E pionie aifaito anei outou?
E MATA oaoa to te metua tane a tiai ai oia ma te faatoro i te rima i ta ˈna aiû iti tamahine ia rave i ta ˈna mau taahiraa avae matamua papu ore. Ia topa taue anaˈe o ˈna, e faaitoito oia ia ˈna e ia tamata faahou. Ua ite oia e fanaˈo oia i muri iho i to ˈna aifaito e te puai.
Oia atoa, e titau paha te hoê pionie apî i te taime e te faaitoitoraa hou a noaa ˈi ia ˈna i te aifaito e hinaarohia no te manuïa ei taata poro o te Basileia ma te taime taatoa. Te tamau nei e rave rahi mau pionie i te tavini ma te oaoa tau ahuru matahiti. Ua erehia tau pionie i to ratou aifaito na roto i te mau tauiraa manaˈo-ore-hia i roto i to ratou mau tupuraa. Ua ere-atoa-hia te tahi i to ratou oaoa. I roto i te hoê fenua, ua faaea e 20 i nia i te hanere o tei haamata i te taviniraa pionie i roto i na matahiti matamua e piti o ta ratou taviniraa ma te taime taatoa. Na te aha e aratai i te hoê pionie ia faaea i teie taviniraa oaoa roa ˈˈe? E nehenehe anei taua mau fifi ra e apehia?
Noa ˈtu e e nehenehe te maˈi, te fifi i te pae moni, e te mau hopoia utuafare e aratai i te tahi ia faaea i te taviniraa ma te taime taatoa, ua riro ïa ei ofai turori no vetahi i te oreraa e tapea i te manaˈo aifaito i rotopu i te mau hopoia kerisetiano e rave rau. Te aifaitoraa, o “te hoê [ïa] huru i reira eita hoê vahi, tuhaa, tumu, aore ra mana, e faateimaha i te tahi, aore ra e na nia ˈtu i te tahi.”
Ua faaite Iesu Mesia i ta ˈna ra mau pǐpǐ e mea nafea ia rave i te ohipa pororaa e ia faariro i te mau taata ei pǐpǐ. I roto i ta ˈna iho taviniraa, ua faahohoˈa atoa oia e nafea ia tapea i te manaˈo aifaito. Ua faaite Iesu e ua erehia te mau tia faatere haapaoraa ati Iuda i te manaˈo aifaito, ma te parau ia ratou e: “Te horoa na hoi outou i te ahuru o te mineta, e te aneto, e te kumina, e te haapae nei i te mau mea rarahi o te ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau ra: o ta outou ïa e haapao e tia ˈi, e eiaha atoa e haapaehia tera.”—Mataio 23:23.
E tano maitai atoa teie faaueraa tumu i teie nei mahana, i te taviniraa pionie iho â râ. Faaitoitohia maoti i te aau tae e te manaˈo maitai, ua haamata te tahi i te taviniraa pionie ma te ore e faaineine maite no te reira aore ra ma te ore e feruri i te mau mea atoa ta te reira e titau. (Luka 14:27, 28) Ua rohi rahi vetahi i roto i te tuhaa taviniraa e ua ite-ore-hia ia ratou vetahi mau tuhaa faufaa o te kerisetianoraa. Nafea ïa e naea ˈi ia ratou e e tapea ˈi i te aifaito?
Ia vai puai i te pae varua!
Aita noa ˈˈe Iesu i haapao ore i to ˈna huru i te pae varua. Noa ˈtu te nahoa taata rahi o tei haere mai e faaroo ia ˈna e o tei titau rahi i to ˈna taime, ua faataa oia i te taime no te pure-hohonu-raa. (Mareko 1:35; Luka 6:12) Te titau atoa nei te taviniraa pionie aifaito i teie nei mahana e ia faaohipa rahi te hoê pionie i te mau faanahoraa ia vai puai i te pae varua. Ua haaferuri Paulo e: “O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho?” (Roma 2:21) E mea hape mau ia horoa i to ˈna taime taatoa no te pororaa ia vetahi ê a ore ai e faanaho i te taime no te haapiiraa taitahi tano e te pure tamau.
Ua riro na Kumiko ei pionie e piti ahuru matahiti. Noa ˈtu e e toru ta ˈna tamarii e te hoê tane aita to roto i te parau mau, ua iteahia ia ˈna na roto i te mau mea o ta ˈna i farerei e te taime maitai roa ˈˈe no ˈna no te taio e no te haapii i te Bibilia na mua iti noa ˈˈe i to ˈna taotoraa. Ia haapii anaˈe oia, e tapao iho â oia i te mau manaˈo o ta ˈna e nehenehe e faaohipa i roto i te taviniraa ia nehenehe oia e faaapî i ta ˈna taviniraa i te mau mahana atoa e te anaanatae. E tia oioi vetahi mau pionie manuïa na mua ˈˈe i te toea o te utuafare no te fanaˈo i te maa i te pae varua i te mau hora poipoi aita e maniania. E nehenehe outou e faaherehere i te tahi atu mau taime tano no te faaineine i te mau putuputuraa e no te taio i te mau papai kerisetiano hopea. Mai te peu e e hinaaro outou e atuatu i te oaoa o te taviniraa, e ere te haapiiraa taitahi i te hoê mea o te nehenehe e rave-ru-hia aore ra e tauˈa-ore-hia.
Te aifaitoraa i te mau hopoia utuafare
E tia atoa i te mau metua pionie ia haamanaˈo e te titau nei te hoê tuhaa rahi o “te hinaaro o Iehova” ia ratou ia haapao i te mau hinaaro i te pae tino, i te pae o te mau manaˈo horuhoru, e i te pae varua o to ratou iho utuafare. (Ephesia 5:17; 6:1-4; Timoteo 1, 5:8) I te tahi mau taime te haapeapea nei te hoê hoa faaroo e te mau melo o te utuafare e eita ratou e fanaˈo i te tamahanahanaraa e te turu a te vahine e te metua vahine ia haamata anaˈe oia i te taviniraa pionie. No teie mau huru manaˈo, eita paha ratou e oaoa rahi roa i to ˈna hinaaro e riro mai ei pionie. Teie râ, maoti te hoê porotarama tano e te manaˈo ineine, e nehenehe te aifaito e tapeahia.
Te faaitoito nei e rave rahi mau pionie i te rave ta ratou ohipa pororaa atoa ia atea ê anaˈe te mau melo o te utuafare i te fare. Tei to to ˈna utuafare Kumiko, faahitihia ˈtu na te parau, ia tamaa ratou i te poipoi, no te aroha i ta ˈna tane e ta ˈna mau tamarii ia haere anaˈe ratou i te poipoi, e tei te fare oia na mua ˈˈe a hoˈi mai ai ratou. Te rave nei oia i te mau monire no te tunu i te maa na mua ˈˈe ia nehenehe oia e faafaaea e ia tamaa e to ˈna utuafare maoti i to ˈna ohiparaa i te fare tutu. Te tauturu atoa nei te raveraa hau atu i te hoê ohipa i te taime hoê, mai te tahi ohipa utuafare ia faaineine oia i te maa. Na roto i teie ravea te ite atoa nei Kumiko i te taime no te titau manihini i te mau hoa a ta ˈna mau tamarii e no te faaineine i te amuamuraa taa ê na ratou.
A paari ai te mau tamarii e a riro mai ai ratou ei taurearea, te hinaaro pinepine nei ratou ia haapao hau atu â to ratou mau metua ia ratou i roto i te faarururaa i te mau manaˈo putapû, te mau hiaai, te mau manaˈo feaa, e te mau mǎtaˈu apî o te faateimaha nei ia ratou. Te titau maira te reira i te ara-maite-raa e te tauiraa i roto i te porotarama o te hoê metua tei riro ei pionie. A hiˈo na ia Hisako, te hoê metua vahine pionie e toru ta ˈna tamarii. Eaha ta ˈna i rave a haamata ˈi ta ˈna tamahine matahiapo i te faaite i te ereraa i te oaoa e te manaˈo anaanatae no te mau putuputuraa kerisetiano e te pororaa no te mana o te mau hoa haere haapiiraa no teie nei ao? O te hinaaro mau o ta ˈna tamahine oia hoi ia faariro oia te parau mau ei oraraa no ˈna e ia tiaturi papu oia e o te faataa-ê-raa mai i teie nei ao te mea maitai aˈe.—Iakobo 4:4.
Te na ô ra Hisako e: “Ua faaoti au e haapii e o ˈna i te mau haapiiraa tumu i roto i te buka ra E ora e a muri noa ˈtu i te mau mahana atoa. I te omuaraa, ua nehenehe mâua e haapii noa tau minuti, e ta ˈu tamahine o tei autâ pinepine i te maˈi opu e te mauiui upoo ino mau ia tae anaˈe i te taime haapiiraa. Ua tamau râ vau i te haapiiraa. Tau avaˈe i muri iho, ua maitai rahi to ˈna huru, ma te aratai i roto noa i te hoê taime poto i to ˈna pûpûraa ia ˈna e i te bapetizoraa.” I teie nei, te oaoa nei Hisako i te taviniraa ma te taime taatoa raua ta ˈna tamahine.
Te hinaaro atoa nei te mau metua tane pionie e ia ara e eiaha e manaˈonaˈo i te haapaoraa i te feia anaanatae i roto i te tuhaa fenua e no ta ratou mau hopoia i roto i te amuiraa e mairi ai ratou i te horoa i ta ratou mau tamarii te turu i te pae o te manaˈo hohonu e te aratairaa e tia ia ratou. E ere te reira i te hoê hopoia tei tia i te tane ia horoa ˈtu i ta ˈna vahine. Te rave nei te hoê matahiapo kerisetiano mea rahi ta ˈna ohipa o tei riro maoro ei pionie e e ohipa iti imiraa moni hoi ta ˈna, i te taime no te haapii e ta ˈna mau tamarii taitahi e maha. (Ephesia 6:4) Hau atu, te faaineine nei oia no te mau putuputuraa hebedoma e to ˈna utuafare. Eita te mau pionie aifaito e haapao ore i to ratou mau utuafare i te pae materia e i te pae varua.
Te aifaito i te pae faanavairaa
Te hoê hiˈoraa tano no te mau hinaaro i te mau mahana atoa o te tahi ïa tuhaa i reira te mau pionie e faaitoitohia ˈi ia tapea i te huru aifaito maitai. I ǒ nei atoa, e nehenehe tatou e haapii rahi atu na roto i te hiˈoraa e te aˈoraa maitai a Iesu. Ua faaara oia i te haapeapea-rahi-raa i te pae materia. Maoti râ, ua faaitoito oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia tuu na mua i te Basileia, ma te tǎpǔ e e aupuru te Atua ia ratou mai ta ˈna e rave ra no te toea o ta ˈna poieteraa. (Mataio 6:25-34) Na roto i te peeraa i teie nei aˈoraa maitai, ua nehenehe e rave rahi mau pionie e faaea i roto i te taviniraa ma te taime taatoa e rave rahi matahiti, e ua haamaitai mai Iehova i ta ratou mau tutavaraa ia noaa ‘te maa no te mau mahana atoa.’—Mataio 6:11.
Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano ‘ia itea i to ratou mǎrû e te taata atoa ra.’ (Philipi 4:5) Ma te papu maitai, e titau te aifaito ia haapao maitai tatou i to tatou oraora-maitai-raa. Te rave nei te mau pionie aifaito i te tutavaraa no te faaite i te huru aifaito i roto i to ratou huru oraraa e i roto i to ratou haerea i mua i te mau faufaa i te pae materia, ma te papu maitai e te hiˈopoa nei vetahi i to ratou haerea.—A faaau e te Korinetia 1, 4:9.
E tia i te mau taurearea o te rave nei i te taviniraa pionie ia haapae i te titau ma te tano ore i te horoa maitai o to ratou mau metua. Mai te peu e te ora nei ratou i te fare o to ratou mau metua, ia riro te apitiraa ˈtu i roto i te mau ohipa utuafare ei tapao o te huru aifaito e te mauruuru i te hoê ohipa afa taime o te nehenehe e tauturu ia ratou i te pae haamâuˈaraa.—Tesalonia 2, 3:10.
E haamaitairaa mau te mau pionie aifaito
E pionie paha outou o te rohi nei no te tapea i te manaˈo aifaito. A tiaturi e e nehenehe e noaa ia outou i te aifaito. Mai te hoê tamarii iti o te hinaaro ra i te taime no te haapii i te aifaito ia ˈna iho e i te haere, te parau nei e rave rahi mau pionie e ua titau te reira i te taime no ratou ia naeahia i te aifaito i roto i te aupururaa i ta ratou mau hopoia atoa.
Tei roto te raveraa i te haapiiraa taitahi, te aupururaa i te mau melo o te utuafare e te haapaoraa i to ratou iho mau hinaaro i te pae materia, i te mau tuhaa o ta te mau pionie e tutava maite ia aifaito. Te faaite nei te mau tabula e te rave nei e rave rahi mau pionie i ta ratou mau hopoia ma te faahiahia mau. Ua riro mau ratou ei haamaitairaa no te huiraatira e ei teoteoraa no Iehova e ta ˈna faanahonahoraa.