No te aha te mau haapaoraa o te ao nei e mou ai
“A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.”—APOKALUPO 18:4.
1. (a) I roto i teihea huru te mairiraa o Babulonia Rahi? (b) Nafea teie ohipa i te roohia i nia i te mau Ite no Iehova?
“UA MAIRI taua oire rahi ra, o Babulonia.” Oia mau, ia au i te manaˈo o Iehova, ua mairi te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao nei. Ua tupu aˈena te reira mai te matahiti 1919 mai â, i to te toea o te mau taeae o te Mesia tiamâraa mai te mana o te amuiraa faaroo kerisetiano, te hoê tuhaa rahi o Babulonia miterio. I te pae hopea, ua tiamâ mai ratou no te faaite tahaa i te haapaoraa hape e no te faaite i te faatereraa tia a te Atua na roto i te arai o te Basileia Mesia. I te roaraa o teie senekele, ua faaite tahaa te mau Ite taiva ore a Iehova i te mau haapaoraa atoa a Satani, o ta ˈna i faaohipa mai te mau taoˈa hauti ra no te haavare i “to te ao atoa nei.”—Apokalupo 12:9; 14:8; 18:2.
Nafea to Babulonia Rahi mairiraa?
2. Eaha te huru o te mau haapaoraa o te ao nei i teie mahana?
2 Tera râ, e uiui paha te hoê taata e, ‘Nafea outou e nehenehe ai e parau e ua mairi o Babulonia, e au ra hoi e te tupu maitai ra te haapaoraa i roto e rave rahi fenua?’ Ua hau atu i te hoê miria taata faaroo i roto i te haapaoraa katolika e te haapaoraa mahometa atoa. Te puai noa ra te haapaoraa porotetani i Marite ma, te tia maira te mau fare pure rarahi apî e te mau fare pure iti ma te tuutuu ore. Tau hanere mirioni o te pee nei i te mau peu tutuu a te mau haapaoraa bouddhiste e hindouiste. Tera râ, i roto i teihea faito te faatupuraa teie mau haapaoraa atoa i te hoê mana maitai i nia i te haerea o teie mau miria taata? Ua arai anei te reira ia ore te mau Katolika e te mau Porotetani ia haapohe te tahi i te tahi i Irelane Apatoerau? Ua faatupu anei te reira i te hau i rotopu i te mau ati Iuda e te mau Mahometa i te pae Hitia o te râ i Ropu? Ua aratai anei te reira e ia ati maite te mau Hindous e te mau Mahometa i Inidia? E, aita i maoro roa aˈenei, ua arai anei te reira ia ore te mau Orthodoxe no Serbie, te mau Katolika no Croatie, e te mau Mahometa no Bosnie e faatupu i te “tamâraa nunaa,” te eiâraa, te maferaraa i te vahine, e te haapoheraa i te tahi e te tahi? Te riro pinepine nei te haapaoraa mai te hoê tiaraa iˈoa noa, mai te hoê vaniti rairai roa o te parari i raro aˈe maa faateimaharaa.—Galatia 5:19-21; a faaau e te Iakobo 2:10, 11.
3. No te aha te haapaoraa e haavahia ˈi e te Atua?
3 Ia au i te manaˈo o te Atua, aita te turu o te haapaoraa e te rahiraa i taui noa ˈˈe i te hoê aˈe tupuraa e ore e apehia—oia hoi te haavahia ra te mau haapaoraa atoa e te Atua. E tia mau â o Babulonia Rahi ia faautuahia, mai ta to ˈna aamu i haapapu, no te mea “ua taea hoi te raˈi i ta ˈna ra mau hara, e ua manaˈo te Atua i ta ˈna ra mau parau-tia ore.” (Apokalupo 18:5) Teie te parau tohu ta Hosea i papai: “Ua ueue ratou i te mataˈi e ua ooti i te puahiˈohiˈo.” E haamouhia te mau haapaoraa hape atoa a Satani i te ao atoa nei no to ratou taivaraa i te Atua, i to ˈna here, i to ˈna iˈoa, e i ta ˈna Tamaiti.—Hosea 8:7; Galatia 6:7; Ioane 1, 2:22, 23.
E tia ia outou ia maiti
4, 5. (a) Eaha te huru o to tatou oraraa i teie mahana? (b) Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia pahono?
4 Te ora nei tatou i te tuhaa hopea o “te anotau hopea,” e no te mea hoi e e mau kerisetiano mau tatou, te aro nei tatou no te ora mai i teie tau “ati rahi.” (Timoteo 2, 3:1-5) Te ora nei te mau kerisetiano mau no te tahi noa taime i roto i te ao a Satani, o te faaite mau nei i to ˈna huru ino taparahi taata, haavare, e te faaino. (Ioane 8:44; Petero 1, 2:11, 12; Apokalupo 12:10) Te haaatihia nei tatou e te haavîraa uˈana, te faahemaraa, te haavare, te ohipa tia ore, e te peu taiata faufau. Aita te mau faaueraa tumu i haapaohia. Te imiraa i te faanavenaveraa e te manaˈo miimii o te mau parau ïa e faahohoˈa maitai ra i te huru oraraa. E i roto e rave rahi tupuraa, te farii nei te mau upoo faatere haapaoraa i te mau ohipa iino i te pae morare na roto i te haafaufaa-ore-raa i te faahaparaa maramarama a te Bibilia i te peu mahu, te poreneia, e te faaturi. Teie ïa te uiraa, Te turu ra e te faatia ra anei outou i te haamoriraa hape, aore ra te haa nei outou i roto i te haamoriraa mau?—Levitiko 18:22; 20:13; Roma 1:26, 27; Korinetia 1, 6:9-11.
5 E tau faataa-ê-raa teie. Inaha, te vai ra te tumu papu maitai no te faataa ê te haamoriraa hape i te mea mau. Eaha ˈtu â ta te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i rave i faahapa-rahi-hia ˈi ratou?—Malaki 3:18; Ioane 4:23, 24.
Ua faahapahia te haapaoraa hape
6. Nafea te amuiraa faaroo kerisetiano i te taivaraa i te Basileia o te Atua?
6 Noa ˈtu e te tamau noa ra te mau mirioni taata i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i te faahiti i te Pure a te Fatu, te pure nei hoi ratou ia tae mai te Basileia o te Atua, ua turu ratou ma te itoito i te mau huru faatereraa politita atoa, ma te haapae roa i taua faatereraa teotaratia ra. Tau senekele i teie nei, ua riro na te mau “huiarii” a te Ekalesia katolika, mai te mau karadino Richelieu, Mazarin, e Wolsey, ei mau tia, mau faatere hau.
7. Nafea to te mau Ite no Iehova faaite-tahaa-raa i te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano hau atu i te 50 matahiti i teie nei?
7 Hau atu i te 50 matahiti i teie nei, i roto i te buka iti La religion moissonne la tempête (beretane), ua faaite tahaa te mau Ite no Iehova i te apitiraa te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te mau ohipa politita.a Ua tano roa te mea i papaihia i tera ra tau i teie atoa mahana: “E faaite te maimiraa haavare ore no nia i te haerea o te mau upoo faatere haapaoraa o te mau faaroo atoa, e te apiti nei te mau aratai faaroo a te ‘amuiraa faaroo kerisetiano’ taatoa ma te anaanatae rahi i roto i te mau ohipa politita o ‘teie ao ino’ e te faaô atoa nei i roto i te mau ohipa a teie nei ao.” I taua tau ra, ua faahapa uˈana te mau Ite i te Pâpa Pie XII no ta ˈna mau faaauraa parau e te taata nazi ra o Hitler (1933) e te taata fasciste ra o Franco (1941), e no te tonoraa e te fariiraa te pâpa i te mau tia hau a te fenua enemi ra o Tapone i te avaˈe mati 1942, tau avaˈe noa i muri aˈe i te topitaraa riaria i nia ia Pearl Harbor. Aita roa ˈtu te pâpa i haapao noa ˈˈe i te faaararaa a Iakobo e: “E te mau faaturi tane, e te mau faaturi vahine, aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.”—Iakobo 4:4.
8. Nafea to te Ekalesia katolika faaôraa i roto i te mau ohipa politita i teie mahana?
8 Eaha te huru i teie mahana? Te faaô noa ra te mau pâpa i roto i te mau ohipa politita, na roto i te arai o ta ˈna mau upoo faatere haapaoraa e ta ˈna mau tia haere pure atoa. Ua faaite te mau pâpa hopea nei i to ratou fariiraa i te mau Nunaa Amui na roto i te tiaororaa i teie ravea haavare a te taata no te haamau i te hau i te ao nei. Ua faaite iho nei te hoê tumu parau i roto i te vea a te Vaticana ra L’Osservatore Romano, e e hitu tia hau nomino-apî-hia, “e mau tia no te nohoraa o te pâpa,” tei haere atu e faaite i ta ratou mau parau faatiaraa i mua i te “Metua Moˈa.” E nehenehe anei tatou e feruri ia Iesu e ia Petero i te raveraa i teie mau huru faaauraa e te mau hau? Ua patoi o Iesu e ia faaariihia o ˈna e te mau ati Iuda e ua parau oia e ere to ˈna Basileia i to teie nei ao.—Ioane 6:15; 18:36.
9. No te aha tatou e nehenehe ai e parau, e ere te mau Porotetani i te mea maitai aˈe i to ratou mau hoa katolika?
9 Mea maitai aˈe anei te mau aratai porotetani i to ratou mau hoa katolika? I te mau Hau Amui no Marite, e rave rahi haapaoraa porotetani tumu, e te mau Momoni atoa, ua ite-papu-hia to ratou aveia politita. Ua faaô roa te Tahoêraa kerisetiano i roto i te mau ohipa politita marite. Ua rave roa mai te tahi atu mau upoo faatere haapaoraa porotetani i te hoê tiaraa politita taa ê. I te tahi taime, te moehia ra e, i te mau Hau Amui no Marite i teie mahana aore ra i mutaa ihora, e mau “Orometua” atoa vetahi mau auvaha politita mai ia Pat Robertson e o Jesse Jackson, e te melo apooraa beretane ra o Ian Paisley no Irelane Apatoerau. Nafea ratou ia faatia i to ratou tiaraa?—Ohipa 10:34, 35; Galatia 2:6.
10. Eaha te parau maramarama tei faahitihia i te matahiti 1944?
10 Mai ta te buka iti ra La religion moissonne la tempête i ui na i te matahiti 1944, o ta tatou ïa e ui nei i teie nei: “E nehenehe anei te tahi faanahonahoraa o te faaau i te parau e te mau hau puai o te ao nei e o te faaô hua nei i roto i te mau ohipa politita a teie nei ao, ma te imi i to ˈna maitai e te paruru a teie nei ao . . . e riro ei ekalesia na te Atua aore ra ei tia no Iesu Mesia i nia i te fenua nei? . . . Papu maitai, eita te feia faaroo atoa o te tahoê nei i te mau basileia o teie nei ao, e nehenehe e tia ˈtu no te basileia o te Atua na roto ia Iesu Mesia.”
Te huru feruriraa o Kaina faaitehia e te haapaoraa hape
11. Nafea to te haapaoraa hape peeraa i te hiˈoraa o Kaina?
11 I roto i te aamu, ua faaite na te haapaoraa hape i te huru feruriraa taparahi taata o Kaina, tei haapohe i to ˈna teina ra o Abela. “O te mea teie e itea ˈi te tamarii a te Atua, e te tamarii a te diabolo: o tei ore i rave i te parau-tia ra, e ere ïa i to te Atua; e ere atoa tei ore i aroha i tana taeae. Teie hoi te parau ta outou i faaroo, mai te matamua mai, ia aroha tatou ia tatou iho. Eiaha mai ia Kaina ra, no taua varua ino ra oia, e taparahi pohe roa ˈtura i to ˈna teina. E eaha oia i taparahi ai ia ˈna? No te mea, e parau iino ta ˈna iho, e e parau-tia ta tana teina.” No to ˈna oreraa e farii i te haamoriraa viivii ore e te auhia mai e te Atua a to ˈna teina, ua faaohipa o Kaina i te haavîraa uˈana—te ravea hopea a te feia tei erehia i te hoê pahonoraa maramarama.—Ioane 1, 3:10-12.
12. Na te aha e haapapu ra e ua apiti iho â te haapaoraa i roto i te mau tamaˈi e te mau aroraa?
12 Te haapapu ra anei te mau tupuraa i teie faahaparaa i te haapaoraa hape? I roto i te buka ra Te amo ra te feia poro i te mauhaa tamaˈi (beretane), ua parau te taata papai e: “I roto i te aamu o te mau nunaa, . . . e piti puai tei haere apipiti noa na. Te tamaˈi e te haapaoraa. E, i roto i te mau haapaoraa rarahi atoa o te ao nei, . . . o te [amuiraa faaroo kerisetiano] tei turu rahi roa ˈˈe i te [tamaˈi].” Tau matahiti i teie nei, ua parau te vea ra The Sun no Vancouver, i Kanada, e: “Peneiaˈe e paruparu teie o te mau haapaoraa faanahohia atoa, oia hoi te peeraa te faaroo i te here aiˈa . . . Eaha te tamaˈi tei tupu aˈenei e aita i parauhia e te turu ra te Atua i na pae e piti?” Ua ite paha outou i te haapapuraa o te reira i roto i te tahi mau ekalesia i to outou fenua. Te ite-pinepine-atoa-hia nei te mau reva o te nunaa o te faaunauna ra i te fata. I to outou manaˈoraa, eaha te reva ta Iesu e amo? Ua haavevohia ta ˈna mau parau i te roaraa o te mau senekele: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia”!—Ioane 18:36.
13. (a) Nafea te haapaoraa hape i te manuïa-ore-raa i Afirika? (b) Eaha te tapao ta Iesu i horoa no te ite i te kerisetianoraa mau?
13 Aita te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i haapii i ta ratou mau nǎnǎ i te parau mau no nia i te here autaeae mau. Ua faatia-noa-hia râ te mau taa-ê-raa i rotopu i te mau aiˈa, te mau opu, e te mau nunaa ia faaamahamaha i to ratou mau melo. Te faaite ra te mau tabula e e tiaraa atoa ta te mau upoo faatere haapaoraa a te faaroo katolika e a te Ekalesia beretane i hauti i roto i te mau amahamaharaa tei faatupu i te taparahiraa i te mau opu i Rwanda. Ua tapao The New York Times e: “I te tupuraa te mau haapoheraa i Rwanda, e rave rahi Katolika i reira, tei manaˈo e ua haavarehia ratou e te mau upoo faatere a te ekalesia. . . . Ua pinepine te ekalesia i te amaha i rotopu i te mau Hutu e te mau Tutsi.” Ua faahiti taua noâ vea ra i te parau a te hoê perepitero no te pǔpǔ o Maryknoll e: “Ua topa ino roa te ekalesia i Rwanda i te matahiti 1994. E rave rahi feia no Rwanda tei faarue roa i te ekalesia. Aita oia i tiaturi-faahou-hia.” Auê ïa taa-ê-raa e te mau parau a Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:35.
14. Eaha te haerea o te mau haapaoraa rarahi e ere i to te kerisetiano?
14 Aita atoa te tahi atu mau haapaoraa rarahi a Babulonia Rahi i horoa i te hoê hiˈoraa maitai aˈe. Te faaite ra te mau haapoheraa riaria i te matahiti 1947, i te tatuhaaraahia te fenua inidia e, aita te mau haapaoraa rarahi i farii i te tahi e te tahi. Te haapapu ra te haavîraa uˈana e tamau noa ra i rotopu i te mau pǔpǔ taata no Inidia e, aita te rahiraa taata i taui. E ere i te mea maere roa te faaotiraa a te vea ra India Today e: “Ua riro te haapaoraa ei reva i ravehia no te faatupu i te mau taparahiraa faufau mau. . . . Oia te tumu no te haavîraa uˈana rahi roa e e puai haamouraa rahi mau oia.”
“E manaˈo huru ê roa”
15. Eaha te huru o te haapaoraa i te pae tooa o te râ o te ao nei?
15 Ua ite atoa te feia tuatapapa no teie nei ao e, aita te haapaoraa i manuïa i te haamaramarama, i te haapii i te mau faufaa mau, e i te patoi i te parareraa o te tâuˈa-ore-raa i te faaroo. I roto i ta ˈna buka ra Out of Control, ua papai te taata aˈo tahito no te parururaa no te Hau marite, o Zbigniew Brzezinski, e: “E manaˈo huru ê roa e aita te re rahi roa ˈˈe no nia i te manaˈo e ‘ua pohe te Atua’ i tupu i roto i te mau hau marxiste . . . ua tupu râ i roto i te mau totaiete manahune tiamâ i Tooa o te râ, o tei ore hoi i tâuˈa i te mau peu morare. Inaha, aita te haapaoraa i reira i riro faahou mai te hoê puai rahi i te pae totiale.” Ua parau faahou oia e: “Ua iti rahi roa te mana o te haapaoraa i nia i te ihotumu no Europa, e ua riro o Europa i teie mahana—hau atu â atoa i te fenua marite—ei totaiete tâuˈa ore i te faaroo.”
16, 17. (a) Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa no nia i te mau upoo faatere haapaoraa o to ˈna ra tau? (b) Eaha te faaueraa tumu maitai roa ta Iesu i faahiti no nia i te mau hotu?
16 Eaha ta Iesu i parau no nia i te mau upoo faatere haapaoraa ati Iuda no to ˈna ra tau? “Te parahi nei te mau papai parau e te mau Pharisea i te parahiraa o Mose [no te haapii i te Torah, te Ture]; e teie nei, e haapao outou e e rave i ta ratou e parau mai ia outou: eiaha râ outou e pee ia ratou; o te parau hoi ta ratou, aita râ i haapao.” Oia, e ere no teie nei te haavareraa a te haapaoraa.—Mataio 23:2, 3.
17 Te faahapa nei te mau hotu a te mau haapaoraa hape ia ratou. E mea tano maitai te ture ta Iesu i horoa: “E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino. E ore e tia i te raau maitai ia faahotu mai i te huero ino, e ore atoa te raau ino e faahotu mai te huero maitai. Te mau raau atoa aore i faahotu mai i te huero maitai ra, e tâpûhia ïa e e hurihia i roto i te auahi. E ite hoi outou ia ratou i ta ratou i faahotu mai.”—Mataio 7:17-20.
18. Nafea te amuiraa faaroo kerisetiano e nehenehe ai e tapea i te viivii-ore-raa o to ˈna mau taata?
18 Ahiri te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i faaohipa maitai na i te aˈoraa kerisetiano ia tiavaru, aore ra ia huri i ta ratou mau melo tei rave i te mau ohipa tei ofati i te ture i rapae, eaha ïa te tupu? Eaha te tupu i nia i te taatoaraa o te feia haavare tatarahapa ore, te poreneia, te faaturi, te mahu, te taviri, te taparahi taata, te feia e hoo nei e e rave nei i te raau taero, e te mau melo o te mafia? Ma te feaa ore, te faataa ra te mau hotu iino roa a te amuiraa faaroo kerisetiano e e haamouhia oia e te Atua.—Korinetia 1, 5:9-13; Ioane 2, 10, 11.
19. Eaha te mau faˈiraa tei faahitihia no nia i te mau upoo faatere haapaoraa?
19 Ua faˈi te apooraa rahi a te Ekalesia presbytérienne no te mau Hau Amui no Marite e: “Te faaruru nei matou i te hoê ati riaria no to ˈna rahi e to ˈna mau fifi. . . . I roto e 10 e e 23 i nia i te hanere o te mau upoo faatere haapaoraa o te nunaa taatoa, tei faahinaaro aore ra o tei taoto roa e te mau melo paroita, te feia faaau ohipa, te feia rave ohipa, e te vai atu â.” Ua haapoto te hoê paoti ohipa marite i te huru tupuraa ma te tano roa: “Aita te mau faanahoraa faaroo i manuïa i te horoa ˈtu i ta ratou mau faufaa morare, e i roto e rave rahi tupuraa, o ratou iho te fifi.”
20, 21. (a) Nafea to Iesu e to Paulo faahaparaa i te haavare? (b) Eaha te mau uiraa e tia ia pahonohia?
20 Ua tano roa te faahaparaa a Iesu i te haavare a te mau haapaoraa i teie mahana mai i to ˈna atoa ra tau: “E te mau haavare e, te au maite na outou i ta Isaia i parau ia outou na, a na ô ai ra, Te ati mai nei teie nei feia ia ˈu i to ratou vaha, e te faatura mai nei ia ˈu i to ratou utu; tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu. E mea faufaa ore râ ta ratou e pure ia ˈu nei, a haapii ai i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra.” (Mataio 15:7-9) Te faataa atoa ra te mau parau a Paulo ia Tito i te huru tupuraa i to tatou nei tau: “Te parau nei ratou e ua ite i te Atua, area ta ratou ohipa, te parau nei ïa aore i ite ia ˈna, e feia faufaa, e te faaroo ore, e te mau ohipa maitatai nei, aore roa ïa e au i reira.”—Tito 1:16.
21 Ua parau o Iesu e mai te peu e na te hoê matapo e aratai i te tahi matapo, o raua toopiti atoa te hiˈa. (Mataio 15:14) E hinaaro anei outou e mou atoa e o Babulonia Rahi? Aore ra e hinaaro anei outou e haere na nia i te eˈa tia ma te mata araara e e fanaˈo ai i te mau haamaitairaa a Iehova? Teie ïa te mau uiraa i mua ia outou i teie nei: Teihea râ te haapaoraa ahiri e te vai ra e faatupu ra i te mau hotu paieti? Nafea tatou ia ite i te haamoriraa mau e fariihia e te Atua?—Salamo 119:105.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., i te matahiti 1944; aita i nenei-faahou-hia i teie nei.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te tiaraa o Babulonia Rahi i teie mahana i mua i te Atua?
◻ I nia i teihea niu e faahapahia ˈi te haapaoraa hape?
◻ Nafea to te haapaoraa hape faaiteraa i te huru feruriraa o Kaina?
◻ Eaha te faaueraa tumu ta Iesu i faahiti no te haava i te tahi noa ˈˈe haapaoraa?
[Hohoˈa i te api 13]
I te roaraa o te aamu, ua faaô atu te mau raatira faaroo i roto i te mau ohipa politita
[Hohoˈa i te api 15]
E feia toroa na te Hau atoa teie mau ekalesiatiko
Karadino Mazarin
Karadino Richelieu
Karadino Wolsey
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa]
Cardinal Mazarin and Cardinal Richelieu: From the book Ridpath’s History of the World (Vol. VI and Vol. V respectively). Cardinal Wolsey: From the book The History of Protestantism (Vol. I).