua riro teie faatiamâraa i to ˈna nunaa ei faaiteraa ê atu no to ˈna tiaraa mana arii. Na roto i te hoê ravea taa ê mau, ua haapapu te reira e mea puai aˈe oia i te hau emepera mana roa ˈˈe a te taata e tae roa mai i taua tau ra. (Ieremia 51:56, 57) Na roto i te ohiparaa a te varua o Iehova, aita te tahi atu mau opuaraa iino i nia i to ˈna nunaa i manuïa. (Esetera 9:24, 25) E rave rahi taime to Iehova faaohiparaa i te mau ravea huru rau no te turai i te mau arii no Medai-Peresia ia turu i te faatupuraa i to ˈna hinaaro mana hope. (Zekaria 4:6) Ua faatiahia te mau ohipa faahiahia i tupu i taua mau tau ra no tatou nei, i roto i te mau buka Bibilia a Ezera, Nehemia, Esetera, Hagai, e Zekaria. E puai-mau-hia to tatou faaroo ia taio faahou tatou i teie mau faatiaraa!

5. Eaha te mau ohipa faufaa roa e faahitihia ra i roto i te Isaia 52:13–53:12?

5 Teie râ, e haamataraa noa ïa te ohipa i tupu i te matahiti 537 hou to tatou tau e tei tupu i muri iho. I muri noa iho i te parau tohu no te haamau-faahou-raa i roto i te pene 52, ua papai o Isaia no nia i te haerea mai o te Mesia. (Isaia 52:13–53:12) Na roto i te arai o te Mesia, oia hoi o Iesu Mesia, e faatae mai o Iehova i te hoê poroi no te faatiamâraa e no te hau faufaa ˈtu â i te ohipa i tupu i te matahiti 537 hou to tatou tau.

Te vea o te hau rahi roa ˈˈe a Iehova

6. O vai te vea o te hau rahi roa ˈˈe a Iehova, e eaha te hopoia o ta ˈna i faaohipa i nia ia ˈna iho?

6 O Iesu Mesia te vea o te hau rahi roa ˈˈe a Iehova. Oia te Logo, aore ra te Parau, a te Atua, to Iehova iho Auvaha. (Ioane 1:14) Ia au maite i teie tiaraa, tau taime i muri aˈe i to ˈna bapetizoraahia i Ioridana, ua tia ˈtu o Iesu i roto i te sunago i Nazareta e ua taio haapuai oia i ta ˈna hopoia i roto i te Isaia pene 61. Ua haapapu maitai taua hopoia nei e ua tonohia mai oia no te poro i te “faaora” e te “ora,” e tae noa ˈtu i te ravea e noaa mai ai te farii maitai o Iehova. Aita noa râ o Iesu i poro haere i te hoê poroi no te hau. Ua tono atoa mai te Atua ia ˈna no te haamau i te niu o te hau mure ore.—Luka 4:16-21.

7. Eaha te faahopearaa o te hau e te Atua e fanaˈohia na roto ia Iesu Mesia?

7 I te taime a fanauhia ˈi o Iesu, ua fa maira te mau melahi i mua i te mau tiai mamoe i pihai iho ia Betelehema, ma te arue i te Atua i te na ôraa e: “Ia haamaitaihia te Atua i nia i te raˈi teitei, ei hau to teie nei ao, [“i nia i te taata farii-maitai-hia,” MN].” (Luka 2:8, 13, 14) Oia, e tupu te hau no te feia o ta te Atua i farii maitai, no te mea ua faatupu ratou i te faaroo i roto i te faanahoraa o ta ˈna i rave na roto i ta ˈna Tamaiti. Eaha ïa te auraa? Oia ïa, noa ˈtu e ua fanauhia te mau taata i roto i te hara, e nehenehe ratou e fanaˈo i te hoê tiaraa mâ i mua i te Atua, i te hoê taairaa fariihia e o ˈna. (Roma 5:1) E nehenehe ratou e fanaˈo i te peapea ore o te aau, i te hau, o te ore roa e noaa na roto i te tahi atu ravea. I te taime faataahia e te Atua, e tupu te hoê faatiamâraa i te mau faahopearaa atoa o te hara no ǒ mai ia Adamu ra, e tae noa ˈtu i te maˈi e te pohe. Eita te taata e riro faahou ei matapo, ei tariˈa turi aore ra ei hapepa. E faaore-roa-hia te paruparu peapea mau e te mau maˈi hepohepo mau o te feruriraa. E nehenehe ïa e oaoa i te oraraa tia roa e a muri noa ˈtu.—Isaia 33:24; Mataio 9:35; Ioane 3:16.

8. O vai te nehenehe e fanaˈo i te hau a te Atua?

8 O vai te nehenehe e fanaˈo i te hau a te Atua? O te feia atoa ïa e faatupu i te faaroo i roto ia Iesu Mesia. Ua papai te aposetolo Paulo e ‘e mea tia i te Atua e ei roto i te Mesia e faafaite ai i te mau mea atoa ra ia ˈna iho i roto ia ˈna ra, i te hau i noaa i te toto o Iesu i nia i te pou haamauiuiraa.’ Ua parau faahou te aposetolo e, i roto i teie faafaiteraa, te vai ra “to te raˈi”—oia hoi te feia o te riro ei feia aiˈa e te Mesia i nia i te raˈi. Te vai atoa ra “to te fenua nei”—oia hoi te feia o te fanaˈo i te ravea e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei ia riro mai oia ei Paradaiso. (Kolosa 1:19, 20) No to ratou fariiraa i te faufaa o te tusia o Iesu, e no to ratou auraroraa i te Atua ma to ratou mafatu atoa, e nehenehe teie mau taata e oaoa i te auhoaraa mahanahana e te Atua.—A faaau e te Iakobo 2:22, 23.

9. (a) E ohipa te hau e te Atua i nia i teihea mau taairaa ê atu? (b) Ia tupu te hau vai maoro na te mau vahi atoa, eaha te mana ta Iehova i horoa na ta ˈna Tamaiti?

9 Mea faufaa mau â teie hau e te Atua! Aita anaˈe e hau e te Atua, aita atoa ïa e hau vai maoro e te faufaa mau i roto i te tahi atu mau taairaa. O te hau e o Iehova te niu o te hau mau i nia i te fenua nei. (Isaia 57:19-21) Ma te tano roa, o Iesu Mesia te Arii no te hau. (Isaia 9:6) Mea na roto ia ˈna te mau taata e faafaite ai e te Atua, e ia ˈna atoa to Iehova horoaraa i te mana faatere. (Daniela 7:13, 14) E no nia i te mau faahopearaa o te faatereraa huiarii a Iesu i nia i te huitaata nei, te tǎpǔ ra o Iehova e: “E te tupuraa o . . . [te] hau, aore ïa e hopea.”—Isaia 9:7; Salamo 72:7.

10. Mea nafea to Iesu horoaraa i te hiˈoraa i to ˈna pororaa i te poroi no te hau a te Atua?

10 E mea hinaarohia te poroi no te hau a te Atua e te huitaata atoa nei. Ua horoa mai o Iesu iho i te hoê hiˈoraa itoito i to ˈna pororaa i teie poroi. Ua na reira oia i te hiero i Ierusalema, i te pae mouˈa, na nia i te purumu, i te hoê vahine Samaria i te apoo pape, e i te fare o te taata. I te mau vahi atoa te vai ra te taata, ua imi o Iesu i te mau ravea no te poro i te hau e te Basileia o te Atua.—Mataio 4:18, 19; 5:1, 2; 9:9; 26:55; Mareko 6:34; Luka 19:1-10; Ioane 4:5-26.

Haapiihia i te haere na nia i te mau taahiraa avae o te Mesia

11. Ua haapii o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave i teihea ohipa?

11 Ua haapii o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro i te poroi no te hau a te Atua. Mai ia Iesu o tei riro ei “ite mau e te parau mau” no Iehova, ua papu ia ratou e tei ia ratou atoa ra te hopoia e poro. (Apokalupo 3:14; Isaia 43:10-12) Ua faariro ratou i te Mesia ei Aratai no ratou.

12. Mea nafea to Paulo faaiteraa i te faufaaraa o te ohipa pororaa?

12 Ua haaferuri te aposetolo Paulo i nia i te faufaaraa o te ohipa pororaa, i te na ôraa e: “Te parau maira hoi te parau i papaihia ra e, O tei faaroo atoa ia ˈna ra, e ore anaˈe ïa e haama.” Oia hoi, e ore roa te taata o te faatupu i te faaroo i roto ia Iesu Mesia ei Mauhaa faaora Matamua a Iehova, e haama. Eita roa te iri o te hoê taata e riro ei tumu no te faaere ia ˈna, inaha ua parau â o Paulo e: “Aita roa hoi e huru ê i te ati Iuda e te Heleni, e hamani maitai rahi hoi to te Fatu o te mau mea atoa nei, i te taata atoa i tiaoro atu ia ˈna ra. O te tiaoro atoa hoi i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora.” (Roma 10:11-13) Tera râ, nafea te taata ia haapii i taua ravea ra?

13. Eaha tei titauhia ia nehenehe te taata e faaroo i te parau apî maitai, e mea nafea to te mau Kerisetiano o te senekele matamua pahonoraa i taua titauraa ra?

13 Ua haamatara o Paulo i teie titauraa na roto i te faahitiraa i te mau uiraa te tia i te tavini tataitahi a Iehova ia feruri. Ua ani te aposetolo e: “Eaha ra te taata nei e tia ˈi ia tiaoro atu ia ˈna, i tei ore i faaroohia e ratou ra? e eaha hoi ratou e tia ˈi ia faaroo ia ˈna, i tei ore ratou i ite ia ˈna? e eaha hoi ratou e ite ai i te faaite ore? Eaha hoi te taata nei e tia ˈi ia faaite ia ore ratou ia tonohia?” (Roma 10:14, 15) Te haapapu maitai ra te aamu o te Kerisetianoraa matamua e, ua pee te mau tane e te mau vahine, te feia apî e te feia paari, i te hiˈoraa tei vaiihohia mai e te Mesia e ta ˈna mau aposetolo. Ua riro mai ratou ei feia poro itoito i te parau apî maitai. Ia au i te hiˈoraa o Iesu, ua poro ratou i te taata na te mau vahi atoa. No to ratou hinaaro ia ore te hoê ia moehia, ua rave ratou i ta ratou taviniraa i te mau vahi taata e i tera e tera fare.—Ohipa 17:17; 20:20.

14. Mea nafea “te avae” o te feia hopoi i te parau apî maitai i riro mau ai ei mea “nehenehe”?

14 Parau mau, aita te mau taata atoa i farii maitai mai i te feia poro kerisetiano. Noa ˈtu râ, ua tano te faahitiraa a Paulo i te Isaia 52:7. I muri aˈe i to ˈna aniraa e, ‘Eaha ratou e tia ˈi ia faaite ia ore ratou ia tonohia?’ ua parau â oia e: “Oia hoi tei papaihia ra e, O te nehenehe o te avae o te feia i hopoi mai i te parau oaoa o te hau e, o tei hopoi mai i te evanelia o te maitai ra e!” Eita paha tatou e manaˈo e mea nehenehe, aore ra mea haviti, to tatou avae. Eaha ïa te auraa o teie irava? Inaha, e mea matauhia e na te avae e aratai i te hoê taata ia haere e poro ia vetahi ê. Te faahohoˈa mau ra ïa te avae i te taata iho. E nehenehe tatou e tiaturi e, no te feia e rave rahi o tei faaroo i te parau apî maitai na roto i te mau aposetolo e te tahi atu mau pǐpǐ a Iesu Mesia i te senekele matamua ra, ua riro mau â teie mau Kerisetiano matamua ei hiˈoraa nehenehe roa. (Ohipa 16:13-15) Hau atu râ, e mea faufaa roa ratou i mua i te aro o te Atua.

15, 16. (a) Mea nafea to te mau Kerisetiano matamua haapapuraa e ua riro mau ratou ei mau vea o te hau? (b) Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia rave i ta tatou taviniraa mai ta te mau Kerisetiano o te senekele matamua ra i rave?

15 E poroi no te hau ta te mau pǐpǐ a Iesu, e ua afai ratou i taua poroi ra ma te hau. Teie te mau faaueraa ta Iesu i horoa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Te fare ta outou e tomo ra, e mata na i te parau atu, Ei hau to teie nei utuafare. E tei reira te hoê tamaiti no te hau, e vai â taua hau ra i nia iho ia ˈna; aore ra, e hoˈi mai ïa i nia iho ia outou.” (Luka 10:5, 6) Sha·lohmʹ, oia hoi “hau,” o te aroharaa matauhia ïa e te mau ati Iuda. Teie râ, e ere te reira anaˈe ta te mau faaueraa a Iesu i faahiti. Ei ‘mau vea na te Mesia,’ ua faaitoito ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te taata e: “E faafaite outou i te Atua.” (Korinetia 2, 5:20) Ia au i te mau faaueraa a Iesu, ua paraparau ratou i te taata no nia i te Basileia o te Atua e eaha to ˈna auraa no ratou iho ei taata tataitahi. Ua fanaˈo te feia i faaroo i te hoê haamaitairaa; area te feia i ore i faaroo ra, ua erehia ïa ratou.

16 Mea na reira atoa te mau Ite no Iehova ia rave i ta ratou taviniraa i teie mahana. E ere na ratou iho te parau apî maitai o ta ratou e afai nei i te taata; no ǒ mai râ i Tei tono ia ratou. Ta ratou hopoia, o te afairaa ˈtu ïa i teie nei poroi. Ia farii mai te taata ra, e nehenehe ïa ratou e fanaˈo i te mau haamaitairaa faahiahia. Ia patoi mai râ ratou, te patoi ra ïa ratou i te hau e te Atua ra o Iehova e ta ˈna ra Tamaiti, o Iesu Mesia.—Luka 10:16.

E feia hau i roto i te hoê ao arepurepu

17. Noa ˈtu e e farerei tatou i te feia iria, eaha to tatou huru, e no te aha?

17 Noa ˈtu e e farii mai te taata aore ra eita, e mea faufaa ia haamanaˈo noa te mau tavini a Iehova e e mau vea ratou o te hau a te Atua. E nehenehe te mau taata no teie nei ao e mârô e e iria, e e taora mai ratou i te tahi mau parau haamauiui, aore ra e faaino ratou i te feia o ta ratou e riri ra. Peneiaˈe ua na reira atoa vetahi i rotopu ia tatou i mutaa ihora. Teie râ, mai te peu e ua ahu tatou i te huru taata apî e e ere faahou tatou no teie nei ao, eita ïa tatou e pee i ta ratou ra mau peu. (Ephesia 4:23, 24, 31; Iakobo 1:19, 20) Noa ˈtu eaha te huru o vetahi ê, e faaohipa tatou i teie aˈoraa: “[“Ia tia ia outou,” MN] ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.”—Roma 12:18.

18. E nafea tatou ia haavî mai te hoê tia mana a te hau ia tatou, e no te aha?

18 I te tahi mau taime, e afaihia tatou i mua i te mau tia mana a te hau no ta tatou taviniraa. Ma te faaohipa puai i to ratou mana, e “ui mai” paha ratou e ia faataa ˈtu tatou e no te aha tatou e rave ai i tera mea, aore ra no te aha tatou e ore ai e rave i te tahi ohipa. E hinaaro paha ratou e ite e no te aha tatou e poro ai i teie huru poroi—e poroi hoi o te faautua nei i te haapaoraa hape e o te faaite ra i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. E turai to tatou faatura i te hiˈoraa i vaiihohia mai e te Mesia, ia tatou ia pahono ma te mǎrû e te faatura hohonu. (Petero 1, 2:23; 3:15) Mea pinepine, na te mau upoo faatere haapaoraa aore ra peneiaˈe na to ratou iho mau raatira e faahepo nei i teie mau tia mana. E nehenehe te hoê pahonoraa mǎrû e tauturu ia ratou ia ite e eita ta tatou ohipa e faahuehue ia ratou aore ra i te hau o te huiraatira. E nehenehe teie huru pahonoraa e faatupu i te manaˈo faatura, te tahoê, e te hau i roto i te feia e farii mai.—Tito 3:1, 2.

19. Eita roa ˈtu te mau Ite no Iehova e faaô i roto i teihea mau ohipa?

19 Ua matauhia te mau Ite no Iehova na te ao atoa nei, ei feia o te ore roa ˈtu e faaô i roto i te mau tamaˈi a teie nei ao. Eita ratou e faaô i roto i te mau aroraa a teie nei ao i te pae no te nunaa taata, te haapaoraa, aore ra te politita. (Ioane 17:14) No te mea te faaue nei te Parau a te Atua ia tatou ‘ia auraro maite i te feia mana toroa,’ eita ïa tatou e opua noa ˈˈe e apiti atu i roto i te mau ohipa faahuehue no te patoi i te mau huru raveraa a te hau faatere. (Roma 13:1) Aita roa ˈtu te mau Ite no Iehova i turu i te tahi pǔpǔ o tei opua e faatahuri i te hau faatere. Ia au i te mau ture o ta Iehova i haamau no ta ˈna mau tavini kerisetiano, eita roa ˈtu e tia ia ratou ia apiti atu i roto i te mau ohipa haamaniiraa toto aore ra haavîraa uˈana atoa! Eita noa te mau Kerisetiano mau e faahiti i te parau no te hau; te ora atoa nei râ ratou ia au i te mea o ta ratou e poro ra.

20. I te pae no te hau, eaha te tiaraa ta Babulonia Rahi i rave na?

20 Taa ê atu i te mau Kerisetiano mau, aita te mau tia o te mau faanahonahoraa faaroo a te Amuiraa faaroo kerisetiano, i riro ei mau vea no te hau. Ua faatia noa, ua turu hoi, e ua aratai atoa te mau haapaoraa a Babulonia Rahi—te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo kerisetiano e oia atoa te mau haapaoraa e ere i te Kerisetiano—i te mau tamaˈi a te mau nunaa. O ratou atoa te tumu i hamani-ino-hia ˈi e i haapohe-atoa-hia ˈi te mau tavini haapao maitai a Iehova. No nia ia Babulonia Rahi, te na ô ra te Apokalupo 18:24 e: “Tei roto ia ˈna te toto o te mau peropheta e to te feia moˈa i te itearaahia, e to te feia atoa i taparahihia i teie nei ao.”

21. E nafea te feia mafatu tia e rave rahi, ia ite anaˈe ratou i te taa-ê-raa i rotopu i te haerea o te nunaa o Iehova e to te mau melo o te haapaoraa hape?

21 Taa ê atu i te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo kerisetiano e te toea o Babulonia Rahi, ua riro te haapaoraa mau ei puai maitai, e te tahoê. Ua parau atu o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ mau e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) E here teie o te na nia ˈtu i te mau otia atoa o te fenua anei, te paeau totiale, te faanavairaa faufaa, e te nunaa taata, e faaamahamaha nei i te toea o te huitaata nei. I to ratou iteraa i te reira, e mau mirioni taata na te ao nei o tei parau i te mau tavini faatavaihia a Iehova e: “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.”—Zekaria 8:23.

22. Eaha to tatou manaˈo no nia i te ohipa pororaa te tiâ ia ravehia?

22 Ei mau tavini no Iehova, te oaoa rahi nei tatou i te mea i ravehia na, aitâ râ te ohipa i oti atura. I muri aˈe i te ueueraa i te huero e te atuaturaa i ta ˈna faaapu, eita te taata faaapu e faaea noa i reira. E tamau noa oia i te rave i te ohipa, i te tau auhune rahi iho â râ. E titau te ootiraa i te tutavaraa tamau e te puai. E i teie nei, te itehia ra te hoê ootiraa rahi o te feia haamori i te Atua mau, mai tei ore i itehia aˈenei. E taime oaoaraa teie. (Isaia 9:3) Oia mau, te farerei nei tatou i te patoiraa e te tâuˈa ore. Te faaruru ra paha te tahi i rotopu ia tatou i te maˈi ino mau, te oraraa utuafare teimaha, aore ra te mau fifi i te pae moni. Tera râ, te turai nei te here no Iehova ia tatou ia tapea maite. E tia i te taata ia faaroo i te poroi ta te Atua i horoa mai na tatou. E poroi no te hau teie. Oia mau, e poroi ïa o ta Iesu iho i poro—te parau apî maitai o te Basileia o te Atua.

Eaha ta outou e pahono mai?

◻ Mea nafea te Isaia 52:7 i te tupuraa i nia ia Iseraela i tahito ra?

◻ Mea nafea to Iesu riroraa ei vea o te hau rahi roa ˈˈe?

◻ Mea nafea to te aposetolo Paulo faatuatiraa i te Isaia 52:7 e te ohipa e ravehia ra e te mau Kerisetiano?

◻ Eaha te auraa ia riro ei mau vea o te hau i to tatou nei tau?

[Hohoˈa i te api 13]

Mai ia Iesu, ua riro te mau Ite no Iehova ei mau vea o te hau a te Atua

[Hohoˈa i te api 15]

E vai hau noa te mau Ite no Iehova noa ˈtu eaha te huru o te taata i mua i te poroi o te Basileia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono