Tei pihai iho noa Iehova ia ˈu
FAATIAHIA E MAX HENNING
Tei te matahiti 1933, no noaa noa maira ia Adolf Hitler te mana i Helemani. Teie râ, fatata 500 Ite no Iehova i te tuhaa fenua no Berlin tei ore i aueue. E rave rahi feia apî tei riro mai ei pionie, aore ra ei tavini ma te taime taatoa, e ua farii atoa vetahi i te mau hopoia i te tahi atu mau fenua no Europa. Ua matau mâua to ˈu hoa ra o Werner Flatten i te ani ia mâua iho: “No te aha tâua e feaa ˈi, ma te haamâuˈa i to tâua taime? No te aha tâua e ore ai e haere i ǒ e a tavini ai ei pionie?”
VAU mahana i muri iho i to ˈu fanauraahia mai i te matahiti 1909, ua horoahia vau e faaamu na te tahi mau metua here. I te matahiti 1918, ua faaruru to matou utuafare i te mauiui i te pohe-taue-raa to ˈu tuahine faaamu iti. I muri iho noa, ua patoto mai te Feia Haapii Bibilia, te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i tera ra tau, e ua putapû te mafatu o to ˈu nau metua faaamu e ua farii i te parau mau a te Bibilia. Ua haapii atoa mai raua ia ˈu ia haafaufaa i te mau mea i te pae varua.
Ua haapao maitai au i ta ˈu haapiiraa e ua riro mai au ei taata tamaumau auri. Te mea faufaa roa ˈtu â râ, ua rave au i te hoê tiaraa i te pae varua. Ua haamata mâua Werner i te taviniraa pionie i te 5 no Me 1933. E na nia mâua i te pereoo tataahi ia haere i te hoê oire fatata e 100 kilometera te atea i rapaeau ia Berlin, i reira mâua i te faaearaa e te pororaa e piti hebedoma te maororaa. I muri iho, e hoˈi na mâua i Berlin no te haapao i te tahi mau ohipa faufaa e hinaarohia. E e hoˈi faahou na mâua i roto i ta mâua tuhaa fenua no te poro e piti hebedoma ê atu.
Ua ani mâua e tavini i roto i te tahi atu fenua, e i te avaˈe Titema 1933, ua faataehia mai ta mâua tuhaa taviniraa oia hoi i te fenua tei piihia i teie nei o Yugoslavia tahito. Teie râ, hou mâua a reva ˈi i reira, ua tauihia ta mâua tuhaa taviniraa, ua haere mâua i Utrecht, i Holane. Aita i maoro roa i muri iho, ua bapetizohia vau. I taua tau ra, aita i haafaufaa-rahi-roa-hia te bapetizoraa; o te taviniraa râ te ohipa faufaa roa. Ua riro te tiaturiraa ia Iehova i teie nei ei huru o ta ˈu i faahotu tamau i roto i to ˈu oraraa. Ua ite au i te tamahanahanaraa rahi i roto i te mau parau a te papai salamo a te Bibilia: “Inaha! o te Atua te tauturu mai ia ˈu: tei rotopu hoi te Fatu i te feia atoa tei faatia mai ia ˈu.”—Salamo 54:4.
Te taviniraa pionie i Holane
Aita i maoro roa i te tapaeraa i Holane, ua tono-faahou-hia mâua i te oire no Rotterdam. I roto i te utuafare i reira mâua i te faaearaa, e mau pionie atoa te metua tane e te hoê tamaiti. Tau avaˈe i muri iho, ua hoohia mai te hoê fare rahi i te oire no Leersum, e ere i te mea atea roa ia Utrecht, ei fare nohoraa no te mau pionie, e ua haere mâua Werner i reira.
A noho noa ˈi mâua i roto i taua fare pionie ra, e na nia mâua i te pereoo tataahi ia haere i roto i te mau tuhaa fenua tapiri, e te hoê pereoo e hitu taata te ô i roto no te tere i te mau tuhaa fenua atea roa ˈˈe. I taua tau ra, e hoê hanere anaˈe Ite i Holane taatoa. I teie mahana, e 60 matahiti i muri iho, e hau atu i te 4 000 taata poro i roto fatata e 50 amuiraa i te tuhaa fenua ta mâua i poro mai taua fare pionie ra!
Ua rohi puai mâua, tae roa i te 14 hora taviniraa i te mahana hoê, e na te reira i faaoaoa noa ia mâua. Te tapao matamua, oia hoi te opere-rahi-raa e rave rau pueraa buka. Ua matau mâua i te opere hau atu i te hoê hanere buka iti i te mahana na te feia anaanatae. I taua tau ra, e ere te mau hoˈi-faahou-raa e farerei e te faatereraa i te mau haapiiraa Bibilia i te hoê tuhaa o ta mâua ohipa tamau.
I te hoê mahana, ua poro mâua to ˈu hoa i roto i te oire no Vreeswijk. A paraparau noa ˈi to ˈu hoa i te hoê taata i te uputa o te hoê aua faehau, ua faaohipa vau i taua taime ra no te taio i ta ˈu Bibilia. E mea reni-maitai-hia e te mau peni uteute e te ninamu. I muri iho, ua faaara te hoê tamuta tei ohipa i nia i te hoê tapoˈi fare i pihai iho mai, i te taata tiai uputa ra e peneiaˈe e taata huna vau. No reira, i taua mahana noâ ra, ua tapeahia vau a poro noa ˈi au i te hoê taata hoo taoˈa, e ua ravehia ta ˈu Bibilia.
Ua haavahia vau. I reira, ua parihia e ua riro te mau reni i nia i ta ˈu Bibilia ei tamataraa no te papai i te hohoˈa o te aua faehau. Ua faahapahia vau, e ua faautua te haava ia ˈu e piti matahiti fare auri. Teie râ, ua horo-faahou-hia te tupuraa, e ua faatiamâhia vau. Auê au i te oaoa e i to ˈu tiamâraa mai, e ua oaoa roa ˈtu â râ vau i te faahoˈiraahia mai ta ˈu Bibilia e te mau nota atoa i roto!
I te tau veavea o te matahiti 1936, ua poro mâua Richard Brauning, hoê o te mau pionie o te fare pionie, i te pae apatoerau no te fenua. I te avaˈe matamua, e 240 hora ta mâua i rave i roto i te taviniraa e ua opere mâua e rave rahi pueraa buka. Ua faaea mâua i raro aˈe i te hoê fare ie e na mâua iho i rave i te mau ohipa atoa, mai te puˈaraa i to mâua ahu, te tunuraa i te maa, e te vai atu â.
I muri iho, ua tonohia vau i nia i te hoê pahi o Lightbearer te iˈoa, e ua tui te roo o teie pahi i te pae apatoerau no Holane. E pae pionie e faaea ra i nia iho, e ua nehenehe matou e tere atu i te mau tuhaa fenua atea e rave rahi.
Vetahi atu â mau hopoia faufaa taa ê
I te matahiti 1938, ua nominohia vau ei tiaau no te tuhaa fenua, te iˈoa ïa o te mau tiaau haaati a te mau Ite no Iehova i tera ra tau. No reira, ua faarue atura vau i te Lightbearer e ua ratere atura i roto i te mau amuiraa e te mau pǔpǔ Ite moemoe i roto e toru mataeinaa i te pae apatoa.
Te pereoo tataahi anaˈe to matou faurao. E pinepine e titauhia te hoê mahana taatoa no te ratere mai te hoê amuiraa aore ra pûpû feia anaanatae i to muri iho. I roto i te mau oire o ta ˈu i ratere, ua haere atoa vau i Breda, to reira hoi au i teie nei. I taua tau ra, aita e amuiraa i Breda e e piti anaˈe Ite faaipoipohia ruhiruhia i reira.
A tavini noa ˈi au i te mau taeae i Limburg, ua anihia vau ia pahono e rave rahi uiraa a te hoê taata heru, o Johan Pieper te iˈoa. Ua turu papu oia i te parau mau a te Bibilia e ua riro mai ei taata poro itoito. E maha matahiti i muri iho, ua afaihia o ˈna i roto i te hoê aua tapearaa, e toru matahiti te afa te maororaa. I muri aˈe i to ˈna matararaa mai, ua apiti faahou oia i roto i te pororaa ma te itoito, e tae mai i teie mahana te tavini noa ra oia ei matahiapo haapao maitai. I teie mahana, ua maraa taua amuiraa haihai ra e 12 Ite i Limburg i nia i te 17 amuiraa e tau 1 550 taata poro!
I raro aˈe i te faatereraa Nazi
I te avaˈe Me 1940, ua haru te mau Nazi i te fenua holane. Ua tonohia vau i te amaa a te Taiete Watch Tower i Amsterdam. Ua tia ia matou ia rave i ta matou ohipa ma te vai ara rahi, mea na reira to matou haafaahiahiaraa i te auraa o te maseli a te Bibilia e: “Te taua mau . . . o te hoê ïa taeae i fanauhia mai no te anotau e ati ai ra.” (Maseli 17:17, MN) Ua mana roa te tatua nehenehe o te tahoêraa tei fanaˈohia i taua tau hepohepo ra i nia i to ˈu tupuraa i te pae varua, e ua faaineine te reira ia ˈu ia faaruru i te tau fifi atu â no a muri aˈe.
Tau hopoia o te hiˈopoaraa ïa i te opereraa i te mau pueraa buka na te mau amuiraa, o tei rave-noa-hia na e te mau taeae aore ra te mau tuahine afai buka. Ua tamau noa te Gestapo i te imi i te mau taurearea no te tihepu ia ratou ei rave ohipa faahepohia i Helemani, no reira ïa matou i faaohipa ˈi i te mau tuahine kerisetiano ei afai buka. I muri iho, ua tonohia mai o Wilhelmina Bakker, tei matau-noa-hia na o Nonnie, mai La Haye mai ia matou ra, e ua afai au ia ˈna i te vahi i reira te tapuniraa ta matou tiaau no te amaa ra o Arthur Winkler. Ia ore vau ia itehia mai, ua faaahu vau ia ˈu mai te hoê taata faaapu Holane, e te mau tiaa raau e te tahi atu â mau mea, e ua afai au ia Nonnie na nia iho i te pereoo e tere na nia i te eˈa auri. I muri iho, ua faaroo atura vau e ua paho noa oia i te ata, no te mea i to ˈna manaˈoraa, e ite-ohie-noa-hia e o vai mau â vau.
I te 21 no Atopa 1941, ua faaitehia i te mau enemi e teihea roa te haapueraa buka e te mau papie i Amsterdam. I te haruraahia e te Gestapo, ua tapeahia Winkler raua Nonnie. I to raua afairaahia i te fare auri, ua faarooroo raua e piti mutoi a te Gestapo i te paraparauraa e mea nafea raua i te tapaparaa i “te hoê taata nainai rouru ereere” i roto i te mau aroâ tei î te taata, aita râ i noaahia. Mea papu e te faatia ra raua no ˈu, no reira ua nehenehe Winkler e faatae i te hoê poroi i te mau taeae ra. Ua haere oioi atura vau i La Haye.
I taua taime atoa ra, ua matara mai Nonnie mai te fare auri mai, e ua hoˈi oia i La Haye no te tavini ei pionie. Ua farerei faahou vau ia ˈna i reira. Tera râ, i te tapearaahia te tiaau no te amuiraa i Rotterdam, ua tonohia vau no te mono ia ˈna. I muri iho, ua tapea-atoa-hia te tiaau no te amuiraa no Gouda, e ua tonohia vau i reira no te mono ia ˈna. I te pae hopea, i te 29 no Mati 1943, ua haruhia vau. A hiˈopoa noa ˈi au i ta matou haapueraa buka Bibilia, ua itehia vau i te tomoraa mai te Gestapo.
Taa ê noa ˈtu i ta matou mau pueraa buka Bibilia i apǎpǎhia i nia i te hoê airaa maa, te vai atoa ra te hoê tabula iˈoa o te mau taeae e te mau tuahine kerisetiano, papaihia e te mau tapao taipe. Ma te peapea rahi, ua pure au ia horoa mai Iehova i te hoê ravea ia nehenehe au e paruru i te feia e poro noa ra ma te tiamâ. Ma te ore i itehia mai, ua manuïa vau i te tuu atu i to ˈu rima i nia i te tabula iˈoa e i te haamiˈomiˈo i roto i to ˈu apu rima. I muri iho, ani atura vau e nehenehe anei ta ˈu e haere i te vahi haumitiraa, i reira to ˈu tumutumuturaa te tabula e huti atura i te pape.
I roto i teie mau huru tupuraa hepohepo, ua haapii au i te fanaˈo i te puai i roto i te mau raveraa a Iehova i nia i to ˈna nunaa i tahito ra, e i roto i ta ˈna mau parau tǎpǔ faaoraraa. Teie te tahi haapapuraa faauruahia o ta ˈu i haamanaˈo noa: “Auaa Iehova i ǒ nei atoa ia tatou nei, a tia mai ai te taata e rave ia tatou nei; e horomii-ora-noa-hia tatou e ratou ra.”—Salamo 124:2, 3.
Mau fare auri e mau aua tapearaa
Ua afaihia vau i te fare auri no Rotterdam, i reira to ˈu oaoaraa e te vai ra ta ˈu Bibilia ia ˈu ra. Te vai atoa ra te buka ra Faaoraraa (beretane), vetahi mau tuhaa o te buka ra Mau tamarii (beretane), e e rave rahi taime no te taio i teie mau pueraa buka atoa. I muri iho e ono avaˈe, ua tupuhia vau i te maˈi rahi e ua afaihia vau i te fare maˈi. Na mua ˈˈe a faarue mai ai i te fare auri, ua huna vau i te mau buka i raro aˈe i to ˈu mǎrû roˈi. I muri iho, ua faaroo atura vau e ua afaihia te tahi atu Ite, o Piet Broertjes, i roto i to ˈu piha e ua iteahia mai e ana. Ua faaohipahia ïa te mau pueraa buka no te haapaari noa i te faaroo o vetahi ê.
I to ˈu maitairaa mai, ua afaihia vau i te hoê fare auri i La Haye. I reira, ua farerei au ia Leo C. van der Tas, te hoê taata haapii i te ture tei tapeahia no to ˈna patoiraa i te faatereraa Nazi. Aita o ˈna i faaroo aˈenei no nia i te mau Ite no Iehova, e ua nehenehe au e poro ia ˈna. I te tahi taime, e faaara mai o ˈna ia ˈu i te tuiraa po no te ani mai i te tahi mau uiraa. Ua haapopou roa oia i te mau Ite, i muri aˈe iho â râ to ˈna iteraa e nehenehe matou e matara mai te peu e e tarima noa matou i te papie haapapuraa e te taiva ra matou i to matou faaroo. I muri aˈe i te tamaˈi, ua riro mai Leo ei paruru, e hau atu i te ahuru ma piti haavaraa ta ˈna i paruru, no te Taiete Watch Tower i te pae no te tiamâraa o te haamoriraa.
I te 29 no Eperera 1944, ua tuuhia vau i roto i te hoê pereoo auahi o te tere ra i Helemani e 18 mahana riaria te maororaa. I te 18 no Me, ua tapeahia vau i roto i te aua tapearaa no Buchenwald. Tae noa ˈtu i to matou faatiamâraahia mai e te mau nuu a te mau Fenua patoi ia Helemani fatata hoê matahiti i muri iho, mea riaria roa te oraraa aita e faataaraa. E mau tausani taata tei pohe, e rave rahi ta matou i ite mata roa ˈtu. I te mea hoi aita vau i farii e rave i te ohipa i roto i te hoê fare hamaniraa mauhaa tamaˈi i pihai iho, ua tuuhia vau i te vahi faarueraa pape ino.
I te hoê mahana, ua topitahia te fare hamaniraa mauhaa tamaˈi. E rave rahi tei horo atu i roto i te mau fare puhaparaa, area vetahi ra i roto i te ururaau. Ua vavahi te mau paura tei topa hape noa i nia i te mau fare, e ua ura te mau ururaau i te paainaraa te mau tutui auahi. E mea riaria mau â! E rave rahi tei paapaa oraora noa! Ua nehenehe au e tapuni i roto i te hoê vahi paruruhia, e i te poheraa te auahi, ua hoˈi au i roto i te aua e te tarava noa ra te mau tino pohe e ore e hope ia taio.
Ua ite te rahiraa o te mau taata i teie mahana i te mau ohipa riaria a te Taparahiraa ati Iuda a te mau Nazi. Te mauruuru nei au ia Iehova i to ˈna haapaariraa i to ˈu aravihi no te feruriraa, ia ore hoi te mau ohipa riaria ta ˈu i ite ia faatere i to ˈu mau manaˈo a mairi noa ˈi te mau matahiti. Ia haamanaˈo anaˈe au i to ˈu tapearaahia, to ˈu manaˈo hohonu matamua, o te oaoa ïa no to ˈu tapearaa i to ˈu taiva ore ia Iehova e ei faahanahanaraa i to ˈna iˈoa.—Salamo 124:6-8.
Te ohipa i muri aˈe i te tamaˈi
I muri aˈe i to ˈu matararaa mai e to ˈu hoˈiraa i Amsterdam, ua faaara ˈtu vau i te amaa no te ani i te hoê hopoia. E hinaaro rahi to ˈu ia faaitehia mai e eaha tei ravehia i to ˈu tapearaahia. Ua ohipa aˈena Nonnie i reira. I te matahiti hopea o te tamaˈi, ua tavini oia ei vahine afai i te mau pueraa buka Bibilia na te mau amuiraa. Aita oia i tapea-faahou-hia, noa ˈtu e tau ahuru ma piti taime to ˈna oraraa mai i te taime hopea roa.
Ua tavini au ei pionie maa taime noa i Haarlem, tera râ, i te matahiti 1946, ua anihia vau e haere i te amaa no Amsterdam no te rave i te ohipa i roto i te Tuhaa Haponoraa. I te hopea matahiti 1948, ua faaipoipo mâua Nonnie, e ua faarue mâua i te amaa no te tavini mâua toopiti ei pionie. Tei Assen ta mâua tuhaa taviniraa. Hoê ahuru ma piti matahiti na mua ˈˈe, ua haere mâua Richard Brauning i reira i te tau veavea, a faaea noa ˈi i roto i te fare ie e a poro noa ˈi. Ua faaroo vau e ua pupuhihia Richard i to ˈna afairaahia i roto i te hoê aua tapearaa.
Papu maitai, ua paruparu to ˈu tino i te roaraa o te tau a tapeahia ˈi au. E ono matahiti i muri aˈe i to ˈu matararaa mai te aua tapearaa no Buchenwald, ua tarava noa vau i nia i te roˈi no te maˈi e maha avaˈe te maororaa. Tau matahiti i muri iho, i te matahiti 1957, ua tupuhia vau i te maˈi tutoo e hoê matahiti taatoa te maororaa. Ua paruparu roa to ˈu tino, area ra to ˈu huru feruriraa pionie, ua puai noa ïa. I to ˈu maˈiraahia, ua faaohipa vau i te mau taime atoa no te horoa i te faaiteraa. Te ite nei au e ua riro teie huru feruriraa pionie ei tuhaa faufaa roa ia ore to ˈu maˈi ia faariro ia ˈu ei taata maˈi hupehupe. Ua opua papu mâua Nonnie ia tamau noa i te taviniraa ma te taime taatoa a faatia noa ˈi to mâua huru i te pae tino.
I muri aˈe i to ˈu oraraa mai, ua tonohia mâua i te oire no Breda. Oia hoi e 21 matahiti i muri aˈe i to ˈu tereraa no te taime matamua i te oire ei tiaau no te tuhaa fenua. I to mâua taeraa ˈtu i te matahiti 1959, te vai ra te hoê amuiraa haihai e 34 Ite. I teie mahana, oia hoi 37 matahiti i muri iho, e ono ïa amuiraa e hau atu i te 500 Ite, o te putuputu nei i roto e toru Piha no te Basileia! I ta matou mau putuputuraa e te mau tairururaa, ua ite mâua e rave rahi tei noaa i te ite o te parau mau a te Bibilia ei faahopearaa no te tahi mau tutavaraa ta mâua i rave. E pinepine mâua i te manaˈo mai te aposetolo Ioane atoa ia ˈna i papai e: “Aita ˈtu o ˈu oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapao ra tau mau tamarii i te parau mau.”—Ioane 3, 4.
Ua paari mâua i teie nei. E 86 matahiti to ˈu e e 78 to Nonnie, teie râ, e parau iho â vau e ua riro te taviniraa pionie ei ohipa maitai roa no te tino. Mai to ˈu haereraa i Breda, ua ora mai au i te rahiraa o te mau maˈi tei tupuhia i nia ia ˈu i te tau a tapeahia ˈi au. Ua ite atoa râ vau i te oaoa i roto i te taviniraa hotu maitai a Iehova e rave rahi matahiti.
Ia haamanaˈo faahou anaˈe au i te taviniraa hotu maitai e rave rahi matahiti, ua riro ïa ei tumu oaoaraa no mâua. I te mau mahana atoa, e ani noa mâua na roto i te pure ia horoa mai Iehova i te huru feruriraa e te puai ia tamau noa i roto i ta ˈna taviniraa a vai ora noa ˈi mâua. Ma te tiaturi, te faahiti nei mâua i te mau parau a te papai salamo e: “Inaha! o te Atua te tauturu mai ia ˈu: tei rotopu hoi te Fatu i te feia atoa tei faatia mai ia ˈu.”—Salamo 54:4.
[Hohoˈa i te api 23]
Te tia noa ra i pihai iho i te fare ie tei faaohipahia i roto i te taviniraa pionie i te mau matahiti 1930
[Hohoˈa i te api 23]
Te pahi i faaohipahia no te tere atu i te mau tuhaa fenua atea
[Hohoˈa i te api 23]
Te uiuiraahia i te hoê tairururaa i te matahiti 1957
[Hohoˈa i te api 24]
Mâua ta ˈu vahine i teie mahana