Ua manuïa te ohipa haamaramaramaraa i Heleni
UA FAARURU maoro te mau Ite no Iehova i te patoiraa i Heleni. Ua hamani ino vetahi mau mutoi, mau tia a te tiribuna e a te hau faatere i te mau Ite, mea pinepine e ua turaihia ratou e te mau upoo faatere haapaoraa orthodoxe heleni. I te tahi taime, o te ture heleni no nia i te patoiraa i te haaparareraa faaroo te tumu, e i te tahi atu taime, o te patoiraa niuhia i nia i te Bibilia a te mau Ite e haere i te tamaˈi aore ra e farii i te pâmuraa toto.—Isaia 2:2-5; Ohipa 15:28, 29.
Ia taa hau atu â te mau mana faatere manaˈo maitai no Heleni, aita i maoro aˈenei ua rave tau 200 Ite o tei haamanahia e te hau faatere heleni ei mau tavini faaroo, e tae noa ˈtu vetahi mau Ite e melo ratou no roto i te toroa iriti ture, i te hoê ohipa haamaramaramaraa i roto i taua fenua atoa ra. Ua pûpû ratou i te hoê vea iti faaineine-taa-ê-hia, e te upoo parau ra Te mau Ite no Iehova i Heleni, e te buka ra Te mau Ite no Iehova—Feia poro o te Basileia o te Atua (farani). Ua horoa atoa ratou i te hoê pueraa parau e haapapu ra e aita e tumu papu e au i te ture no te hamani ino i te mau Ite no Iehova. Ua farerei te mau Ite i te mau raatira mutoi, te mau tavana oire, te mau auvaha ture, e vetahi atu mau tia.
Eaha te pahonoraa? Tau hanere tupuraa maitatai. E hiˈo anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa.
Ua farii popou te raatira o te hoê fare mutoi i Makedonia Tooa o te râ i te mau taeae e ua parau oia e: “Ua ite au ia outou e mea maoro i teie nei, . . . e te haafaahiahia nei au i to outou haerea tura. . . . Aita vau e farii ra i te ture no nia i te haaparareraa faaroo, e ahiri e ua tia ia ˈu, e faaore au i te reira.”
Ua na ô atoa te mau raatira no e rave rahi mau fare mutoi i roto e rave rahi mau oire e: “Te haapopou nei au ia outou no te taviniraa totiale o ta outou e rave nei.” “Aita ta outou pǔpǔ i haafifi aˈenei i te mau mutoi; te rave nei outou i te hoê ohipa totiale.” “Aita ta matou e fifi aˈe e o outou. Te faatura nei e te haafaahiahia nei matou ia outou.”
I Pirée, ua parau te hoê ofitie teitei a te mau mutoi paruru i te mau taeae ma te taˈi, e ua ite o ˈna i te pure i te Atua ra o Iehova ma te iˈoa o Iesu Mesia. Ua haamaere hau atu â oia i te mau Ite i to ˈna parauraa ia ratou e ua ite o ˈna e e faaruru ratou i te hamani-ino-raa na mua ˈˈe ia Aramagedo, e ua tiaturi o ˈna e e faaohipa te Atua ia ˈna no te tauturu ia ratou i taua taime ra! Ua farii oia i te titauraa a te mau taeae e tuatapapa i te tahi atu â mau aparauraa.
Te pahonoraa a te mau tia o te hau faatere
Ua parau te hoê tavana oire no Thessalie no nia i te buka Feia poro e: “E parahiraa to ˈna i roto i te vairaa buka o te fare oire—te parahiraa matamua!” Ua tatara aˈera oia i te mau buka i nia i te hoê paˈepaˈe e ua faanaho oia i te buka Feia poro i reira ia nehenehe to ˈna api matamua e ite-maitai-hia.
I te pae apatoerau no Heleni, ua haapopou rahi te hoê tavana oire i te mau taeae e ua parau oia e: “O outou te mau taata maitatai roa ˈˈe o ta ˈu e hinaaro i roto i to ˈu tuhaa oire.” Ua parau te hoê tavana oire maitai i te pae apatoerau no Eubée i te mau taeae e: “E ofitie vau na mua ˈˈe i roto i te nuu. O outou râ—mea faahiahia roa ïa na ˈu.” Ua farii oia ma te anaanatae i te mau haamaramaramaraa ta te mau Ite i horoa. I to ratou faaiteraa i te hoê anairaa buka neneihia e te Taiete Watch Tower, ua parau oia e: “Mai te peu e e tǎpǔ vau ia outou e e taio pauroa vau i teie mau buka, e horoa anei outou i te reira na ˈu?” Ua pahono ratou e: “E, papu maitai—a rave!” Ua oaoa roa oia e aita oia i hinaaro e tuu i te mau taeae.
I te hoê vahi ati noa ˈˈe i Attique, ua farii te hoê tavana oire ma te oaoa i te mau papai ta te mau taeae i pûpû atu e ua ani oia ia ratou ia tamau noa ratou i te afai i te mau papai a te Taiete na ˈna. I to ratou vaiihoraa ia ˈna, ua parau oia ia ratou e: “Ua inoino roa te mau taata i te feia politita e te imi ra ratou i te parau mau i te tahi atu vahi. Te tiaturi papu nei au e i teie nei â e rohi mau â outou no te mea tei ia outou ra te parau mau.”
Te pahonoraa a te mau auvaha ture
Te haamanaˈo ra te mau taeae o tei farerei i te hoê auvaha ture tepute i Heleni apatoerau e: “Ua maere roa oia i ta tatou mau papai e te faaiteraa, e tae noa ˈtu i te mau tutavaraa o ta tatou e rave nei ia tauturu-mau-hia to tatou mau taata ia faaruru i te fifi rahi o te pâmuraa toto. I te pae hopea, ua haamauruuru oia ia matou e ua haapopou rahi oia ia matou no to matou haereraa e farerei ia ˈna e te haamaramaramaraa ˈtu ia ˈna. I muri aˈe, ua ite aˈera matou e e maha matahiti na mua ˈtu, ua taniuniu oia i te mau mutoi e ua faaue oia e ia tapeahia e piti taeae i roto i te pororaa.”
Ua maere e piti nau Ite toroa paruru, o tei haere i te mau piha ohiparaa a te auvaha ture no Ateno, i to raua iteraa i te hoê auvaha ture paari tuiroo e te faatura-rahi-hia, i te haafatataraa mai ia raua. Ua rave aˈera oia ia raua e ua parau atu e aita e niu no te ture e patoi ra i te haaparareraa faaroo e te faatupu ra oia i te huenane i roto i te faanahoraa o te haavaraa heleni. Ua haamauruuru oia ia raua ma te hoê aroharaa rima mahanahana.
I te pae apatoerau no Heleni, mea maitai roa te hoê auvaha ture e ua farii oia i te mau papai. A hurihuri noa ˈi oia i te mau api o te buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (farani), ua maere roa oia i te iteraa e rave rau mau pene i roto i te tabula tumu parau. Ua tapao oia e: “Te mea o ta teie buka e vauvau ra, aita vau i ite aˈenei i te reira i roto i te Ekalesia orthodoxe atoa.”
Ua faˈi te hoê auvaha ture i Béotie e, i mutaa ihora, ua faaue oia e ia pâmuhia te mau Ite i te toto noa ˈtu aita ratou i hinaaro. I muri aˈe râ i to te mau taeae haaferuriraa ia ˈna no nia i taua tumu parau ra, ua na ô oia e: “Eita vau e faaue faahou i te reira i te tau a muri aˈe!” Ua faaoti oia e ia anianihia te Tomite tuatiraa e te fare maˈi a te mau Ite no Iehova o taua vahi ra, ia nehenehe te mau ravea monoraa atoa i te toto e tuatapapahia. Ua farii oia ma te oaoa i te buka ra Te uiui nei te mau taurearea.
Te pahonoraa a te feia haapao buka
Ua pûpû-atoa-hia te mau papai i te feia haapao buka e rave rahi. I roto i te hoê fare vairaa buka i Ateno, ua farii te hoê taata haapao buka peu maitai i te mau papai e ua parau oia e: “Mea maitai roa e ua afai mai outou i ta outou mau buka no te mea te patoi ra te rahiraa o te mau buka i roto i ta matou fare vairaa buka ia outou. . . . Ua riri roa te hoê perepitero i to ˈna iteraa i ta outou mau buka i roto i te fare vairaa buka. . . . Aita râ e peapea. E tia ia faaroohia te mau manaˈo atoa.”
Ua parau te hoê taata toroa a te hau i roto i te hoê fare vairaa buka a te oire i Kereta, o tei matau i te mau Ite no Iehova i roto i te hoê aua faehau, i te mau taeae e ua maere roa oia i te patoiraa te mau Ite i te faaô atu i roto i te tamaˈi. Ua aniani noa na oia i roto ia ˈna iho e, ‘No te aha teie mau taata e mauiui ai?’ Ua farii oia i te mau papai a te mau taeae e ua parau oia no nia i te ohipa haamaramaramaraa o ta ratou e rave nei e: “Ua rave outou i te hoê ohipa maitai roa e ahiri hoi ua ravehia te reira i na matahiti i mairi aˈenei. . . . I Heleni mea rahi te faainoraa.” Ua ani oia i te mau taeae ia haere e farerei faahou ia ˈna.
I roto i taua ohipa haamaramaramaraa taa ê ra, ua vaiiho te mau taeae hau atu i te 1 000 buka Feia poro, e 1 600 vea iti Te mau Ite no Iehova i Heleni, e tau hanere mau buka e mau vea. Hau roa ˈtu â, ua paraparau tino roa ˈtu ratou i mua tau hanere mau tia heleni. I teie nei, te tiaturi nei te mau tavini haapao maitai a Iehova i Heleni e na te ao atoa nei e e faaite hau atu â te mau mana faatere manaˈo maitai no Heleni i te hiˈoraa paetahi ore i nia i te mau Ite no Iehova.