O vai te mau vea mau o te hau?
I TE 31 no Me 1996, ua faaite te mau parau apî i te mea e au i te hoê poroi o te hau. I te mahana na mua ˈtu, ua haapurorohia te hoê parau mana e faaite ra e, ua “opua mau â” o Benjamin Netanyahu, tei fatata i te riro ei faatere hau nui no Iseraela, “e rave tamau noa i te mau faaauraa parau no te hau, te hau e te ino ore, i rotopu i te fenua Iseraela e te mau fenua tapiri atoa, e tae noa ˈtu to Paletetina.”
I te faaite-rahi-raahia e ua maitihia o Netanyahu, ua uiui e rave rahi taata e e tupu mau anei te hau i te pae Hitia o te râ no Ropu. Mai te peu e oia, e nehenehe anei te tahi atu mau nunaa e pee i te hiˈoraa o Iseraela, ma te haamoe i to ratou mau taa-ê-raa?
Parau mau, mea ohie aˈe ia tǎpǔ i te hau, i te faatupu i te reira. E rave rahi o tei feaa i to ratou taaraa i te reira. Mai ta te papai vea ra o Hemi Shalev e parau ra, “i teie nei te manaˈo nei te afaraa o te huiraatira i Iseraela e te fatata maira te faaoraraa, area te tahi afaraa ra, te manaˈo nei ratou e ua topa o Iseraela i roto i te hoê huru tupuraa mauiui ino roa e eita e nehenehe e ape.” Ei haapotoraa, ua na ô oia e: “Te oaoa nei vetahi; te oto nei ïa te tahi pae.”
Mai te reira ïa ia tutava anaˈe te taata i te faatupu i te hau. Ua riro te upootiaraa a te hoê aratai e ta ˈna mau taata turu, ei pauraa no te tahi atu pǔpǔ taata. Te faatupu nei te mauruuru ore i te inoino, e te faatupu pinepine nei te inoino i te orureraa hau. I te pae Hitia o te râ no Ropu anei, i Marite Latino, i Europa Hitia o te râ, aore ra i te tahi atu vahi—e ore roa e manuïa te mau tutavaraa a te taata no te faatupu i te hau.
Te hau mau e fatata maira!
I te taime a haapuroro-rahi-hia ˈi te parau apî no nia i te hau i te pae Hitia o te râ no Ropu, ua faaroohia te tahi atu poroi o te hau. E ere teie i te hoê poroi politita tei faaiteite-rahi-hia; e ere atoa i te hoê faaauraa parau no te hau i rotopu i te mau nunaa. Area ra, ua faaite teie poroi i te hoê hau o te tupu na roto noa i te Basileia o te Atua. Ihea te faarooraahia teie poroi? I roto ïa i na tairururaa mataeinaa “Te mau vea o te hau a te Atua” hau atu i te 1 900, i faatupuhia e te mau Ite no Iehova ati aˈe te ao nei i te mau matahiti 1996/97.
I taua mau tairururaa ra, ua faataa-maitai-hia e e ore ta te mau faatereraa taata e nehenehe e faatupu i te hau e te ino ore mau. No te aha? No te mea e tia ia faaore-roa-hia te mau mea atoa e faaere nei ia tatou i te hau i te mau mahana atoa. Te hau mau, o te araraa mai ïa i te mau poipoi atoa, e aita e haamǎtaˈuraa o te tamaˈi aore ra o te haavîraa uˈana. Oia hoi, aita e ohipa ino faahou, eita tatou e ponao faahou i to tatou opani, eita tatou e mǎtaˈu i te hahaere na nia i te purumu, eita te mau utuafare e amahamaha faahou. Teihea faatereraa i nia i te fenua nei te nehenehe e faatupu i teie mau mea atoa? Oia mau, teihea faatereraa i nia i te fenua nei o te opua noa ˈtu e tǎpǔ i te reira?
Tera râ, o te Basileia o te Atua te nehenehe e o te faatupu mau â i teie mau mea. Te tǎpǔ ra te Bibilia e: “Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apokalupo 21:3, 4) Auê ïa tamǎrûraa no te huitaata e mauiui nei!
E ere te parau tǎpǔ a te Atua ra o Iehova i te mea faufaa ore. Te haapapu maira te Bibilia ia tatou e: “E ere te Atua i te taata, a haavare mai ai oia; e ere hoi i te tamaiti a te taata, a tatarahapa ˈi oia; ua parau anei oia, e eita oia e rave? ua parau anei oia, e eita oia e faatupu i te reira?” (Numera 23:19) Oia, e tupu iho â te mea o ta te Atua i tǎpǔ—no te maitai o te feia atoa e tia ˈtu i to ˈna pae.
Te mau vea a te Atua no te hau
Ua matauhia te mau Ite no Iehova no ta ratou pororaa itoito no nia i te Basileia o te Atua. I te mau matahiti atoa, te rave nei ratou paatoa hau atu i te hoê miria hora no te tufa i te poroi faaitoito a te Bibilia na vetahi ê. Te faatupu ra te reira i te mau parau a Iesu e: “E parau-haere-hia te [“parau apî maitai,” MN] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) Oia mau, e “parau apî maitai” te poroi e hopoihia ra e te mau Ite, no te mea te faaite nei te reira e, o te Basileia o te Atua i nia i te raˈi te tiaturiraa hoê no te huitaata nei. E auê ïa tiaturiraa papu teie no te tau a muri aˈe!
I teie nei atoa, te faatupu nei te Basileia o te Atua i roto i te feia i raro aˈe i ta ˈna faatereraa, i te hoê taairaa mau o te hau e te here autaeae. Ua parau o Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) Te tutava nei te mau Ite no Iehova i te faaohipa i teie titauraa faufaa o te Kerisetianoraa mau. Ei faahopearaa, te itehia ra te hoê autaeaeraa faahiahia e tahoê ra i te mau ati Iuda e to Arabia, to Croatie e to Serbie, te Hutu e te Tutsi. I teie nei, ua riro teie hau o ta te rahiraa o te huitaata e moemoeâ noa ra, ei mea mau no te mau mirioni Ite no Iehova na te ao nei.
Ua haafaufaahia te faaitoitoraa e ora tamau ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e te tamauraa i te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, i roto i te porotarama o te tairururaa mataeinaa “Te mau vea o te hau a te Atua.” Te ani atu nei matou ia outou ia taio i te faaiteraa i muri nei no nia i te tairururaa putapû e toru mahana o ta te mau mirioni taata i fanaˈo.