E Atua hamani maitai Iehova ia ˈu
FAATIAHIA E JOHN ANDRONIKOS
Tei te matahiti 1956 ra. E iva noa mahana i muri aˈe i to ˈu faaipoiporaa, teie au e tia nei i mua i te hoê tiribuna hororaa i te oire no Komotiní, i te pae apatoerau no Heleni. Ua tiaturi au e e faaorehia ta ˈu utua 12 avaˈe no to ˈu pororaa i te Basileia o te Atua. Ua faaore te faaotiraa—e ono avaˈe fare tapearaa—a te tiribuna hororaa i taua tiaturiraa ra e o te reira noa ïa te haamataraa o te hoê anairaa roa o te mau haavaraa. Noa ˈtu râ, ua riro Iehova ei Atua hamani maitai ia ˈu.
I TO ˈU fanauraahia i te 1 no Atopa 1931, te faaea ra to ˈu utuafare i te oire no Kavalla, te Neapoli i Makedonia i raterehia ˈtu e te aposetolo Paulo i roto i te piti o to ˈna tere mitionare. Ua riro mai Mama ei Ite no Iehova i te paeraa o to ˈu matahiti, e noa ˈtu e aita oia i ite roa i te taio, ua rave oia i tei maraa ia ˈna no te haapii ia ˈu i te here e i te mǎtaˈu i te Atua. Area to ˈu metua tane ra, mea turu roa oia ma te etaeta i te tutuu Orthodoxe Heleni. Aita oia i anaanatae i te parau mau Bibilia e ua patoi oia i to ˈu metua vahine, ma te haavî pinepine ia ˈna.
No reira, ua paari au i roto i te hoê utuafare amahamaha, i reira Papa e taparahi ai e e rave ino ai ia Mama e e faarue atoa ˈi ia matou. Mai to ˈu nainairaa mai â, ua afai Mama ia mâua to ˈu tuahine iti i te mau putuputuraa Kerisetiano. Teie râ, i te naearaahia to ˈu 15 matahiti, ua faarue au i te mau Ite no Iehova no te mau hinaaro o te apîraa e te hinaaro i te tiamâraa. Noa ˈtu râ, ua tamata noa to ˈu metua vahine haapao maitai ma te fifi mau i te tauturu ia ˈu, e e rave rahi taime to ˈna taˈiraa i roto i ta ˈna mau tutavaraa.
No te veve e te oraraa ino ta ˈu e ora ra, ua roohia vau i te maˈi rahi e ua faaea noa vau i nia i te roˈi hau atu i te toru avaˈe i te maoro. I reira ïa to te hoê taeae haehaa roa, o tei tauturu i to ˈu metua vahine ia ite i te parau mau, iteraa i te hoê here haavare ore i te Atua i roto ia ˈu. Ua manaˈo oia e e nehenehe au e tauturuhia ia maitai mai i te pae varua. Ua na ô vetahi ia ˈna e: “E mâuˈa to oe taime ia tauturu oe ia John; eita roa ˈtu oia e anaanatae faahou i te mau mea pae varua.” Ua horoa mai râ te faaoromai o teie taeae e to ˈna tamau-maite-raa i te tauturu ia ˈu, i te hotu. I te 15 no Atete 1952, i te 21raa o to ˈu matahiti, ua faataipe au i ta ˈu euhe ia Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape.
Faaipoipo-apî-hia e i roto i te fare tapearaa
E toru matahiti i muri aˈe, ua matau vau ia Martha, mea au na teie tuahine te mau mea pae varua e mau huru maitatai faahiahia to ˈna, e aita i maoro ua momoˈa mâuˈa. I te hoê mahana, ua maere roa vau i to Martha parauraa mai e: “I teie mahana, ua opua vau e poro na tera e tera uputa. E hinaaro anei oe e apee mai ia ˈu?” E tae roa mai i taua taime ra, aita roa ˈtu vau i apiti aˈenei i roto i teie huru ohipa, inaha i te rahiraa o te taime i poro na vau ma te faanaho-ore-hia. I taua taime ra, ua opanihia te ohipa pororaa i Heleni, e ua tia ia matou ia rave omoe i ta matou ohipa pororaa. Mea rahi te mau haruraa, te mau haavaraa, e te mau utua fare tapearaa teimaha i te pae hopea. Eita râ ta ˈu e nehenehe e parau eita i te vahine ta ˈu i momoˈa!
Ua riro mai Martha ei vahine na ˈu i te matahiti 1956. I reira ïa, e iva mahana i muri aˈe i to mâua faaipoiporaa, to ˈu faautuaraahia e ono avaˈe fare tapearaa e taua tiribuna hororaa ra i Komotiní. Ua haamanaˈo atura vau i te hoê uiraa ta ˈu i ui tau taime na mua ˈtu i te hoê tuahine Kerisetiano, e hoa o to ˈu metua vahine: “Nafea vau e nehenehe ai e faaite e e Ite mau vau no Iehova? Aita roa ˈtu vau i ite aˈenei i te ravea no te haapapu i to ˈu faaroo.” I to teie tuahine haereraa mai e hiˈo ia ˈu i te fare tapearaa, ua faahaamanaˈo mai oia ia ˈu i taua uiraa ra e ua na ô mai e: “I teie nei, e nehenehe oe e faaite ia Iehova e te here ra oe ia ˈna. Tera ïa ta oe hopoia.”
I to ˈu iteraa e ua tamata to ˈu paruru i te ani i te moni ia matara mai au i te fare tapearaa, ua parau atu vau ia ˈna e mea au aˈe na ˈu e faaoti roa i ta ˈu utua. Auê au i te oaoa i te hopea o na ono avaˈe fare tapearaa, ua farii e piti o to ˈu mau hoa i tapeahia i te parau mau! I te mau matahiti i muri iho, ua haavahia vau e rave rahi taime no te parau apî maitai.
Te mau maitiraa ta mâua i ore roa ˈtu i tatarahapa
I te matahiti 1959, tau matahiti i muri aˈe i to ˈu matararaa mai, ua riro mai au ei tavini o te amuiraa, aore ra ei tiaau peretiteni, e ua titau-manihini-hia vau e haere i te Haapiiraa o te Taviniraa o te Basileia, te hoê haapiiraa na te mau matahiapo o te amuiraa. I taua taime atoa ra râ, ua pûpûhia mai te hoê tiaraa tamau i roto i te hoê fare maˈi huiraatira, e horoa mai ïa teie ohipa i te mau maitai i te pae materia no ˈu e no to ˈu utuafare e a muri noa ˈtu. Eaha ïa te tia ia ˈu ia maiti? Te rave aˈena ra vau i te ohipa no te hoê taime i roto i te fare maˈi e toru avaˈe i te maoro, e ua mauruuru roa te taata faatere i ta ˈu ohipa, tera râ, i te taeraa mai te titau-manihini-raa e haere i te haapiiraa, eita ïa oia e faatia ia rave au i te tahi mau mahana faaearaa ohipa aufau-ore-hia. I muri aˈe i to ˈu feruriraa i te fifi i roto i te pure, ua faaoti aˈera vau e tuu i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua e e patoi i te pûpûraa.—Mataio 6:33.
I taua area taime atoa ra, ua haere mai te tiaau mataeinaa e te tiaau haaati i roto i ta matou amuiraa. Ua tia ia matou ia faatupu omoe i ta matou mau putuputuraa i roto i te mau fare o te mau taeae no te patoiraa tamau a te mau upoo faatere Orthodoxe Heleni e a te mau mana faatere. I te otiraa te hoê o te mau putuputuraa, ua paraparau maira te tiaau mataeinaa ia ˈu e ua ani maira e ua feruri anei au e rave i te taviniraa ma te taime taatoa. Ua puta roa to ˈu mafatu i ta ˈna parau no te mea te reira iho â ta ˈu i hinaaro mai to ˈu bapetizoraahia mai â. Ua pahono atura vau e: “E hinaaro roa vau i te reira.” Tera râ, e hopoia hau aˈena ta ˈu e haapao i te hoê tamahine. Ua na ô maira te taeae e: “A tiaturi ia Iehova, e e tauturu oia ia oe ia faatupu i ta oe mau opuaraa.” No reira, ma te ore e haapae i ta mâua mau hopoia utuafare, ua nehenehe mâua ta ˈu vahine e faatano i to mâua oraraa e no reira i te avaˈe Titema 1960, ua haamata vau i te tavini i te pae hitia o te râ no Makedonia ei pionie taa ê—hoê o na pionie taa ê e pae anaˈe i te fenua.
I muri aˈe i to ˈu taviniraa ei pionie taa ê hoê matahiti i te maoro, ua ani mai te piha a te amaa i Ateno ia tavini au ei tiaau ratere. I to ˈu hoˈiraa i te fare i muri aˈe hoê avaˈe haapiiraa i roto i teie huru taviniraa, e a faatia noa ˈi au i ta ˈu i haapii ia Martha, ua haere mai te taata faatere o te hoê apoo rahi manganèse e ua ani mai ia riro vau ei taata faatere i te tuhaa tamâraa, ma te pûpû mai i te hoê parau faaau horoa maitai e pae matahiti, te hoê fare nehenehe, e te hoê pereoo. Ua horoa mai oia e piti mahana no te pahono. Ma te ore roa ˈtu e haamarirau, ua pure faahou vau ia Iehova: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.” (Isaia 6:9) Ua farii roa ta ˈu vahine i te reira. Ma te tiaturi i te Atua, ua haamata mâua i te ohipa ratere, e aita roa ˈtu mâua i inoino ia Iehova no to ˈna hamani maitai.
Te taviniraa noa ˈtu te mau haafifiraa
Noa ˈtu te mau fifi i te pae o te faanavairaa faufaa, ua haere mâua i mua e ua horoa mai Iehova i te mau mea faufaa e hinaarohia. I te omuaraa, e tere au na te mau amuiraa na nia i te hoê moto nainai, e 500 kilometera i te atea. Mea rahi te taime to ˈu fifiraahia, e tau ati ta ˈu i farerei. I to ˈu faarueraa i te hoê amuiraa i te hoê tau toetoe, ua pohe te moto e ua tae roa mai te pape i to ˈu turi a tere ai au na roto i te hoê anavai iti i vaipue. I muri iho, perehu atura te hoê uaua o te moto. Ua tauturu mai te hoê taata haere noa e pamû ta ˈna, e ua nehenehe atura vau e tapae i te oire piri roa ˈˈe i reira to ˈu tataîraa i te uaua. Ua tae atura vau i te fare i te hora toru i te poipoi e te toetoe e te rohirohi roa.
I te tahi atu taime, a tere ai au mai te hoê amuiraa i te tahi atu, ua hee te moto e ua topa mai i nia i to ˈu turi. I te pae hopea, ua mahae e ua puru to ˈu piripou avae roa i te toto. Aita hoi to ˈu e piripou avae roa faahou, no reira i taua po ra, ua hohora vau i te oreroraa parau e te piripou avae roa o te tahi atu taeae, mea rahi roa hoi no ˈu. Aita hoê aˈe fifi e nehenehe e haaparuparu i to ˈu hinaaro e tavini ia Iehova e te mau taeae here.
I roto i te tahi atu ati, ua pepe ino roa vau, inaha ua fati to ˈu rima e to ˈu mau niho i mua. I reira ïa to to ˈu tuahine apî aˈe, e ere i te Ite e faaea ra i te mau Hau Amui no Marite, haereraa mai e hiˈo ia ˈu. Auê ïa tamǎrûraa e i to ˈna tautururaa mai ia ˈu e hoo mai i te hoê pereoo uira! I to te mau taeae i te amaa no Ateno faarooraa i to ˈu ati, ua hapono mai ratou i te hoê rata faaitoito, e taa ê atu i te tahi mau mea ua papai ratou i te mau parau o te Roma 8:28 [MN], te na ô ra te hoê tuhaa e: “Te faatupu nei [te Atua i] te mau mea atoa i te maitai no te feia [here] i te Atua.” E pinepine, ua tupu mau â teie haapapuraa i roto i to ˈu oraraa!
Te hoê ohipa maere au maitai
I te matahiti 1963, te poro ra vau e te hoê pionie taa ê i roto i te hoê oire iti aita te taata e tâuˈa maira. Ua faaoti aˈera mâua e faataa ê ia mâua, e poro te tahi ta ˈna pae aroâ. I te hoê fare, i muri iti noa ˈˈe i to ˈu patotoraa i te uputa, ua huti ru maira te hoê vahine ia ˈu i roto i te fare, e tapiri e taviri roa ˈtura oia i te opani. Ua hitimahuta roa vau, ma te uiui eaha teie. I muri iti noa ˈˈe, ua tuô oioi atoa oia i te pionie taa ê ia tomo mai i roto i te fare. I muri iho, na ô maira te vahine ra e: “Mamû! Eiaha e hautiuti!” I muri aˈe, ua faaroo atura matou i te mau reo enemi i rapae mai. Te imi ra te taata ia mâua. I te afaroraa te mau mea, ua parau maira te vahine ra e: “Ua hinaaro vau e paruru ia orua. Mea faatura vau ia orua no te mea te manaˈo nei au e e Kerisetiano mau orua.” Ua haamauruuru mau â mâua ia ˈna e reva ˈtura mâua ma te vaiiho mai e rave rahi papai na ˈna.
Hoê ahuru ma maha matahiti i muri aˈe, tei te hoê tairururaa mataeinaa vau i Heleni, ua haafatata maira te hoê vahine e na ô maira: “Taeae, te haamanaˈo ra anei oe ia ˈu? O vau te vahine i paruru ia oe i te feia patoi i to oe haereraa mai e poro i to matou oire iti.” Ua haere oia e faaea i Helemani, ua haapii i te Bibilia, e ua apiti atu i te nunaa o Iehova. I teie nei, tei roto to ˈna utuafare taatoa i te parau mau.
Oia mau, i roto i teie mau matahiti atoa, ua haamaitaihia mâua e e rave rahi “episetole haamaitai.” (Korinetia 2, 3:1) E rave rahi o te feia ta mâua i nehenehe e tauturu ia ite ratou i te parau mau Bibilia, o te tavini nei i teie nei ei matahiapo, ei tavini tauturu, e ei pionie. Auê te faahiahia e ia ite i na feia poro iti i roto i te mau tuhaa haaati ta ˈu i haapao i te omuaraa o te mau matahiti 1960 ia maraa i nia hau atu i te 10 000 feia haamori a Iehova! O to tatou ïa Atua hamani maitai, o te faaohipa ra ia tatou mai ta ˈna e hinaaro, te au ia faahanahanahia.
“I tana roi maˈi ra”
I roto i te mau matahiti o ta mâua ohipa ratere, ua riro o Martha ei hoa tauturu faahiahia mau, e huru oaoa noa to ˈna. I te avaˈe Atopa 1976 râ, ua roohia oia i te maˈi rahi e ua faaruru oia i te hoê tâpûraa mauiui. I te pae hopea, tei nia oia i te hoê parahiraa huira no te mea ua paruparu to ˈna nau avae. Nafea ïa mâua e nehenehe ai e aufau i te mau haamâuˈaraa e e faaruru i te hepohepo o te mau manaˈo horuhoru? Ma te tiaturi faahou ia Iehova, ua ite mâua i to ˈna rima î i te here e te horoa maitai. I to ˈu revaraa e tavini i Makedonia, ua faaea Martha i ǒ i te hoê taeae ra i Ateno no te hoê ravea rapaauraa i te pae tino. E taniuniu mai o ˈna ia ˈu ma te mau parau faaitoito e: “Mea maitai au. A tamau noa i ta oe ohipa, e ia nehenehe au e haere faahou, e apee au ia oe na nia i to ˈu parahiraa huira.” E te reira mau â ta ˈna i rave. Ua hapono mai to mâua mau taeae here no te Betela e rave rahi rata faaitoito. Ua faahaamanaˈo-pinepine-hia Martha i te mau parau o te Salamo 41:3: “Na Iehova e faaetaeta mai ia ˈna i tana roi maˈi ra; e na oe e heheu i to ˈna roi i te maˈiraahia ra.”
No teie mau maˈi rahi, ua faaotihia ˈtura i te matahiti 1986 e mea tano no ˈu ia tavini ei pionie taa ê i Kavalla, i reira vau e faaea ˈi i pihai iho i te utuafare o ta mâua tamahine here. I te avaˈe Mati i mairi, ua pohe ta ˈu Martha here, ua tapea oia i to ˈna haapao maitai e tae noa ˈtu i te hopea. Hou oia a pohe ai, ia ani te mau taeae ia ˈna e: “Eaha to oe huru?” ua pahono iho â oia e: “I te mea e tei pihai iho vau ia Iehova, mea maitai roa ïa vau!” Ia faaineine mâua no te mau putuputuraa aore ra ia tae mai ta mâua mau titau-manihini-raa anaanatae e haere e tavini i te mau vahi mea rahi te auhune, ua matau Martha i te parau e: “John, e haere tâua e tavini i te vahi e hinaaro rahi ra i te tauturu.” Aita roa ˈtu oia i erehia i to ˈna feruriraa itoito.
Tau matahiti aˈenei, ua faaruru atoa vau i te hoê maˈi rahi. I te avaˈe Mati 1994, ua itehia e e maˈi mafatu atâta to ˈu, e ua tia ia tâpûhia vau. I reira faahou, ua ite au i te rima î i te here o Iehova e turu ra ia ˈu i roto i te hoê tau fifi. Eita roa ˈtu e moehia ia ˈu te pure ta te hoê tiaau haaati i faaoti i pihai iho i to ˈu roˈi i to ˈu afaroraa mai i muri aˈe i te hoê rapaauraa ru, e to ˈu faatereraa i te oroa Haamanaˈoraa i roto i to ˈu piha fare maˈi e e maha taata maˈi i anaanatae i te parau mau.
Ua riro Iehova ei tauturu no mâua
Te mairi oioi nei te tau, e te paruparu nei to tatou tino, area to tatou feruriraa ra, te apî noa nei ïa maoti te haapiiraa e te taviniraa. (Korinetia 2, 4:16) Mai to ˈu parauraa e, “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono,” e 39 ïa matahiti i teie nei. E oraraa î maitai, te oaoa, e te faahiahia. Oia, e manaˈo vau i te tahi mau taime e ‘e ati to ˈu e mea veve au,’ i muri iho râ, e nehenehe au e parau ma te tiaturi ia Iehova e: “O oe tau tauturu e tau ora.” (Salamo 40:17) Ua riro mau â oia ei Atua hamani maitai ia ˈu.
[Hohoˈa i te api 25]
E o Martha i te matahiti 1956
[Hohoˈa i te api 26]
Te uahu i Kavalla
[Hohoˈa i te api 26]
E o Martha i te matahiti 1997