‘A haamanaˈo i tei mutaa ihora anotau’—No te aha?
‘A HAAMANAˈO i tei mutaa ihora anotau.’ Ua faataehia ˈtu teie aˈoraa i papaihia e te aposetolo Paulo i te area o te matahiti 61 o to tatou tau, i te mau Kerisetiano Hebera no Iudea. (Hebera 10:32) No te aha oia i faahiti ai i teie parau? No te aha taua feia haamori ia Iehova no te senekele matamua ra, i titauhia ˈi ia ore e haamoe i to mutaa ihora? E nehenehe anei tatou e faufaahia i teie tau i te haapaoraa i taua faahaamanaˈoraa ra?
I te roaraa o te mau senekele, ua faaara pinepine te feia papai Bibilia no nia i te oreraa e tâua aore ra e ara i to mutaa ihora. E tia hoi ia haamanaˈo e ia feruri i te mau tau e te mau ohipa no tahito ra. Ua parau o Iehova iho e: “E haamanaˈo i tei mutaaihora mau parau i tei tahito ra; o vau mau â te Atua, e aitâ ˈtu; o vau te Atua, e aitâ ˈtu Atua e au ia ˈu nei.” (Isaia 46:9) E hiˈopoa anaˈe na e toru tumu faufaa no reira tatou e haapao ai i teie aˈoraa.
Te puai e turai ia tatou e te faaitoitoraa
A tahi, e nehenehe te reira e riro ei tumu e noaa ˈi te puai e turai ia tatou e te faaitoitoraa. I to Paulo papairaa i ta ˈna rata i te amuiraa Hebera, ua papai atu oia i te mau Kerisetiano tei tamatahia to ratou faaroo i te mau mahana atoa na roto i te patoiraa a te mau ati Iuda. Ma te ite e te hinaaro ra ratou e ia haapaarihia to ratou faaoromai tamau, ua parau o Paulo e: “A haamanaˈo na râ i tei mutaa ihora anotau, a haamaramaramahia ˈi outou na, i tautoo ai outou i faaoromai ai i taua mau pohe rarahi ra.” (Hebera 10:32) E riro hoi to ratou haamanaˈoraa i te mau ohipa taiva ore no tahito ra i roto i te tamaˈi pae varua, i te horoa mai i te itoito hinaarohia no te faaoti i te hororaa. Oia atoa, ua papai te peropheta ra o Isaia e: “A haamanaˈo i te reira, ia [“itoito,” MN] ïa outou e, e taata.” (Isaia 46:8) No taua tumu tano atoa ra o Iesu Mesia i parau ai i te amuiraa no Ephesia e: “E tena na, a haamanaˈo i to oe hiˈaraa [i to here matamua], e tatarahapa e rave i te ohipa matamua ra.”—Apokalupo 2:4, 5.
Te aˈoraa “a haamanaˈo na i te anotau tahito ra, e haamanaˈo hoi i te mau matahiti i te mau ui atoa ra,” e parau faahiti-tamau-hia ïa e Mose i roto i ta ˈna mau oreroraa i mua ia Iseraela, i to ˈna faaueraa i te nunaa ia faaite i te taiva-ore-raa mǎtaˈu ore ia Iehova. (Deuteronomi 32:7) A tapao i ta ˈna mau parau, i papaihia i roto i te Deuteronomi 7:18: “Eiaha e mǎtaˈu ia ratou [to Kanaana]; e haamanaˈo maitai na i ta to Atua ra ta Iehova i rave ia Pharao, e ia Aiphiti atoa hoi.” Ua riro te haamanaˈoraa i te mau ohipa faaora a Iehova i to ˈna nunaa, ei faaitoitoraa ia tamau noa ratou i te tapea maite ma te haapao maitai i te mau ture a te Atua.—Deuteronomi 5:15; 15:15.
Te vahi peapea râ, ua hema pinepine te mau ati Iseraela i te hara o te haamoeraa. Eaha te faahopearaa? “Ua na nia iho ua na nia iho ratou i te faaooo i te Atua e ua aa ˈtu i Tei Moˈa i Iseraela nei. Aore ratou i manaˈo i te ohipa i ravehia e tana rima, i te mahana i faaora ˈi oia ia ratou i te enemi.” (Salamo 78:41, 42) I te pae hopea, no to ratou haamoeraa i te mau faaueraa a Iehova, ua faarue atura oia ia ratou.—Mataio 21:42, 43.
Ua horoa mai te papai salamo i te hoê hiˈoraa maitai roa, ia ˈna i papai e: “E haamanaˈo na vau i te ohipa a Iehova: e manaˈo â vau i te ohipa taa ê i tahito ra. E imi â vau i to mau ohipa atoa ra, e paraparau â vau i ta oe i rave ra.” (Salamo 77:11, 12) E horoa mai taua huru haamanaˈoraa ra ma te feruri maite i te taviniraa taiva ore i ravehia i mutaa ihora e te mau ohipa î i te here a Iehova, i te puai hinaarohia no te turai ia tatou, te faaitoitoraa, e te mauruuru. Oia atoa, e riro ‘te haamanaˈoraa i tei mutaa ihora anotau’ i te faaore i te rohirohi e e nehenehe atoa e turai ia tatou ia rave i te mau tutavaraa atoa e ia faaoromai ma te haapao maitai.
Te haapiiraa na roto i te mau hape i ravehia i mutaa ihora
A piti, e nehenehe te oreraa e haamoe e riro ei ravea no te haapii na roto i te mau hape i ravehia i mutaa ihora e i te mau faahopearaa i noaa mai. Ia au i taua manaˈo ra, ua aˈo atu o Mose i te mau ati Iseraela e: “A haamanaˈo na, eiaha hoi ia moe ia oe, e i faaooo na oe i to Atua ia Iehova i riri ai i te medebara ra. Mai te mahana mai â i haere mai ai outou mai te fenua maira mai Aiphiti, e tae roa mai nei outou i ǒ nei, e feia aˈo-atâ outou ia Iehova.” (Deuteronomi 9:7) Te faahopearaa o te faaroo-ore-raa te mau ati Iseraela, mai ta Mose i haapapu, oia ïa ‘ua aratai Iehova to ratou Atua ia ratou na roto i te medebara ra, e a maha aˈenei ahururaa i te matahiti.’ No te aha ratou i faaitoitohia ˈi ia haamanaˈo i te reira? No te faahaehaa ïa ia ratou e no te faatitiaifaro i to ratou mau haerea faaroo atâ ia nehenehe ratou ‘e haapao i te mau parau a to ratou Atua ra a Iehova, ia na to ˈna ra eˈa te haere, e ia mǎtaˈu hoi ratou ia ˈna.’ (Deuteronomi 8:2-6) E tia hoi ia ratou ia haapii na roto i te oreraa e rave faahou i te mau hape i ravehia i mutaa ihora.
Ua parau te hoê papai buka e: “E huti te taata ara maite i te haapiiraa na roto i te ohipa i farereihia e ana, area te taata paari ra, na roto ïa i te ohipa i farereihia e vetahi ê.” Ua faaue Mose i te nunaa o Iseraela ia huti i te haapiiraa na roto i te hiˈopoaraa i ta ratou iho mau hape i rave i mutaa iho, area te aposetolo Paulo ra, ua aˈo atu oia i vetahi—oia hoi te amuiraa no Korinetia o te senekele matamua ra e, ia tatou atoa nei—ia apo mai i te haapiiraa na roto i taua aamu ra. Ua papai oia e: “Roohia ihora ratou [te mau ati Iseraela] e taua mau mea ra ei hiˈoraa, e ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei, i papaihia ˈi.” (Korinetia 1, 10:11) Ua manaˈo o Iesu Mesia i te tahi atu tupuraa Bibilia no tahito ra e te faufaaraa ia huti i te haapiiraa na roto i taua aamu ra, ia ˈna i parau e: “E haamanaˈo i te vahine a Lota.” (Luka 17:32; Genese 19:1-26) Ua papai te rohipehe e te philosopho Beretane ra o Samuel Taylor Coleridge, e: “Ahiri e e nehenehe te taata e haapii na roto i te aamu, auê ïa mau haapiiraa faufaa roa o te haapiihia mai!”
Te iteraa i to ˈna mau otia e te aau mehara
A toru, e nehenehe te haamanaˈoraa e faatupu i roto ia tatou i te mau huru maitatai e auhia e te Atua, oia hoi te iteraa i to ˈna mau otia e te aau mehara. A oaoa ˈi tatou i te mau huru e rave rahi o ta tatou paradaiso pae varua na te ao atoa nei, eiaha roa ˈtu e moehia ia tatou e ua faatiahia oia i nia i te tahi mau ofai paturaa. Oia hoi, te taiva-ore-raa, te here, te haapaeraa ia ˈna iho, te mǎtaˈu ore i mua i te patoiraa, te faaoromai tamau, te tapea-maite-raa e te faaroo—e mau huru maitatai i faaitehia e to tatou mau taeae e mau tuahine kerisetiano o tei haamatara i te ohipa e mau ahuru matahiti i teie nei i roto e rave rau fenua. I roto i te faaotiraa o te faatiaraa no nia i te aamu no teie nei tau o te nunaa o te Atua i te fenua Mexique, te na ô ra te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 1995 (Farani) e: “E maere paha te feia o tei tahoê apî mai i te mau Ite no Iehova, i te iteraa i te mau tamataraa i faaûhia e te feia i haamatara i te ohipa i te fenua Mexique. Ua matau hoi [teie feia apî] i te ora i roto i te hoê paradaiso pae varua i reira mea rahi te maa pae varua, e te vai ra te mau hanere tausani hoa e mǎtaˈu ra i te Atua, e i reira te ravehia ra te taviniraa a te Atua ma te nahonaho maitai.”
Mea pinepine taua mau pionie matamua ra, i te ohipa o ratou anaˈe aore ra e te mau pǔpǔ iti i te atea ê. Ua faaruru ratou i te moemoe, te ereraa, e vetahi atu mau tamataraa etaeta i nia i to ratou mau-maite-raa, a tutava noa ˈi ratou i te poro i te poroi o te Basileia. Noa ˈtu e e rave rahi o teie mau tavini no tahito ra o tei pohe, auê te mahanahana e ia ite e te haamanaˈo nei o Iehova i ta ratou taviniraa haapao maitai! Ua haapapu te aposetolo Paulo i te reira, ia ˈna i papai e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.” (Hebera 6:10) Mai te peu e te haamanaˈo ra o Iehova ma te mauruuru, eita anei ïa e tia ia tatou ia na reira atoa ma te aau mehara?
E nehenehe te feia i haapii apî i te parau mau, e noaa i te ite no nia i taua mau aamu ra, na roto i te buka ra Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua (Farani).a Hau atu, mai te peu e tei roto tatou i te hoê utuafare aore ra i te hoê amuiraa kerisetiano te vai ra i roto te mau taeae aore ra te mau tuahine paari o tei tavini e rave rahi matahiti, te faauehia ra tatou ia au i te Deuteronomi 32:7, “a haamanaˈo na i te anotau tahito ra, e haamanaˈo hoi i te mau matahiti i te mau ui atoa ra; a ui na i to oe na mau metua, e na ratou e faaite mai ia oe: e to oe hui tavana e na ratou e parau mai ia oe.”
Oia, e nehenehe te haamanaˈoraa i te mau ohipa paieti no tahito ra e turai ia tatou ia tamau noa i te faaoromai ma te oaoa i roto i ta tatou taviniraa kerisetiano. Oia atoa, te vai ra i roto i te aamu te mau haapiiraa te tia ia tatou ia huti. E e faatupu te feruri-maite-raa i nia i te paradaiso pae varua e haamaitaihia ra e te Atua, i te mau huru maitatai nehenehe roa o te iteraa i to ˈna mau otia e te aau mehara. Oia mau, ‘a haamanaˈo i tei mutaa ihora anotau.’
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.