VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/12 api 24-28
  • O Iehova noa na to ˈu haapuraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O Iehova noa na to ˈu haapuraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tere faufaa roa
  • Ua turu mâua i te parau mau a te Bibilia
  • Te faaoromairaa i te patoiraa uˈana
  • Te faarururaa i te mau maˈi iino mau
  • Te taviniraa pionie noa ˈtu te patoiraa
  • Te hoê tupuraa tei haamaitaihia
  • Ua aroha mai Iehova ia ˈu
  • Hau atu i te 50 matahiti ‘fanoraa’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te taviniraa i raro aˈe i te rima here o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te horoaraa na Iehova i tei au ia ˈna
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • E Atua hamani maitai Iehova ia ˈu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/12 api 24-28

O Iehova noa na to ˈu haapuraa

FAATIAHIA E PENELOPE MAKRIS

Ua taparu mai to ˈu mama ia ˈu: “A faarue i ta oe tane; e imi to oe mau taeae i te hoê tane maitai aˈe na oe.” No te aha râ to ˈu mama here i hinaaro ai e ia faataa mâua ta ˈu tane? Eaha te mea i haapeapea ia ˈna?

UA FANAUHIA vau i te matahiti 1897 i te oire iti ra o Ambelos, i nia i te motu ra no Samos. E mau melo faaroo roa to ˈu utuafare no te Ekalesia Orthodoxe no Heleni. Ua pohe o Papa i muri noa iho i to ˈu fanauraa, e ua tia ˈtura ia Mama, e to ˈu e toru taeae, e ia ˈu iho nei ia rave puai i te ohipa ia ora matou i taua tau veve rahi ra.

Ua haamata te Tamaˈi Rahi Matamua i te matahiti 1914, e aita i maoro i muri iho, ua faauehia to ˈu na tuaane e piti ia faaô i roto i te nuu. No te ape râ i te reira, ua reva ˈtura raua i Marite, ma te vaiiho ia ˈu e i te tahi atu taeae to ˈu, i te fare e o Mama. Tau matahiti i muri iho, i te matahiti 1920, ua faaipoipo vau ia Dimitris, te hoê taurearea haapii tamarii no to matou oire iti.

Te hoê tere faufaa roa

I muri noa ˈˈe i to ˈu faaipoiporaa, ua haere maira te tuaane o to ˈu mama na Marite mai no te hiˈo ia matou. Ua afai atoa mai oia i te hoê o te mau buka o Te mau tuatapaparaa i te mau Papai, papaihia e Charles Taze Russell. E buka teie na te Feia Haapii Bibilia, o tei piihia i teie nei te mau Ite no Iehova.

I to Dimitris heheuraa i te buka, ua tapao maira oia i te hoê tumu parau o ta ˈna i uiui noa na mai to ˈna nainairaa mai â, “Eaha te roohia i te taata ia pohe oia?” I te fare haapiiraa tuarua, ua uiui oia i te hoê taata tuatapapa faaroo Orthodoxe Heleni no nia i teie tumu parau, tera râ, aita oia i horoa mai i te hoê pahonoraa papu. No te oaoa rahi o Dimitris i te tatararaa maramarama e te feruri-maitai-hia i vauvauhia i roto i te buka, ua haere roa ˈtura oia i te fare inuraa taofe o te oire iti, i reira te mau tane Heleni i matau i te amuimui. I reira, ua faatia ˈtura oia i te mau mea a te Bibilia o ta ˈna i haapii.

Ua turu mâua i te parau mau a te Bibilia

I taua area taime ra—i te omuaraa o te mau matahiti 1920—tei roto o Heleni i te tahi atu tamaˈi. Ua tihepuhia o Dimitris e ua tonohia oia i te fenua Turekia, i Asia Iti. Ua pepe oia e ua faahoˈihia mai oia i te fare. I to ˈna maitairaa mai, ua haere mâua i Semurina, i Asia Iti (o Izmir i teie nei, Turekia). I te hope-taue-raa te tamaˈi i te matahiti 1922, ua tia ˈtura ia mâua ia horo. Inaha, ua horo mâua, fatata râ aita i manuïa, na nia i te hoê pahi tei ino roa, i Samos. I to mâua tapaeraa i te fare, ua tuturi mâua e ua haamauruuru atura i te Atua—e ite iti haihai roa hoi to mâua no nia i taua Atua ra.

Ua tonohia ˈtura o Dimitris ei haapii tamarii i te fare haapiiraa no Vathy, te oire pu o te motu. Ua tamau noa oia i te taio i te mau buka a te Feia Haapii Bibilia, e i te hoê po ûa, ua haere mai e piti o ratou na te motu no Chios mai, no te hiˈo ia mâua. Ua hoˈi mai raua na Marite mai no te tavini ei feia afai evanelia, te iˈoa ïa o te mau poro evanelia ma te taime taatoa i taua tau ra. Ua faaea raua ia mâua ra i taua po ra, e ua faataa mai raua e rave rahi mea no nia i te mau opuaraa a te Atua.

I muri iho, ua parau maira o Dimitris ia ˈu e: “Penelope, ua ite au e teie te parau mau, e e tia ia ˈu ia pee i te reira. Te auraa ra, e faaea vau i te himene i roto i te Ekalesia Orthodoxe no Heleni e eita vau e haere faahou i te pureraa e te mau tamarii haapii.” Noa ˈtu te iti o to mâua ite no nia ia Iehova, e mea puai râ to mâua hinaaro e tavini ia ˈna. Ua pahono atura vau e: “Eita vau e tapea ia oe. A haere i mua.”

Ua parau mairâ oia ma te haamarirau rii e: “E, tera râ, mai te peu e e itehia ta tâua opuaraa, e erehia vau i ta ˈu ohipa.”

“Eiaha oe e haapeapea,” o ta ˈu ïa i parau atu, “aita ˈtu anei e ohipa ê i te toroa haapii tamarii? E mea apî e mea puai tâua, e na roto i te tauturu a te Atua, e noaa mai ta tâua ohipa.”

I taua area taime ra to mâua faarooraa e ua tae mai te tahi atu taata a te Feia Haapii Bibilia—e afai evanelia atoa—i Samos. I to mâua faarooraa e aita te mau mutoi i faatia ia ˈna ia horoa i te hoê oreroraa parau huiraatira Bibilia, ua haere atura mâua e imi ia ˈna. Ua itea mai ia mâua i roto i te hoê fare toa e paraparau ra e e piti feia tuatapapa faaroo Orthodoxe Heleni. No to raua haama no te mea aita raua i nehenehe e paruru i to raua mau tiaturiraa na roto i te Bibilia, ua reva oioi atura na feia tuatapapa faaroo. Ua ani atura ta ˈu tane, tei maere roa i te ite o te afai evanelia, e: “Nohea mai to oe aravihi i te faaohiparaa i te Bibilia?”

“Te haapii nei matou i te Bibilia ma te tuutuu ore,” o ta ˈna ïa i pahono mai. Ua tatara ihora oia i ta ˈna pute, ua rave maira i te buka haapiiraa ra Te kinura a te Atua e ua faaite maira oia ia mâua nafea ia faaohipa i teie buka no teie huru haapiiraa. No to mâua hinaaro rahi e haapii, ua haere oioi noa ˈtura ta ˈu tane e o vau iho nei, te afai evanelia, e e piti taata ê atu na muri iho i te fatu o te fare toa i to ˈna fare. Ua horoa mai te afai evanelia i te hoê buka Te kinura a te Atua na matou tataitahi, e ua haamata ˈtura matou i te haapii i reira iho. Ua tamau noa matou i ta matou haapiiraa e ua mairi i te tuiraa po, e i te aahiata, ua haamata ˈtura matou i te haapii i te mau himene himenehia e te Feia Haapii Bibilia.

Mai taua taime mai râ, ua haamata ˈtura vau i te haapii i te Bibilia e rave rahi hora i te mahana. Ua tamau noa te Feia Haapii Bibilia no te fenua ê i te hapono mai i te mau buka haapii Bibilia. I te avaˈe Tenuare 1926, ua pûpû vau ia ˈu iho no te Atua na roto i te pure, ma te euhe e rave i to ˈna hinaaro ma te aau taatoa. Tau taime i muri aˈe i taua tau veavea ra, ua faataipe mâua ta ˈu tane i to mâua pûpûraa na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. E hinaaro puai to mâua e paraparau ia vetahi ê no nia i te mau mea o ta mâua e haapii ra, no reira ua haamata ˈtura mâua i te taviniraa na te mau fare e te api parau iti ra Poroi no te tiaturiraa.

Te faaoromairaa i te patoiraa uˈana

I te hoê mahana, ua ani mai te hoê vahine apî ia ˈu ia haere i te hoê oroa lituria i te hoê fare pure iti Orthodoxe Heleni. “Ua faaea vau i te haamori i te Atua mai te reira te huru,” o ta ˈu ïa i faataa ˈtu. “I teie nei, te haamori nei au ia ˈna ma te varua e te parau mau, mai ta te Bibilia e haapii ra.” (Ioane 4:23, 24) Ua hitimahuta roa oia e ua haere atura oia e faaiteite i te ohipa i tupu, ma te faahapa atoa i ta ˈu tane.

Ua haamata ˈtura fatata te mau taata atoa i te patoi mai ia mâua. Aita hoê vahi ta mâua e nehenehe e parahi ma te hau—i to mâua anei fare aore ra i te mau putuputuraa o ta mâua i faatupu e te feia anaanatae o te motu. Ma te turaihia e te mau perepitero Orthodoxe, e haaputuputu mai na te mau nahoa taata i rapaeau mai i ta matou vahi putuputuraa, no te taora i te mau ofai e no te tuô i te mau parau faaino.

I to matou opereraa i te api parau iti Poroi no te tiaturiraa, ua haaati mai te mau tamarii ia matou ma te tuô “Feia Mileniuma” e te tahi atu mau parau faaooo. Ua haamata atoa ˈtura te mau hoa rave ohipa a ta ˈu tane i te haapeapea ia ˈna. I te hopea o te matahiti 1926, ua horohia oia, ma te faahaparaa e eita ta ˈna e nehenehe faahou e riro ei haapii tamarii i roto i te fare haapiiraa a te hau, e ua faautuahia oia 15 mahana i te fare auri.

I to Mama faarooraa i te reira, ua faaue maira oia ia ˈu ia faarue i ta ˈu tane. “E faaroo mai na, e mama iti e,” o ta ˈu ïa i pahono atu, “ua ite maitai tâua e ua here au ia oe e mea faatura roa vau ia oe. Tera râ, eita ta ˈu e nehenehe e vaiiho ia oe ia tapea ia mâua ia haamori i te Atua mau ra o Iehova.” Ua hoˈi oia i to ˈna oire iti ma te inoino.

I te matahiti 1927, ua tupu te hoê tairururaa a te Feia Haapii Bibilia i Ateno, e ua iriti Iehova i te eˈa ia tae atoa ˈtu mâua. Ua putapû roa mâua e ua haapuai-atoa-hia mâua i te pae varua i to mâua rururaa e te mau rahiraa hoa faaroo. I to mâua hoˈiraa ˈtu i Samos, ua opere mâua e 5 000 api parau iti ra E faaararaa i mua i te mau faatere o te ao nei na roto i te mau oire e te mau oire iti o to mâua motu.

I taua tau ra to Dimitris vaiihoraahia i ta ˈna toroa haapii tamarii, e no te hiˈo ino o te taata ia mâua, mea fifi roa ˈtura no mâua ia itea mai i te ohipa. Tera râ, no te mea e ua ite au i te nira ahu e mea aravihi roa o Dimitris i te ohipa peni, ua navai ta mâua moni ia ora mâua. I te matahiti 1928, ua faautuahia ta ˈu tane, e e maha atoa mau taeae kerisetiano no Samos, e piti avaˈe i te fare auri no to ratou pororaa i te parau apî maitai. No te mea e o vau anaˈe te melo o te Feia Haapii Bibilia tei ore i tapeahia, na ˈu ïa i afai atu i te maa na ratou i roto i te fare auri.

Te faarururaa i te mau maˈi iino mau

I te hoê taime, ua pohehia vau i te maˈi parauhia mal de Pott, te hoê ïa maˈi tupu tamau tei ore i itehia i taua tau ra. Aita vau i poia faahou e ua fiva-noa-hia vau. Ua rapaauhia vau na roto i te tuuraahia to ˈu tino i roto i te tima mai te arapoa e tae roa i te humaha. Ia nehenehe mâua e aufau i te mau haamâuˈaraa, ua hoo ta ˈu tane i te hoê tâpû fenua iti ia nehenehe vau e rapaau-noa-hia. Ma te hepohepo, ua pure au i te Atua i te mau mahana atoa ia horoa mai i te puai.

Ia haere anaˈe mai ratou e hiˈo ia ˈu, e rahi noa ˈtu to ˈu mau fetii i te patoi mai. Ua parau mai o Mama e ua roohia mâua i teie mau fifi atoa no te mea ua taui mâua i ta mâua haapaoraa. Aita ta ˈu e nehenehe e hauti, e ua rari roa to ˈu turua i te roimata a taparu ai au i to tatou Metua i te raˈi ra ia horoa mai i te faaoromai e te itoito ia nehenehe au e faaruru noa.

Ua vaiiho noa vau i ta ˈu Bibilia e te tahi mau buka iti e mau api parau iti i nia i te amuraa maa i pihai iho i to ˈu roi, no te feia e haere mai e hiˈo ia ˈu. E haamaitairaa mau â i te mea e ua faatupuhia te mau putuputuraa a ta matou amuiraa iti i to mâua fare; e nehenehe ïa ta ˈu e fanaˈo tamau i te faaitoitoraa i te pae varua. Ua hoo â mâua i te tahi tâpû fenua no te aufau i te rapaauraa a te hoê taote no Ateno.

I muri noa iho, ua haere mai te tiaau ratere e farerei ia mâua. Ua peapea roa oia i te iteraa mai ia ˈu mai te reira te huru e ia Dimitris aita e ohipa. Ma te aroha, ua tauturu mai oia ia mâua ia rave i te mau faanahoraa no te haere e faaea i Mytilene i nia i te motu ra no Lesbos. Ua haere mâua e faaea i reira i te matahiti 1934, e ua noaa mai ta Dimitris ohipa. I reira, ua farerei atoa mâua i te mau taeae e te mau tuahine kerisetiano aroha mau o tei haapao ia ˈu i roto i to ˈu maˈi. Ma te haere mǎrû noa, i muri aˈe e pae matahiti rapaauraa, ua ora roa mai au.

Teie râ, i te matahiti 1946, i muri noa ˈˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua pohe-faahou-hia vau i te maˈi ino mau, i teie râ taime, i te péritonite tuberculeuse. Ua tarava noa vau i nia i te roi e pae avaˈe te maoro ma te fiva puai e te mauiui rahi. Teie râ, mai mutaa ihora, aita vau i faaea i te paraparau no nia ia Iehova i te feia e haere mai e hiˈo ia ˈu. I muri iho, ua maitai faahou mai au.

Te taviniraa pionie noa ˈtu te patoiraa

Ua faaruru noa te mau Ite no Iehova no Heleni i te patoiraa tuutuu ore i te mau matahiti i muri aˈe i te tamaˈi. Ua tapeahia matou e rave rahi taime a poro ai matou na te mau fare. Ua mau ta ˈu tane fatata hoê matahiti taatoa i te auri. Ia haamata anaˈe matou i ta matou taviniraa, e pinepine matou i te faaineine e ia tapeahia matou i taua po ra i te fare mutoi. Aita râ o Iehova i faarue ia matou. Ua horoa noa mai oia i te itoito e te puai i hinaarohia no te faaruru.

I te mau matahiti 1940, ua taio vau i te Informant (Te taviniraa o te Basileia i teie nei) no nia i te faanahoraa no te taviniraa pionie i te tau faafaaearaa. Ua opua ihora vau e tamata i teie huru taviniraa o tei titau e 75 hora i te avaˈe i roto i te taviniraa. Ei faahopearaa, ua rahi atu â ta ˈu mau hoˈi-faahou-raa e farerei e ta ˈu mau haapiiraa Bibilia—i te hoê taime, 17 haapiiraa ta ˈu i faatere i te hebedoma. Ua noaa atoa ta ˈu mau eˈa opereraa vea i te vahi tapihoo no Mytilene, i reira to ˈu afai-tamau-raa tau 300 vea Te Pare Tiairaa e A ara mai na! na roto i te mau fare toa, te mau piha ohipa, e te mau fare moni.

I te haereraa mai te hoê tiaau ratere i roto i ta matou amuiraa i te matahiti 1964, ua parau mai oia: “Tuahine Penelope, ua ite au i nia i ta oe Tabula Taata Poro i te mau hotu faahiahia roa o ta oe e fanaˈo nei i roto i te taviniraa. No te aha oe e ore ai e faaî i te hoê aniraa no te riro ei pionie tamau?” E mauruuru noâ vau no teie faaitoitoraa ta ˈna; ua riro te taviniraa ma te taime taatoa ei oaoaraa na ˈu i roto hau atu i te toru ahuru matahiti.

Te hoê tupuraa tei haamaitaihia

I Mytilene, te vai ra te hoê vahi mea rahi roa te taata, tei piihia Langada, i reira te mau Heleni i horo ê i te faaearaa. Ua ape matou i te haere na te mau fare i reira no te patoiraa uˈana o ta matou i faaruru. Teie râ, i te tau a mau ai ta ˈu tane i te auri, ua tia ia ˈu ia haere na roto i taua vahi ra no te haere e hiˈo ia ˈna. I te hoê mahana ûa, ua titau manihini mai te hoê vahine ia ˈu i to ˈna fare e ua ani mai oia e no te aha ta ˈu tane i mau ai i te auri. Ua faataa ˈtura vau e no to ˈna ïa pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e te faaoromai ra oia i te ati mai ta te Mesia iho i faaoromai.

I muri aˈe, ua ani mai te tahi atu vahine e ia haere atu vau i to ˈna fare. I to ˈu taeraa ˈtu, ua ite atura vau e ua titau manihini oia 12 vahine. Ua manaˈo vau e e patoi mai ratou, no reira ua pure au i te Atua ia horoa mai i te paari e te itoito no te faaruru i te ohipa e tupu noa ˈtu. E rave rahi uiraa ta teie mau vahine, e ua faahiti mai vetahi i te mau manaˈo patoi, tera râ, ua nehenehe au e horoa ˈtu i te mau pahonoraa tei au i te mau Papai. I to ˈu tiaraa mai no te haere, ua ani maira te vahine o ˈna te fatu fare, ia hoˈi faahou mai i te mahana i muri iho. Ma te oaoa, ua farii atura vau i teie aniraa. I to mâua to ˈu hoa taeraa ˈtu i te mahana i muri iho, te tiai noa maira taua vahine ra.

Mai reira mai, ua tamau noa ta matou mau aparauraa no nia i te mau Papai, e e rave rahi haapiiraa Bibilia o tei haamatahia. E rave rau o taua mau vahine ra o tei haere i mua i roto i te ite papu, e ua na reira atoa to ratou mau utuafare. I muri iho, o teie pǔpǔ tei riro ei haamataraa no te hoê amuiraa apî a te mau Ite no Iehova i Mytilene.

Ua aroha mai Iehova ia ˈu

I te roaraa o te mau matahiti, ua haamaitai mai Iehova i te mau tutavaraa ta mâua ta ˈu tane i rave no te tavini Ia ˈna. Ua rahi mai te pǔpǔ iti Ite no Samos i te mau matahiti 1920 ra e ua riro roa mai ei piti amuiraa e te hoê pǔpǔ e te tahi 130 feia poro. E i nia i te motu no Lesbos, e maha ïa amuiraa e e pae pǔpǔ e tahoê ra tau 430 feia poro o te Basileia. Ua poro noa ta ˈu tane ma te itoito i te Basileia o te Atua e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa i te matahiti 1977. Auê ïa haamaitairaa i te iteraa i te feia o ta mâua i tauturu ia tamau noa i te faaitoito i roto i te taviniraa! Inaha, ia taiohia ta ratou mau tamarii, mau mootua, e mau hina, ua riro mau â ratou ei feia rahi roa e haamori ra ia Iehova ma te tahoê!

E ere to ˈu oraraa i roto i te taviniraa kerisetiano, tei hau atu i te 70 matahiti i teie nei, i te mea ohie. Teie râ, ua riro mau â o Iehova ei pare etaeta rahi no ˈu. No to ˈu paari e te paruparu rahi o to ˈu tino, e tia ia ˈu ia faaea i nia i to ˈu roi e mea iti roa te pororaa o te maraa ia ˈu ia rave. Tera râ, mai te papai salamo ra, te parau atoa nei au ia Iehova e: “To ˈu ïa haapuraa e to ˈu pare, tau Atua, e ta ˈu e tiaturi nei.”—Salamo 91:2.

(Ua pohe o Tuahine Makris i te faaineineraahia teie tumu parau. E tiaturiraa to ˈna e haere i nia i te raˈi.)

[Hohoˈa i te api 26]

E ta ˈna tane i te matahiti 1955

[Hohoˈa i te api 26]

E naeahia to Tuahine Makris 100 matahiti i te avaˈe Tenuare 1997

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono