VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/4 api 16-21
  • No te aha te haamoriraa mau e haamaitaihia ˈi e te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha te haamoriraa mau e haamaitaihia ˈi e te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te mau hotu e tia i te haapaoraa mau ia faatupu?
  • Te haapaoraa tapaohia e te here, eiaha te feii
  • Te haamaitai ra te Atua i te haerea e te mau haapiiraa viivii ore
  • “Na te parau mau outou e faatiamâ”
  • Te hoê iˈoa taa maitai
  • Te haamoriraa ta te Atua e farii
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Te raveraa i te haapaoraa viivii ore no te ora
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • E haamori i te Atua mai ta ˈna e hinaaro
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • Te au ra anei te Atua i te mau haapaoraa atoa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/4 api 16-21

No te aha te haamoriraa mau e haamaitaihia ˈi e te Atua

“Haleluia: o te ora, e te hanahana, e te tura, e te mana, tei te Fatu, tei to tatou Atua ïa. E mea mau hoi e te tia ta ˈna ra tuuraa utua.”—APOKALUPO 19:1, 2.

1. Nafea o Babulonia Rahi e mou ai?

“BABULONIA RAHI,” ua mairi oia i mua i te aro o te Atua e te tiai nei oia i to ˈna haamouraa. Te faaite ra te parau tohu a te Bibilia e e fatata teie vahine faaturi faaroo o te ao nei i te haamouhia e to ˈna mau hoa faaturi politita; e tupu taue to ˈna haamouraa e ma te oioi. Teie te mau parau tohu i roto i te orama a Iesu ia Ioane ra: “Ua rave ihora te hoê melahi puai i te tahi ofai rahi mai te ofai mule te huru, e ua taora taue atura i raro i te tai, na ô aˈera, Mai te reira atoa te oire rahi ra o Babulonia i te huri-uˈana-hia i raro, e e ore roa e itea-faahou-hia ˈtu.”—Apokalupo 18:2, 21.

2. Eaha te huru o te mau tavini a Iehova ia haamouhia o Babulonia?

2 E oto vetahi mau tuhaa o te ao a Satani ia haamouhia o Babulonia Rahi, eiaha râ te mau tavini a te Atua, i nia i te raˈi aore ra i nia i te fenua nei. Teie hoi ta ratou piiraa oaoa i te Atua ra: “Haleluia: o te ora, e te hanahana, e te tura, e te mana, tei te Fatu, tei to tatou Atua ïa. E mea mau hoi e te tia ta ˈna ra tuuraa utua: ua faautua iho nei hoi oia i taua faaturi rahi ra, o tei haaviivii i to te ao nei i tana faaturiraa; e ua tahoo oia i te toto o to ˈna ra mau tavini, ta to ˈna rima i haamanii ra.”—Apokalupo 18:9, 10; 19:1, 2.

Eaha te mau hotu e tia i te haapaoraa mau ia faatupu?

3. Eaha te mau uiraa e titau ra i te hoê pahonoraa?

3 I te mea hoi e e faaorehia te haapaoraa hape i nia i te fenua nei, eaha te huru haamoriraa e toe mai? Nafea tatou e faataa ˈi i teie mahana e, tera te pǔpǔ faaroo e ora ˈtu i te haamouraa o te hau emepera o te haapaoraa hape a Satani na te ao nei? Eaha te mau hotu parau-tia e tia i teie pǔpǔ ia faatupu? Te vai ra e ahuru aˈe tapao no te faataa i te haamoriraa mau a Iehova.—Malaki 3:18; Mataio 13:43.

4. Eaha te titauraa matamua no te haamoriraa mau, e nafea to Iesu horoaraa i te hiˈoraa i roto i taua tuhaa ra?

4 Na mua roa, e tia i te mau kerisetiano mau ia turu i te mana arii no te reira hoi o Iesu i pohe ai—te mana arii o to ˈna Metua. Aita o Iesu i pûpû i to ˈna ora no te tahi tumu politita, opu fetii, nunaa, aore ra totiale. Ua tuu oia i te Basileia o to ˈna Metua na nia aˈe i te mau tapao politita aore ra hinaaro orure hau ati Iuda atoa. Ua patoi oia i te pûpûraa mai o Satani i te mana o te ao nei na roto i teie mau parau: “E haere ê atu oe, e Satani; ua oti hoi i te papaihia, O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.” Ua ite o ˈna maoti te mau Papai Hebera e o Iehova te Arii mau o te fenua atoa. Teihea pǔpǔ faaroo e turu nei ma te feaa ore i te faatereraa a Iehova, eiaha râ i te mau faanahoraa politita a teie nei ao?—Mataio 4:10; Salamo 83:18.

5. (a) Nafea te feia haamori mau ia faariro i te iˈoa o te Atua? (b) Na te aha e faaite ra e te faahanahana nei te mau Ite no Iehova i taua iˈoa ra?

5 Te piti o te titauraa oia hoi, e tia i te haamoriraa mau ia faateitei e ia faaraa i te iˈoa o te Atua. Ua faaite te Mana hope i to ˈna nunaa ra o Iseraela e, o Iehova to ˈna iˈoa (hurihia Yahweh i roto i te tahi mau tatararaa o te Bibilia), e e mau tausani taime oia i te faahitiraahia i roto i te mau Papai Hebera. Na mua ˈtu atoa, ua ite o Adamu, o Eva, e vetahi atu, i teie iˈoa, noa ˈtu e aita ratou i faatura noa na i te reira. (Genese 4:1; 9:26; 22:14; Exodo 6:2) Ua iriti noa na te mau taata huri a te amuiraa faaroo kerisetiano e a te nunaa ati Iuda i te iˈoa o te Atua i roto i ta ratou mau Bibilia, area te mau Ite no Iehova ra, ua vaiiho ratou i taua iˈoa ra i nia i to ˈna tiaraa mau e te tura, i roto i te Tatararaa a te ao apî o te mau Papai Moˈa (farani). Te faahanahana nei ratou i taua iˈoa ra, mai te mau kerisetiano matamua atoa. Ua haapapu hoi o Iakobo e: “Te parau mai nei Simeona e, ua hiˈo aroha mai te Atua i te Etene i mutaa ihora, e rave i te hoê pae taata i roto ia ratou ra no to ˈna ra iˈoa. Te au nei hoi te parau a te mau peropheta ra i te reira, . . . ia imi te toea o te taata i te Fatu [Iehova], e te mau Etene atoa i mairihia i to ˈu ra iˈoa, te na reira maira te Fatu [Iehova], o tei faatupu i teie atoa nei mau parau.”—Ohipa 15:14-17; Amosa 9:11, 12.

6. (a) Eaha te toru o te titauraa no te haamoriraa mau? (b) Nafea to Iesu e to Daniela haafaufaaraa i te faatereraa o te Basileia? (Luka 17:20, 21)

6 Te toru o te titauraa no te haamoriraa mau oia hoi, ia faahanahana oia i te Basileia o te Atua mai te ravea tia otahi e te manuïa no te mau fifi o te huitaata nei i te pae faatereraa. Ua haapii o Iesu ma te maramarama i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e ia tae mai taua Basileia ra, ia mana te faatereraa a te Atua i nia i te fenua atoa. Ua faauruahia o Daniela no te tohu i te mau ohipa e tupu i te mau mahana hopea: “E faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, . . . e hope roa hoi taua mau basileia [politita o te ao nei] ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” O vai ma tei faaite na roto i ta ratou mau ohipa i teie senekele 20 e, te turu taatoa nei ratou i taua Basileia ra—te mau haapaoraa a Babulonia Rahi aore ra te mau Ite no Iehova?—Daniela 2:44; Mataio 6:10; 24:14.

7. Nafea te feia haamori mau ia faariro i te Bibilia?

7 Te maha o te titauraa ia fariihia mai e te Atua oia hoi, e tia i te mau tavini mau a te Atua ia faariro i te Bibilia ei Parau faauruahia e te Atua. Eita ïa ratou e pee atoa i te pǔpǔ feia faahapa teitei, o te tamata nei i te faariro i te Bibilia mai te hoê buka noa a te taata tei î i te mau hape. Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e, e Parau faauruahia te Bibilia e te Atua, mai ta Paulo i papai ia Timoteo e: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra; ia au roa te taata no te Atua i te mau ohipa maitatai atoa ra.”a No reira, te faariro nei te mau Ite no Iehova i te Bibilia ei aratai no ratou, ei buka no to ratou oraraa i te mau mahana atoa, ei pu na ratou no te tumu o te tau a muri aˈe.—Timoteo 2, 3:16, 17.

Te haapaoraa tapaohia e te here, eiaha te feii

8. Eaha te pae o te titauraa no te haamoriraa mau?

8 Nafea to Iesu faataaraa i ta ˈna mau pǐpǐ mau? Te faahaere nei ta ˈna pahonoraa ia tatou i te pae o te tapao faufaa o te haamoriraa mau. Ua parau o Iesu e: “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here a]tu ia outou na, e [here] atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [here] outou ia outou iho.” (Ioane 13:34, 35; MN) Nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna here? Na roto i te horoaraa i to ˈna ora ei tusia hoo. (Mataio 20:28; Ioane 3:16) No te aha te here mau i riro ai ei huru faufaa roa no te mau kerisetiano mau? Ua faataa o Ioane e: “E au mau here e, e [here] tatou ia tatou iho: no ǒ mai hoi te [here] i te Atua ra . . . O tei ore i [here] ra, aore ïa i ite i te Atua; e [here] hoi te Atua.”—Ioane 1, 4:7, 8; MN.

9. O vai ma tei faaite i te here mau, e mea nafea?

9 O vai ma, i to tatou nei tau, o tei faaite i teie huru here, i mua atoa i te feiiraa i te pae o te iri, i rotopu i te mau fenua, aore ra te mau nunaa? O vai ma tei faaruru i te tamataraa hopea, oia hoi tei tae roa i te pohe, ia upootia to ratou here? E nehenehe anei tatou e parau e, o te mau perepitero e te mau paretenia katolika, e hopoia atoa hoi ta ratou i roto i te haapoheraa i tupu i Rwanda i te matahiti 1994? O te mau Orthodoxe no Serbie anei aore ra te mau Katolika no Croatie, o tei faaô i roto i te “tamâraa nunaa” e te tahi atu â mau ohipa eita e tia i te kerisetiano, i roto i te tamaˈi tivila i rotopu i te mau Balkans? Aore ra o te mau upoo faatere haapaoraa katolika aore ra porotetani anei, o tei faauˈana roa ˈtu i te faainoraa e te feiiraa i Irelane Apatoerau i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei? Papu maitai, eita e nehenehe e faahapa i te mau Ite no Iehova i te faaôraa i roto i teie mau huru aroraa. Ua tapeahia ratou i roto i te mau fare auri e te mau aua haamauiuiraa, e tae atu i te pohe, maoti hoi i te taiva i to ratou here kerisetiano.—Ioane 15:17.

10. No te aha te mau kerisetiano mau e tapea ˈi i te tiaraa amui ore?

10 Te ono o te titauraa ia fariihia mai te haamoriraa e te Atua oia hoi, te tiaraa amui ore i roto i te mau ohipa politita a teie nei ao. No te aha eita e tia i te mau kerisetiano ia amui i roto i te mau ohipa politita? Te horoa maira o Paulo, o Iakobo, e o Ioane i te tumu papu maitai no taua tiaraa ra. Ua papai te aposetolo Paulo e, o Satani “te atua o teie nei ao,” o te haapoiri nei i te feruriraa o te feia faaroo ore na roto i te mau ravea atoa, e oia atoa te mau ohipa politita faaamahamaha. Ua parau te pǐpǐ Iakobo e “o te hinaaro i teie nei ao, [e] taua au ore ïa i te Atua ra,” e ua parau te aposetolo Ioane e, “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” No reira, eita te hoê kerisetiano mau e nehenehe e ofati i to ˈna pûpûraa ia ˈna iho no te Atua, na roto i te faaôraa ˈtu i roto i te mau ohipa politita e te mana o te ao viivii a Satani.—Korinetia 2, 4:4; Iakobo 4:4; Ioane 1, 5:19.

11. (a) Eaha te manaˈo o te mau kerisetiano no nia i te tamaˈi? (b) Eaha te haapapuraa o teie tiaraa i roto i te mau Papai? (Korinetia 2, 10:3-5)

11 Ia au i na titauraa e piti hopea nei, e mea taa maitai atoa te hitu oia hoi, eita e tia i te mau kerisetiano haamori mau ia faaô i roto i te mau tamaˈi. I te mea hoi e ua riro te haapaoraa mau ei fetii taeae na te ao nei tei niuhia i nia i te here, aita ïa e ohipa e nehenehe e faaamahamaha aore ra e faatahuri i taua “[fetii] taeae atoa i te ao nei.” Ua haapii o Iesu i te here, eiaha te feiiraa; te hau, eiaha te tamaˈi. (Petero 1, 5:9; Mataio 26:51, 52) Te tamau noa ra o Satani, taua noâ “varua ino ra,” o tei turai ia Kaina ia haapohe ia Abela, i te faatupu i te feiiraa i rotopu i te huitaata nei e te mau aroraa e te mau haamaniiraa toto no te mau amahamaharaa i te pae politita, faaroo e o te nunaa. Aita te mau kerisetiano mau e ‘haapii faahou ra i te tamaˈi,’ noa ˈtu eaha te mau tupuraa e tia ia ratou ia faaruru. I roto i te hoê auraa taipe, ua ‘tiapai [aˈena] ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau.’ Te faatupu nei ratou i te mau hotu hau mau o te varua o te Atua.—Ioane 1, 3:10-12; Isaia 2:2-4; Galatia 5:22, 23.

Te haamaitai ra te Atua i te haerea e te mau haapiiraa viivii ore

12. (a) Eaha te vau o te titauraa, tera râ, eaha te tahi mau amahamaharaa faaroo ta outou e nehenehe e faahiti mai? (b) Nafea to Paulo haamaramaramaraa i te vau o te titauraa?

12 Te autahoêraa kerisetiano, o te vau ïa o te titauraa o te haamoriraa mau. Teie râ, aita te mau haapaoraa amahamaha a te amuiraa faaroo kerisetiano i turu i te reira. E rave rahi mau faaroo tei piihia te mau haapaoraa tumu, tei amaha i roto e rave rau pǔpǔ faaroo, e ua tupu mai te huenaneraa. A rave na i te hiˈoraa o te haapaoraa baptiste i te mau Hau Amui no Marite, o tei amaha i roto i te mau Baptistes Apatoerau (Te mau Ekalesia baptiste marite i te mau Hau Amui no Marite) e te mau Baptistes Apatoa (Apooraa baptiste apatoa), e te mau ahuru rahiraa pǔpǔ baptistes ê atu o tei amahamaha. (World Christian Encyclopedia, api 714) E rave rahi pǔpǔ amaha o tei fa mai na roto i te mau aimârôraa i te pae no te haapiiraa aore ra te faanahoraa ekalesia (ei hiˈoraa, presbytérien, épiscopalien, e congrégationaliste). Te mau amahamaharaa a te amuiraa faaroo kerisetiano, hoê â ïa huru e ta te mau haapaoraa i rapaeau i te amuiraa faaroo kerisetiano—te haapaoraa bouddhiste anei, mahometa, aore ra hindouiste. Eaha te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa na te mau kerisetiano matamua? “E teie nei, e au mau taeae, te aˈo atu nei au ia outou i te iˈoa o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.”—Korinetia 1, 1:10; Korinetia 2, 13:11.

13, 14. (a) Eaha te auraa o te parau ra “ia moˈa”? (b) Nafea te haamoriraa mau ia vai mâ noa?

13 Eaha te iva o te titauraa ia fariihia te hoê haapaoraa e te Atua? Te faahitihia ra te hoê faaueraa tumu a te Bibilia i roto i te Levitiko 11:45: “E ia moˈa hoi outou, no te mea te moˈa nei au.” Ua faahiti faahou te aposetolo Petero i teie titauraa i to ˈna papairaa e: “Mai ia ˈna hoi i parau mai ia outou e moˈa ra, ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa.”—Petero 1, 1:15.

14 Eaha te manaˈo e matara maira i roto i teie titauraa ia riro ei feia moˈa? E tia i te feia haamori ia Iehova ia riro ei feia viivii ore i te pae varua e i te pae morare. (Petero 2, 3:14) Aita e parahiraa no te feia hara tatarahapa ore e te opua maite, o te haavahavaha ra i te tusia hoo o te Mesia na roto i to ratou haerea. (Hebera 6:4-6) Te titau ra Iehova ia vai mâ te amuiraa kerisetiano e te moˈa. Nafea ïa? I roto i te tahi tuhaa, na roto ïa i te ravea no te haava e tiavaru i te feia e haaviivii i te amuiraa.—Korinetia 1, 5:9-13.

15, 16. Eaha te mau tauiraa ta te mau kerisetiano e rave rahi i rave i roto i to ratou oraraa?

15 Hou a ite ai i te parau mau kerisetiano, e rave rahi tei ora na i te hoê oraraa tia ore, faanavenave, e te haapao-noa-raa ia ratou iho. Ua faataui râ te parau no nia i te Mesia ia ratou, e ua faaorehia mai ta ratou mau hara. Ua faaite puai o Paulo i te reira i to ˈna papairaa e: “Eaha! aita outou i ite e e ore te feia parau-tia ore e parahi i te basileia o te Atua? Eiaha e vare; e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua. Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou.”—Korinetia 1, 6:9-11.

16 E mea tano iho â ia farii mai Iehova i te feia o te tatarahapa i to ratou haerea aita e tû ra e te mau Papai, o te fariu mai, e o te riro mai ei pǐpǐ mau a te Mesia e o te pee i ta ˈna mau haapiiraa. Te here mau nei ratou i to ratou mau taata-tupu mai ia ratou iho e te faaite nei ratou na roto e rave rahi ravea, mai te tamau-noa-raa i roto i te hoê taviniraa o te pûpû ra i te hoê poroi ora no te feia atoa e faaroo mai.—Timoteo 2, 4:5.

“Na te parau mau outou e faatiamâ”

17. Eaha te ahuru o te titauraa no te haamoriraa mau? A horoa i te tahi mau hiˈoraa.

17 Te vai ra te ahuru o te titauraa a Iehova no te feia e haamori ra ia ˈna ma te varua e te parau mau—te haapiiraa viivii ore. (Ioane 4:23, 24) Ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:32) Te faatiamâ maira te parau mau a te Bibilia ia tatou i te mau haapiiraa aita e faahanahana ra i te Atua, mai te pohe-ore-raa te nephe, te po auahi, e te vahi tamâraa hara. (Koheleta 9:5, 6, 10; Ezekiela 18:4, 20) Te faatiamâ maira oia ia tatou i te haapiiraa miterio babulonia a te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te “Toru Tahi moˈa roa ˈˈe.” (Deuteronomi 4:35; 6:4; Korinetia 1, 15:27, 28) Te faatupu ra te auraroraa i te parau mau a te Bibilia i te hoê nunaa here, haapao maitai, mǎrû, e te mauruuru. Aita roa ˈtu te kerisetianoraa mau i faatupu noa ˈˈe i te mau haava hairesi tahoo, etaeta, mai ia Tomás de Torquemada, aore ra i te mau taata iino turu i te tamaˈi, mai te mau pâpa o tei faaitoito i te mau tamaˈi faaroo. Ua faatupu râ o Babulonia Rahi i teie mau huru hotu i te roaraa o te aamu, mai te tau mai o Nimeroda tae roa mai i teie mahana.—Genese 10:8, 9.

Te hoê iˈoa taa maitai

18. (a) O vai ma te faaî nei i na titauraa e hoê ahuru no te haamoriraa mau, e mea nafea? (b) Eaha te tia ia tatou tataitahi ia rave no te fanaˈo i te mau haamaitairaa i mua ia tatou nei?

18 O vai ma teie e faaî mau nei i teie na titauraa e hoê ahuru no te haamoriraa mau i teie tau? O vai ma tei matauhia e tei itehia e vetahi ê no to ratou haerea taiva ore e te hau? Ati aˈe te ao nei, ua tapaohia te mau Ite no Iehova i te mea e “e ere ratou i to teie nei ao.” (Ioane 15:19; 17:14, 16; 18:36) E hanahanaraa rahi no te nunaa o Iehova te amoraa i to ˈna iˈoa e te riroraa ei mau Ite no ˈna, mai ia Iesu Mesia atoa tei riro na ei ite haapao maitai no to ˈna Metua. Te amo nei tatou i taua iˈoa moˈa ra, ma te taa maitai i ta tatou hopoia e ora ia au i te auraa o te reira. E, i te mea e mau Ite tatou no ˈna, auê ïa tiaturiraa faahiahia e vai ra i mua ia tatou e! Oia hoi te riroraa ei melo no te hoê fetii taata auraro, tahoê, o te haamori i te Mana hope teitei i roto i te hoê paradaiso o te haamau-faahou-hia i nia i te fenua nei. No te fanaˈo i teie mau haamaitairaa, e tamau anaˈe i te faataa ia tatou ma te maramarama maoti te haamoriraa mau e i te amo i te iˈoa ra Ite no Iehova ma te teoteo, “e mea mau hoi e te tia ta ˈna ra tuuraa utua”!—Apokalupo 19:2; Isaia 43:10-12; Ezekiela 3:11.

[Nota i raro i te api]

a Aita te mau tatararaa a te Bibilia i faauruahia e te Atua. E nehenehe e itehia i roto i te mau tatararaa, ia au hoi i te auraa o teie parau, i te tahi mau taa-ê-raa i te pae no te maramaramaraa i te mau reo tumu faaohipahia no te papai i te Bibilia.

Nafea outou ia pahono?

◻ Eaha te manaˈo o te mau tavini a Iehova no nia i te haamouraa o Babulonia Rahi?

◻ Eaha te mau titauraa matamua no te haamoriraa mau?

◻ Nafea te parau mau ia faatiamâ mai ia outou?

◻ Eaha ta tatou haamaitairaa taa ê ei mau Ite no Iehova?

[Hohoˈa i te api 17]

Te poro nei e te haapii nei te mau Ite no Iehova i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua

[Hohoˈa i te api 18]

Aita roa ˈtu iho â te mau kerisetiano mau i amui atu i roto i te mau ohipa politita e te mau tamaˈi a te ao nei

[Faaiteraa i te tumu]

Airplane: Courtesy of the Ministry of Defense, London

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono