Ua tiai noa vau ia Iehova ma te faaoromai mai to ˈu apîraa mai â
FAATIAHIA E RUDOLF GRAICHEN
Mai te anapa uira ra, ua roo-taue-hia to ˈu utuafare i te ati i te 12raa noa o to ˈu matahiti. Na mua roa, ua hurihia to ˈu metua tane i roto i te fare auri. I muri iho, ua haruhia mâua o to ˈu tuahine e ua hopoi-ê-hia mâua e ora e te feia ěê. E ua tapea ˈtura te Gestapo ia ˈu e i to ˈu metua vahine. Mau atura vau i te auri, area to ˈu mama ra, ua afaihia oia i roto i te hoê aua tapearaa.
TEIE mau ohipa atoa, o te omuaraa noa ïa o te mau hamani-ino-raa mauiui mau o ta ˈu i faaoromai i to ˈu apîraa ra ei Ite no Iehova. Ua tamata te Gestapo Nazi riaria ra e i muri iho te Stasi no Helemani Hitia o te râ, i te ofati i to ˈu tiaraa hapa ore i te Atua. I teie nei, i muri aˈe e 50 matahiti to ˈu taviniraa ia ˈna ma te itoito, e nehenehe au e parau mai te papai salamo ra e: “E ati rahi to ˈu ia ratou mai tau apîraa mai â, aita râ vau i vi ia ratou.” (Salamo 129:2) E mauruuru rahi to ˈu ia Iehova!
Ua fanauhia vau i te 2 no Tiunu 1925, i te oire iti no Lucka i pihai atu ia Leipzig, i Helemani. Na mua ˈˈe i to ˈu fanauraahia mai, ua itea mai i to ˈu nau metua, o Alfred e o Teresa, i te parau mau a te Bibilia i roto i te mau papai a te Feia Haapii Bibilia, te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i tera ra tau. Te haamanaˈo ra vau i to ˈu hiˈo-noa-raa i te mau mahana atoa i te mau hohoˈa o te mau aamu Bibilia i faatautauhia i nia i te mau pǎpai o to matou fare. Hoê hohoˈa, o te luko ïa e te arenio, te pinia mamoe e te nemera, te fanauˈa puaatoro e te liona—e parahi hau noa ra, e na te hoê tamaiti iti e aratai ra. (Isaia 11:6-9) Ua haamanaˈo maoro vau i taua mau hohoˈa ra.
Ia nehenehe anaˈe, e afai atoa na to ˈu nau metua ia ˈu i roto i te mau ohipa a te amuiraa. Ei hiˈoraa, i te avaˈe Febuare 1933, tau mahana noa i muri aˈe i to Hitler haruraa i te faatereraa, ua patahia te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa”—e mau hohoˈa patahia e tavirihia, e e faatiaraa haruharuhia—i roto i to matou oire iti. Ua oaoa roa vau i te haereraa na roto i te oire i muri mai i te hoê pereoo aita e tafare, e hitu noa ïa matahiti to ˈu i reira, no te hoê tere faaiteiteraa i te “Hohoˈa-Darama”! I taua taime ra e i te tahi atu, ua faariro te mau taeae ia ˈu mai te hoê melo itoito o te amuiraa, noa ˈtu to ˈu apî. No reira, mai to ˈu nainairaa mai â, ua haapiihia vau e Iehova e ua mana mau ta ˈna Parau i nia ia ˈu.
Haapiihia i te tiaturi ia Iehova
No to ratou tiaraa kerisetiano amui ore papu, aita te mau Ite no Iehova i faaô i roto i te mau ohipa politita Nazi. Ei faahopearaa, i te matahiti 1933, ua maiti aˈera te mau Nazi i te mau ture no te opani ia matou ia poro, ia haaputuputu, e tae noa ˈtu ia taio i ta matou iho mau papai Bibilia. I te avaˈe Setepa 1937, ua tapea te Gestapo i te mau taeae atoa o ta matou amuiraa, tei roto atoa to ˈu metua tane. Ua peapea roa vau. Ua faautuahia to ˈu metua tane e pae matahiti fare auri.
Mea fifi roa ïa no matou i te fare. Tera râ, ua haapii oioi noa matou i te tiaturi ia Iehova. I to ˈu hoˈiraa mai i te fare i te hoê mahana na te fare haapiiraa mai, te taio ra to ˈu metua vahine i Te Pare Tiairaa. Ua hinaaro oia e faaineine i ta ˈu maa, no reira, ua vaiiho noa ˈtura oia i te vea i nia i te hoê afata vairaa tauihaa iti. I muri aˈe i te tamaaraa, te faanaho ra mâua i te mau aˈua, faaroo atura mâua i te patotoraa puai i nia i te opani. E mutoˈi ïa tera e hinaaro ra e paheru i te fare no te imi i te mau papai Bibilia. Ua riaria roa vau.
E mea veavea roa i taua mahana ra. No reira, te ohipa matamua ta te mutoˈi i rave, o te tatararaa ïa i to ˈna taupoo a tuu atu ai i nia i te hoê airaa maa. Ua haamata ˈtura oia i ta ˈna paheruraa. I to ˈna hiˈoraa i raro aˈe i te airaa maa, hee atura to ˈna taupoo. Haru mai nei to ˈu metua vahine i te taupoo, e tuu atura i nia i te afata tauihaa i nia mau i Te Pare Tiairaa! Ua paheru pauroa te mutoˈi i to matou fare, tera râ, aita i itea mai ia ˈna i te hoê noa ˈˈe papai. Oia mau, aita oia i manaˈo e hiˈo i raro aˈe i to ˈna taupoo. I to ˈna faaineineraa i te haere, ua omuhumuhu noa ˈtura oia i te tahi parau tatarahapa i to ˈu metua vahine a faatoro ai i to ˈna rima i muri i to ˈna tua no te rave mai i to ˈna taupoo. Ua topa roa ˈtura to ˈu hau!
Ua faaineine te mau ohipa mai teie te huru ia ˈu no te mau tamataraa fifi roa ˈtu â. Ei hiˈoraa, i te fare haapiiraa, ua faahepohia vau e faaô i roto i te faanahonahoraa Ui apî a Hitler, i reira te mau tamarii e haapiihia ˈi i te oraraa faehau etaeta e e faahepohia ˈi i te haapiiraa Nazi. Ua titau te tahi mau orometua haapii e ia faaô te taatoaraa o ta ratou mau tamarii haapii i roto i taua pǔpǔ ra. Ua manaˈo paha ta ˈu orometua haapii, o Schneider Tane, e aita roa ˈtu oia i manuïa, no te mea, taa ê atu i te taatoaraa o te tahi atu mau orometua haapii o ta ˈu fare haapiiraa, ta ˈna anaˈe te hoê tamarii haapii o tei ore i faaô atu. O vau ïa taua tamarii haapii ra.
I te hoê mahana, ua faaara maira o Schneider Tane i te pǔpǔ tamarii taatoa e: “E te mau tamaroa, ananahi e haere tatou e ori haere.” Ua au pauroa te tamarii i taua parau ra. I muri iho, ua na ô maira oia: “E tia ia oomo pauroa mai outou i to outou ahu Ui apî a Hitler no te mea ia haere tatou na roto i te mau aroâ, e ite mai ïa te taata atoa e e mau tamaroa maitatai outou na Hitler.” I te poipoi aˈe, ua haere pauroa mai te mau tamaroa e to ratou ahu Ui apî maoti râ o vau. Ua pii maira te orometua haapii ia ˈu i mua i te mau tamarii haapii, e ua parau maira: “A hiˈo na i te tahi atu mau tamaroa, e a hiˈo na ia oe.” Ua parau mairâ oia e: “Ua ite au e mea veve to oe mau metua e aita ta raua e moni no te hoo mai i te hoê ahu Ui apî no oe, tera râ, e faaite au i te tahi mea ia oe.” Ua aratai atura oia ia ˈu i pihai iho i ta ˈna iri papairaa, ua huti maira i te afata ume, e ua na ô maira: “Te hinaaro nei au e horoa na oe i teie ahu apî roa. E ere anei i te mea nehenehe?”
Mea au aˈe na ˈu ia pohe i te oomo i te ahu Nazi. I te iteraa ta ˈu orometua haapii e eita iho â vau e oomo i taua ahu ra, ua riri roa ˈˈera oia, e ua faaooo pauroa maira te mau tamarii ia ˈu. Ua afai atura oia ia matou e ori haere, tera râ, ua tamata oia i te tapuni ia ˈu ma te tuu ia ˈu i ropu i te mau tamaroa atoa tei oomo i to ratou ahu Ui apî. Teie râ, e rave rahi mau taata o te oire iti o tei ite mai ia ˈu, no te mea e mea taa ê au i to ˈu mau hoa haapiiraa. Ua ite pauroa te taata e e Ite no Iehova o vau e to ˈu mau metua. Te haamauruuru nei au ia Iehova i to ˈna horoaraa mai i te puai pae varua i hinaarohia i to ˈu apîraa ra.
Ua puai noa ˈtu â te hamani-ino-raa
I te hoê mahana i te omuaraa o te matahiti 1938, ua haerehia mai mâua to ˈu tuahine e tii i te fare haapiiraa e ua faahorohia ˈtura mâua na nia i te pereoo mutoˈi i te hoê fare haapiiraa faatitiaifaroraa, i Stadtroda, tau 80 kilometera i te atea. No te aha? Ua faaoti hoi te tiribuna e faataa ê ia mâua i te mana o to mâua nau metua e e faariro ia mâua ei mau tamarii Nazi. Aita i maoro, ua ite atura te mau rave ohipa haapao i te fare faatitiaifaroraa e, e mau tamarii faatura e te auraro mâua to ˈu tuahine, noa ˈtu e ua mau papu mâua i to mâua tiaraa kerisetiano amui ore. Ua maere roa te raatira vahine e ua hinaaro atura oia e farerei i to ˈu metua vahine. Ua fariihia ˈtura taua aniraa taa ê ra, e ua faatiahia ˈtura to ˈu metua vahine ia haere mai e hiˈo ia mâua. Ua oaoa roa o vau, to ˈu tuahine, e to ˈu mama, e ua haamauruuru matou ia Iehova no to ˈna horoaraa mai i te ravea ia farerei matou no te faaitoito i te tahi e te tahi i taua mahana atoa ra. Ua hinaaro mau hoi matou i te reira.
E maha avaˈe paha to mâua faaea-noa-raa i taua fare faatitiaifaroraa ra. I muri iho, ua afaihia ˈtura mâua e faaea e te hoê utuafare i Pahna. Ua faauehia ratou ia faataa ê ia mâua i to mâua mau fetii. Aita to ˈu metua vahine iho i faatiahia ia haere mai e hiˈo ia mâua. Teie râ, i te tahi mau taime, ua manuïa oia i te farereiraa ia mâua. Ma te faaohipa i taua mau taime varavara roa ra, ua imi to ˈu metua vahine i te mau ravea atoa no te faaitoito ia mâua ia tapea i to mâua haapao maitai ia Iehova, noa ˈtu eaha te mau tamataraa e te mau huru tupuraa o ta ˈna e faatia.—Korinetia 1, 10:13.
E ua tupu mau te mau tamataraa. I te 15 no Titema 1942, 17 matahiti noa to ˈu i reira, ua tapea te Gestapo ia ˈu e ua afaihia vau i roto i te hoê fare tapearaa i Gera. I te area hoê hebedoma i muri iho, ua tapea-atoa-hia ˈtura to ˈu metua vahine e ua afaihia mai oia i roto i te hoê â fare auri. No te mea e aita i naeahia ˈtura to ˈu matahiti, aita te tiribuna i nehenehe e haava ia ˈu. No reira, ua tapeahia mâua to ˈu metua vahine e ono avaˈe a tiai noa ˈtu ai te tiribuna i te 18raa o to ˈu matahiti. I te mahana iho o te 18raa o to ˈu matahiti, ua haavahia ˈtura vau e to ˈu metua vahine.
Hou vau a ite ai i te ohipa e tupu ra, ua oti pauroa ïa. Aita vau i ite i tera taime e, eita vau e farerei faahou i to ˈu metua vahine. Te hohoˈa hopea o ta ˈu e haamanaˈo ra, te parahi noa ra ïa oia i roto i te piha haavaraa i nia i te hoê parahiraa iri ereere i pihai iho ia ˈu. Ua faahapahia ˈtura mâua toopiti atoa ra. Ua faautuahia ˈtura vau e maha matahiti fare auri, e to ˈu metua vahine, hoê matahiti e te afa.
I taua tau ra, e mau tausani Ite no Iehova o tei mau i roto i te mau fare auri e te mau aua tapearaa. Teie râ, ua tonohia vau i te hoê fare auri i Stollberg, o vau anaˈe te Ite i reira. Hau atu i te hoê matahiti to ˈu faaearaa i roto i te hoê piha fare auri o vau anaˈe, noa ˈtu râ e tei pihai iho noa o Iehova ia ˈu. O te here o ta ˈu i atuatu noa na no ˈna i to ˈu apîraa ra, te taviri i ora mai au i te pae varua.
I te 9 no Me 1945, i muri aˈe to ˈu tapearaahia e piti matahiti e te afa i roto i te fare auri, ua tae maira te mau parau apî oaoa—ua oti te tamaˈi! I taua mahana ra, ua tuuhia ˈtura vau. I muri aˈe i to ˈu haereraa 110 kilometera na raro noa, ua tapae atura vau i te fare ma te rohirohi roa e te pohe poia. E rave rahi avaˈe hou vau a itoito faahou mai ai.
I to ˈu tapaeraa ˈtu, ua faaroo atura vau i te mau parau apî peapea mau. No to ˈu metua vahine na mua. I muri aˈe i to ˈna vairaa i roto i te fare tapearaa hoê matahiti e te afa, ua ani maira te mau Nazi ia ˈna ia tarima i te hoê parau e na ô ra e te faarue ra oia i to ˈna faaroo ia Iehova. Aita oia i farii. Ua afai atura te Gestapo ia ˈna i te hoê aua tapearaa na te vahine, i Ravensbrück. Ua pohe oia i reira i te maˈi typhus tau taime noa hou te hopea o te tamaˈi. E vahine kerisetiano mǎtaˈu ore mau oia—e vahine aro itoito o tei ore i faarue. Ia haamanaˈo o Iehova ia ˈna ma te hamani maitai e tia ˈi.
Te vai atoa ra te mau parau apî no nia i to ˈu tuaana, o Werner, o tei ore i pûpû ia ˈna no Iehova. Ua faaô atu oia i roto i te nuu Helemani e ua pohe oia i Rusia. E to ˈu metua tane? Ua hoˈi mai oia i te fare, tera râ hoi, tei roto oia i te tahi tau Ite o tei tarima i taua parau hairiiri ra e faarue i to ratou faaroo. I to ˈu iteraa ˈtu ia ˈna, ua faaturuma noa oia e e au ra e ua ahoaho roa to ˈna feruriraa.—Petero 2, 2:20.
Te hoê taime poto no te rohiraa i te pae varua
I te 10 no Mati 1946, ua haere atura vau i ta ˈu rururaa matamua i muri aˈe i te tamaˈi, i Leipzig. Auê te oaoa e i te faaiteraahia mai e e tupu te bapetizoraa i taua mahana ra! Noa ˈtu e ua pûpû aˈena vau i to ˈu oraraa no Iehova e rave rahi matahiti na mua ˈtu, a tahi ra vau e nehenehe ai e bapetizo. Eita roa ˈtu e moehia ia ˈu taua mahana ra.
I te 1 no Mati 1947, i muri aˈe i to ˈu taviniraa hoê avaˈe ei pionie, ua anihia maira ia ˈu ia haere i te Betela i Magdeburg. Ua ino roa te mau fare a te Taiete i te mau paainaraa topita. Auê ïa haamaitairaa taa ê e i te tautururaa ia tatâˈi i taua vahi ra! I muri aˈe i taua tau veavea ra, ua tonohia ˈtura vau ei pionie taa ê i te oire no Wittenberge. Tau avaˈe, ua horoa vau hau atu i te 200 hora no te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, ia vetahi ê. Auê au i te oaoa e i to ˈu tiamâraa—aita e tamaˈi, aita e hamani-ino-raa, aita e fare auri!
Aita râ hoi taua tiamâraa ra i vai maoro. I muri aˈe i te tamaˈi, ua vahihia o Helemani e tei raro aˈe te vahi o ta ˈu e faaea ra i te faatereraa a te mau Communiste. I te avaˈe Setepa 1950, ua haamata ˈtura te mutoˈi huna no Helemani Hitia o te râ, piihia te Stasi, i te tapea i te mau taeae atoa. Mea maau roa te mau pariraa i faahitihia i nia ia ˈu. Ua parihia vau i te riroraa ei mutoˈi huna na te faatereraa Marite. Ua tono atura ratou ia ˈu i roto i te fare auri ino roa ˈˈe a te Stasi i te fenua taatoa, oia hoi i Brandenburg.
Te tauturu a to ˈu mau taeae pae varua
I reira, aita te Stasi i vaiiho ia ˈu ia taoto i te ao. E i muri iho, ua uiui mai ratou ia ˈu i te po taatoa. I muri aˈe te tahi tau mahana to ˈu faaoromai-noa-raa i taua hamani-ino-raa ra, ua ino roa ˈtura te mau ohipa. I te hoê poipoi, maoti i te faahoˈi ia ˈu i roto i to ˈu piha fare auri, ua afaihia ˈtura vau i roto i te hoê o taua mau piha riaria ra i piihia U-Boot Zellen (oia hoi piha i raro roa i te tahua). Ua iriti maira ratou i te hoê opani auri tahito tei tutae auri roa e ua ani maira ia ˈu ia tomo i roto. Ua na nia ˈtu vau i te hoê eˈa teitei. I to ˈu tuuraa ˈtu i to ˈu avae i raro, ua ite atura vau e ua poˈi roa te tahua i te pape. Ua paaina maira te opani i muri ia ˈu ma te maniania riaria mau. Aita e mori e aita atoa e haamaramarama. E piha pouri roa ïa.
No te mau tenetimetera pape i nia i te tahua, aita vau i nehenehe e parahi, e tarava, aore ra e taoto. Tiai noa ˈtura vau mai te mea ra e aita e hopea, e ua haerehia maira vau e tii no te tahi atu uiuiraa i raro aˈe i te mau mori puai. Aita vau i ite e eaha te mea ino aˈe—e tia noa i roto i te pape i te mahana taatoa i roto i te pouri, aore ra e faaoromai i te mauiui o te mori puai i faatanohia mai i nia ia ˈu i te po taatoa.
E rave rahi taime, ua faariaria mai ratou e e pupuhi ratou ia ˈu. I muri aˈe i te tahi mau po uiuiraa, i te hoê poipoi, ua haere maira te hoê ofitie Rusia teitei e hiˈo ia ˈu. Ua nehenehe atura vau e faaite ia ˈna e e mea ino atu â te hamani-ino-raa a te Stasi Helemani i ta te Gestapo Nazi. Ua parau atura vau ia ˈna e aita roa ˈtu te mau Ite no Iehova i turu i te faatereraa Nazi e aita atoa ratou i turu i te faatereraa Communiste, e aita matou i amui i roto i te ohipa politita na te ao atoa nei. Area ra, o ta ˈu ïa i parau atu, e rave rahi mau ofitie a te Stasi i teie nei, e mau melo ïa ratou na mua ˈˈe no te faanahonahoraa a te Ui apî a Hitler, i reira iho â paha to ratou haapiiraa i te hamani ino i te feia hapa ore ma te aroha ore. A paraparau noa ˈi au, ua ruru noa to ˈu tino i te toetoe, i te poia, e i te rohirohi.
Te mea maere, aita te ofitie Rusia i riri mai ia ˈu. Area ra, ua tapoˈi mai oia ia ˈu i te hoê ahu taoto e ua rave maitai mai oia ia ˈu. I muri noa ˈˈe i to ˈna tere, ua tuuhia ˈtura vau i roto i te hoê piha fare auri maitai aˈe. Tau mahana i muri iho, ua tonohia ˈtura vau i mua i te tiribuna Helemani ra. A tiai noa ˈtu ai i to ˈu haavaraa, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa oaoa e vahi i to ˈu piha fare auri e e pae Ite ê atu. I muri aˈe i te faaoromairaa i te hamani-ino-raa rahi, auê ïa tamǎrûraa e ia fanaˈo i te amuimuiraa e to ˈu mau taeae pae varua!—Salamo 133:1.
I te haavaraa, ua faahapahia vau i te ohipa mata huna e ua faautuahia vau e maha matahiti fare tapearaa. E utua mâmâ ïa te reira. Ua faautuahia hoi vetahi mau taeae hau atu i te ahuru matahiti. Ua afaihia ˈtura vau i te hoê fare auri tiai-maitai-hia. Ua manaˈo vau e eita ta te hoê iore e nehenehe e tomo aore ra e haere i rapae i teie nei fare auri—no te mea e mea tiai-maitai-hia. Teie râ, na roto i te tauturu a Iehova, ua manuïa vetahi mau taeae itoito mau, i te faaô huna mai i te hoê Bibilia taatoa. Ua tataratarahia ˈtura te mau api, ua vahihia te mau buka tataitahi e ua operehia ˈtura na te mau taeae mau auri.
Mea nafea to matou opereraa i teie mau buka? E mea fifi roa ïa. Hoê anaˈe taime matou e farerei ai i te tahi e te tahi, ia afaihia matou e hopu i te pape i te mau piti hebedoma atoa. I te hoê taime, te hopu ra vau i te pape, ua parau mǎrû noa maira te hoê taeae i roto i to ˈu tariˈa e, ua huna oia i te tahi mau api o te Bibilia i roto i to ˈna tauera. I muri aˈe i te hopuraa pape, e rave ïa vau i to ˈna tauera eiaha râ i to ˈu.
Ua ite maira te hoê tiai i te taeae i te paraparauraa mai ia ˈu, e ua rutu puai atura oia ia ˈna i te raau. Ua haru vitiviti noa maira vau i te tauera e ua haamoe atura ia ˈu i rotopu i te tahi atu mau mau auri. Auaa râ aita vau i noaahia e te mau api o te Bibilia. Ahiri oia, e fifi roa ïa ta matou porotarama faaamuraa i te pae varua. Ua farerei matou e rave rahi mau tupuraa mai teie te huru. Ua tapuni noa matou no te taio i te Bibilia e mea atâta atoa hoi. Ua tano roa ïa te mau parau a te aposetolo Petero e, “E haapao maitai, e faaitoito.”—Petero 1, 5:8.
No te tahi tumu, ua faaoti aˈera te feia mana e taui tamau noa i te tahi o matou mai tera fare tapearaa i te tahi atu. I te roaraa e maha matahiti, ua tauihia vau peneiaˈe hoê ahuru fare tapearaa taa ê. Teie râ, i te mau taime atoa, ua farerei au i te mau taeae. Ua here roa vau i teie mau taeae atoa, e ua peapea roa to ˈu aau i te faarueraa ia ratou i te mau taime atoa e tauihia ˈi au i te fare auri.
I te pae hopea, ua tonohia ˈtura vau i Leipzig, e i reira to ˈu tuuraahia i rapae i te fare auri. Aita te tiai fare auri i aroha mai ia ˈu, ua parau mai râ oia e, “E farerei faahou â tâua.” Ua hinaaro hoi to ˈna feruriraa ino e ia hoˈi faahou atu vau i roto i te fare auri. Ua manaˈo pinepine au i te Salamo 124:2, 3, e na ô ra e: “Auaa Iehova i ǒ nei atoa ia tatou nei, a tia mai ai te taata e rave ia tatou nei; e horomii-ora-noa-hia tatou e ratou ra: o tatou hoi tei ririhia mai e ratou ra.”
E faaora o Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore
E taata tiamâ faahou ïa vau. Tei te uputa o te fare auri to ˈu tuahine maehaa ra o Ruth, e o Tuahine Herta Schlensog, te tiai ra raua ia ˈu. I taua mau matahiti atoa ra i roto i te fare auri, ua hapono mai o Herta i te hoê puohu maa iti i te mau avaˈe atoa. Te tiaturi nei au e ahiri e aita taua mau puohu maa ra, ua pohe ïa vau i roto i te fare auri. Ia haamanaˈo o Iehova ia ˈna ma te hamani maitai e tia ˈi.
Mai to ˈu matararaa mai â, ua haamaitai o Iehova ia ˈu e te mau hopoia taviniraa e rave rahi. Ua tavini au ei pionie taa ê i Gronau, i Helemani, e ei tiaau haaati i te mau mouˈa Alpes no Helemani. I muri iho, ua anihia mai au e haere i te 31raa o te pǔpǔ a te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower no te mau mitionare. Ua tupu te tufaraa i ta matou parau tuite i te tahua Yankee Stadium i te rururaa nunaa a te mau Ite no Iehova i te matahiti 1958 ra. Ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê e paraparau i mua i te nahoa rahi o te mau taeae e mau tuahine e e faatia i te tahi o te mau ohipa o ta ˈu i faaruru na.
I muri aˈe i te tufaraa parau tuite, ua haere atura vau i Tireni no te tavini ei mitionare. I reira, ua tavini â vau ei tiaau haaati, i te pae apatoa roa o Tireni—ua tono-mau-hia vau i te hopea o te fenua. I te matahiti 1962, ua faaipoipo vau ia Patsy Beutnagel, te hoê mitionare nehenehe mau no San Antonio, i Texas, Hau Amui no Marite. Ua fanaˈo vau e rave rahi mau matahiti oaoa i roto i te taviniraa a Iehova na muri iho ia ˈna.
I roto i to ˈu nei oraraa tei hau atu i te 70 matahiti, ua farerei au e rave rahi mau taime oaoa e e rave rahi mau taime ati. Ua parau te papai salamo e: “E ati rahi to te taata parau-tia ra; e faaorahia râ oia e Iehova i taua mau ati atoa ra.” (Salamo 34:19) I te matahiti 1963, tei Tireni noâ mâua, ua faaruru mâua o Patsy i te oto rahi i te poheraa ta mâua tamahine iti. I muri iho, ua tupuhia ˈtura o Patsy i te maˈi ino roa, e ua hoˈi atura mâua i Texas. I te 43raa noa o to ˈna matahiti, ua pohe oia, i roto atoa i te tahi mau tupuraa ati. Te pure pinepine nei au ia Iehova ia haamanaˈo oia ma te hamani maitai i ta ˈu vahine herehia ra.
I teie nei, noa ˈtu to ˈu maˈi e to ˈu ruau, te oaoa nei au i te taviniraa ei pionie tamau e ei matahiapo i Brady, i Texas. Oia mau, ua roohia vau i te fifi roto i to ˈu nei oraraa, e peneiaˈe te vai râ te mau tamataraa i mua ia ˈu. Tera râ, mai te papai salamo, e nehenehe ta ˈu e parau e: “Na oe, e tau Atua, i haapii mai ia ˈu mai to ˈu apîraa mai â; e ua faaite au i ta oe ra mau ohipa umerehia e tae roa aˈenei i teie nei.”—Salamo 71:17.
[Hohoˈa i te api 23]
(1) Te taviniraa i teie mahana ei matahiapo e ei pionie, (2) e o Patsy na mua noa ˈˈe i to mâua faaipoiporaa, (3) i roto i te piha haapiiraa a Schneider Tane, (4) to ˈu metua vahine, o Teresa, tei pohe i Ravensbrück