VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/2 api 27-31
  • Te tiaturiraa o to ˈu oraraa taatoa—Eiaha roa e pohe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tiaturiraa o to ˈu oraraa taatoa—Eiaha roa e pohe
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha o Reg i pohe ai?
  • Te fariiraa i te parau mau a te Bibilia
  • Te faanahoraa i te ohipa pororaa
  • Te mau ohipa i farereihia i te tau tamaˈi
  • Te faarururaa i te mau tamataraa o te faaroo
  • Te faarururaa i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi
  • Faaineinehia no te haapohe, i teie nei, te pûpû nei au i te hoê poroi faaora
    A ara mai na! 1994
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/2 api 27-31

Te tiaturiraa o to ˈu oraraa taatoa—Eiaha roa e pohe

FAATIAHIA E HECTOR R. PRIEST

“Eita te mariri ai taata e ora,” ta te taote ïa parau. “Aita ta matou e ravea faahou no oe.” Ua horoahia teie faataaraa i te maˈi ua hau atu i te hoê ahuru matahiti i teie nei. Te atuatu noa nei râ vau i te tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei e eita e pohe faahou.—Ioane 11:26.

E MAU méthodistes rotahi to ˈu nau metua o tei haere tamau i te fare pure i roto i te oire iti mataeinaa, aita i atea roa i to matou vahi faaearaa e faaamuraa animala atoa. Ua fanauhia vau i roto i te afaa faaapu nehenehe o te Wairarapa, tau 130 kilometera te atea i te pae apatoerau hitia o te râ no Wellington, i Niu Zelani. I reira e mataitai na matou i te mau mouˈa tei tapoˈihia e te hiona, te mau anavai mâ maitai, te mau puuraa aivi, e te mau vahi papu hotu mau.

I roto i te Ekalesia méthodiste, ua haapiihia matou e e haere te feia maitatai atoa i nia i te raˈi, e haere râ te feia iino i roto i te po auahi, hoê vahi haamauiuiraa e ura ra. Aita vau i taa e no te aha, ahiri e ua hinaaro te Atua ia ora te mau taata i nia i te raˈi, aita oia i tuu ia ratou i reira i te omuaraa. Ua mǎtaˈu noa vau i te pohe e ua aniani pinepine au e no te aha tatou e pohe ai. I te matahiti 1927, i te 16raa o to ˈu matahiti, ua roohia to matou utuafare i te hoê ati. Na te reira i turai ia ˈu ia maimi i te mau pahonoraa i ta ˈu mau uiraa.

No te aha o Reg i pohe ai?

I te 11raa o te matahiti o to ˈu taeae ra o Reg, ua maˈihia o ˈna ma te ino mau. Aita te taote i nehenehe e haapapu i te maˈi e e tauturu ia ˈna. Ua titau o Mama i te orometua méthodiste. Ua pure oia no Reg, aita râ te reira i tamahanahana ia Mama. Inaha, ua parau o ˈna i te orometua e aita ta ta ˈna mau pure e mana.

I to Reg poheraa, ua tauaparau o Mama i te mau taata atoa no te tamata i te haamâha i to ˈna poihâ i te mau pahonoraa mau, no nia i te tumu i pohe ai ta ˈna tamaiti apî. A tauaparau ai oia e te hoê taata tapihoo i roto i te oire, ua ani o ˈna e ua ite anei o ˈna i te tahi mea no nia i te huru o te taata pohe. Aita o ˈna i ite, ua parau râ o ˈna e: “Ua vaiiho mai te hoê taata i te hoê buka i ǒ nei e e oaoa oe i te fanaˈoraa i te reira.”

Ua afai o Mama i te buka i te fare e ua haamata o ˈna i te taio i te reira. Aita o ˈna i nehenehe e tuu i te reira i raro. Ua taui rii mǎrû noa to ˈna huru taatoa. Ua parau o ˈna i te utuafare e, “Teie ïa; teie te parau mau.” Teie ïa te buka Te tabula anotau a te Atua (beretane), te buka matamua o Te mau haapiiraa i roto i te mau Papai (beretane). Aita vau i tiaturi i te omuaraa e ua tamata vau i te patoi i te tatararaa o te buka no nia i te opuaraa a te Poiete. I muri aˈe, ua pau ta ˈu mau patoiraa.

Te fariiraa i te parau mau a te Bibilia

Ua manaˈo vau, ‘A feruri na i te oraraa mure ore, eita e pohe faahou!’ Ua riro teie huru tiaturiraa ei mea o te tiaihia e ia faatupu te hoê Atua here. Te hoê paradaiso i nia i te fenua nei! Oia, no ˈu te reira.

I muri aˈe i te haapiiraa i taua mau parau mau faahiahia ra, e haere na o Mama e e toru tuahine kerisetiano no Wellington—te mau tuahine Thompson, Barton, e Jones—no te tahi tau mahana, i te hoê taime, no te haaparare i te huero o te Basileia na te mau vahi atoa o te fenua. Noa ˈtu e aita to Papa i te hoê â huru feruriraa mitionare mai to Mama, ua turu o ˈna ia ˈna i roto i ta ˈna ohipa.

Ua tiaturi papu vau i te parau mau, i te hoê râ taime mea iti te ohipa o ta ˈu i rave no nia i ta ˈu mau tiaturiraa. I te matahiti 1935, ua faaipoipo vau ia Rowena Corlett, e i muri aˈe ua haamaitaihia mâua e te hoê tamahine, o Enid, e te hoê tamaroa, o Barry. Ua ohipa vau ei taata hoo nǎnǎ, ma te hoo mai tau tausani animala a te feia faaamu tapiri mai. Ia aparau taua feia faaapu ra no nia i te ohipa politita, e oaoa na vau i te parau atu ia ratou e: “Eita te hoê noa ˈˈe tutavaraa a teie mau taata e manuïa. O te Basileia anaˈe o te Atua te faatereraa o te manuïa.”

Ma te peapea, ua riro maira vau ei tîtî no te avaava; mea pinepine e omou avaava to nia iho i to ˈu utu. I muri aˈe ua fifihia to ˈu oraora-maitai-raa, e ua tapeahia vau i te fare maˈi no te tahi mau fifi mauiui i te pae o te vairaa maa. Ua parauhia e e maˈi rahi i te pae o te vairaa maa (gastroentérite) to ˈu, no ta ˈu puhipuhiraa avaava. Noa ˈtu e ua faaore au i taua peu ra, e ere i te mea varavara ia moemoeâ vau e te puhipuhi ra vau i te hoê avaava eita e pau. Auê faatîtîraa riaria mau te puhipuhiraa i te avaava e!

I muri aˈe i to ˈu faaearaa i te puhipuhi i te avaava, ua rave au i te tahi atu mau faatitiaifaroraa faufaa mau. I te matahiti 1939, e 28 matahiti to ˈu, ua bapetizohia vau i te Anavai no Mangatai i pihai iho i to matou fare i roto i te mataeinaa. Ua tere roa mai o Robert Lazenby, o tei haapao i muri iho i te ohipa pororaa i Niu Zelani, mai Wellington mai no te horoa i te oreroraa parau i to matou fare e ua bapetizo oia ia ˈu. Mai reira mai â, ua riro vau ei Ite no Iehova itoito.

Te faanahoraa i te ohipa pororaa

I muri aˈe i to ˈu bapetizoraa, ua nominohia vau ei tiaau no te amuiraa no Eketahuna. Aitâ ta ˈu vahine, o Rowena, i farii atura i te parau mau bibilia. Ua faaite râ vau ia ˈna e e titau manihini au ia Alf Bryant ia pou mai Pahiatua mai no te faaite ia ˈu e nafea ia poro ma te tano na te mau fare. Ua hinaaro vau e faanaho i te ohipa pororaa e e poro tamau i roto i ta matou tuhaa fenua.

Ua parau o Rowena e: “Hector, mai te peu e e haere oe e poro na te mau fare, aita faahou vau i ǒ nei ia hoˈi anaˈe mai oe. E faarue au ia oe. Tei ǒ nei ta oe hopoia—i te fare nei e to oe utuafare fetii.”

Aita vau i ite e eaha te ohipa te tia ia rave. Ma te feaa, ua oomo vau i te ahu. ‘E tia ia ˈu ia rave i te reira,’ ta ˈu i feruri i roto ia ˈu iho. ‘No to ˈu ora iho, e no te ora o to ˈu utuafare.’ No reira, ua haapapu vau ia Rowena e aita roa ˈtu vau e hinaaro ra e haamauiui ia ˈna. Ua parau vau ia ˈna e te here hohonu ra vau ia ˈna, no te iˈoa râ e te tiaraa mana arii o Iehova, e tae noa ˈtu i to matou ora tei taaihia, ia poro ïa vau, e tia ˈi.

Ua haere mâua o Alf i te uputa matamua, e na ˈna i haamata i te paraparau. I muri iho râ ua haamata atoa vau i te aparau, ma te parau i te fatu fare e te ohipa i tupu i te tau o Noa, hoê â ïa e te ohipa e tupu ra i to tatou nei tau e e tia ia tatou ia haa ia faaora-mau-hia tatou. (Mataio 24:37-39) Ua vaiiho vau i te tahi mau buka iti i reira.

I to mâua haereraa, ua parau o Alf e: “Ihea roa to oe ite i te noaaraa mai? Aita oe e hinaaro ra i ta ˈu tauturu. E haere iho â oe i to oe iho pae, e na tâua e piti e poro i te tuhaa fenua.” O ta mâua ïa i rave.

I to mâua hoˈiraa i te fare, aita vau i ite e eaha te ohipa e tiai ra ia mâua. Ma te maere e te oaoa, ua faaineine o Rowena i te hoê auˈa tî na mâua. Hoê ahuru ma pae mahana i muri iho ua apiti mai ta ˈu vahine ia ˈu i roto i te taviniraa i mua i te taata e ua riro mai oia ei hiˈoraa maitai roa no te itoito kerisetiano.

I rotopu i te feia matamua o tei riro mai ei Ite no Iehova i roto i ta matou afaa, o Maud Manser ïa, ta ˈna tamaiti o William, e ta ˈna tamahine o Ruby. Mea ino roa te tane a Maud e e hohoˈa mata etaeta. I te hoê mahana ua tapae mâua o Rowena i to ratou vahi faaapuraa no te rave ia Maud e e haere atu ai i roto i te taviniraa. Ua faanaho te taurearea ra o William e ia faaohipa matou i to ˈna pereoo, e manaˈo ê râ to to ˈna metua tane.

Mea fifi roa te huru tupuraa. Ua ani au ia Rowena ia haapao i to mâua tamahine iti, o Enid. Ua tauma vau i roto i te pereoo o William e ua faatere oioi au i rapaeau mai i te fare vairaa pereoo, a tamata ˈi Manser Tane i te tapiri i te opani o te fare vairaa pereoo hou a tere ai matou i rapaeau. Aita râ o ˈna i manuïa. I muri aˈe i te tere-rii-raa, ua faaea matou, e ua haere au i rapaeau i te pereoo no te farerei ia Manser Tane tei riri roa. Ua parau vau ia ˈna e: “Te haere ra matou i roto i te taviniraa, e e haere atoa mai o Manser Vahine na muri ia matou.” Ua ani hua vau ia ˈna, e ua tamau noa râ o ˈna i te riri. Ma te haamanaˈo faahou i te ohipa i tupu, e tia paha ia ˈu ia taui te raveraa, i muri iho râ ua farii mai o ˈna i te mau Ite no Iehova, noa ˈtu e aita roa ˈtu o ˈna i riro mai ei Ite.

Mea iti roa te feia o te nunaa o Iehova i taua mau matahiti ra, e ua oaoa e ua faufaa-mau-hia matou i te mau tere farereiraa a te mau tavini taime taatoa o tei faaea e o matou i roto i ta matou vahi faaamuraa animala. I rotopu i teie mau ratere, te vai ra o Adrian Thompson e to ˈna tuahine o Molly, o tei apiti i roto i te mau pǔpǔ matamua a te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower e ua tavini raua i roto i te mau tuhaa taviniraa i te mau fenua ěê o Tapone e Pakistan.

Te mau ohipa i farereihia i te tau tamaˈi

I te avaˈe setepa 1939, ua haamata te Piti o te Tamaˈi Rahi, e i te avaˈe atopa 1940, ua opani te faatereraa no Niu Zelani i te ohipa a te mau Ite no Iehova. Ua tuuhia e rave rahi o to matou mau taeae kerisetiano i mua i te mau tiribuna o te fenua. Ua afaihia vetahi i roto i te mau aua raveraa ohipa e ua faaatea-ê-hia ratou i ta ratou mau vahine e mau tamarii. A uˈana noa ˈi te tamaˈi, noa ˈtu e fare faateraa û ta matou, ua aniani au e mai te peu e e titauhia vau no te tau faehau. I muri aˈe ua faaarahia e eita te feia faaapu e faarue i ta ratou vahi faaapuraa no te tau faehau.

Ua tamau noa mâua o Rowena i te rave i ta mâua taviniraa kerisetiano, ua rohi mâua tataitahi hau atu i te 60 hora i te avaˈe i roto i te ohipa pororaa. I roto i taua taime ra, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê e tauturu i te mau Ite apî o te tapea ra i to ratou tiaraa kerisetiano amui ore. Ua haere au no te turu ia ratou i mua i te tiribuna no Wellington, Palmerston Apatoerau, Pahiatua, e Masterton. Mea pinepine te vai ra te hoê melo o te mau upoo faatere haapaoraa i roto i te pǔpǔ hiˈopoa, e mea oaoa mau â ia faataa i to ratou tururaa, e ere ïa i ta te kerisetiano, i te ohipa tamaˈi.—Ioane 1, 3:10-12.

I te hoê po a haapii noa ˈi mâua o Rowena i Te Pare Tiairaa, ua tomo tauê mai te mau mutoi. Ua paheruhia e ua itehia te mau buka bibilia i roto i to mâua fare. “E nehenehe orua e mau i te auri no teie mea,” tei faaarahia mai ia mâua. I to te mau mutoi haereraa i roto i to ratou pereoo no te hoˈi, ua ite ratou e ua mau roa te tapea huira e eita te pereoo e tere. Ua tauturu o William Manser no te tatai i te pereoo, e aita matou i faaroo faahou i te parau o teie mau taata.

I te roaraa o te opaniraa, ua faatapuni matou i te mau buka bibilia i roto i te hoê fare i nia i te hoê tuhaa atea o ta matou vahi faaamuraa animala. I te tuiraa po, e tere na vau i te amaa no Niu Zelani e e faaî au i to ˈu pereoo e te mau buka. I muri iho e faahoˈi au i te reira i te fare e e haapue atu ai i roto i to matou vahi atea mau. I te hoê po a tapae ai au i te amaa no te faauta i te mau tauihaa tei faatapunihia, ua pata-tauê-hia aˈera te mori! Ua tuô te mau mutoi e: “Ua roaa oe ia matou!” Ma te maere râ, ua vaiiho ratou ia ˈu ia haere e aita i haapeapea rahi roa.

I te matahiti 1949, ua hoo mâua o Rowena i te vahi faaamuraa animala e ua faaoti mâua e rave i te taviniraa pionie haapao e pau ta mâua moni. Ua haere mâua i roto i te hoê fare i Masterton e ua tavini mâua ei pionie e te amuiraa no Masterton. I roto e piti matahiti ua haamauhia te amuiraa no Featherston e e 24 feia poro itoito, e ua tavini au ei tiaau peretiteni. I muri iho, i te matahiti 1953, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê e tere atu i te mau Hau Amui no Marite no te apiti atu i te tairururaa nunaa a te mau Ite no Iehova e vau mahana te maoro i te Yankee Stadium i te oire no New York. Aita o Rowena i nehenehe e apiti mai ia ˈu no te mea ua tia ia ˈna ia haapao i ta mâua tamahine, o Enid, o tei roohia i te hapepa o te roro.

I muri aˈe i to ˈu hoˈiraa ˈtu i Niu Zelani, ua tia ia ˈu ia rave i te ohipa. Ua hoˈi matou i te amuiraa no Masterton, i reira vau i te nominoraahia ei tiaau peretiteni. I taua area taime ra ua hoo mai o William Manser i te Fare teata nainai i Masterton, e ua riro maira oia ei Piha no te Basileia matamua i Wairarapa. I te mau matahiti 1950, ua maraa maitai ta matou amuiraa i te pae varua e i te pae o te numera. No reira, i te tereraa mai te tiaau haaati, ua faaitoito pinepine o ˈna i te feia paari ia haere atu i te tahi atu mau tuhaa o te fenua no te tauturu i te ohipa pororaa i taua vahi ra, e ua na reira e rave rahi.

Ua faaea noa to matou utuafare i Masterton, e te tahi tau ahuru matahiti i muri iho, eiaha noa ua fanaˈo vau e rave rahi mau hopoia taa ê i roto i te amuiraa, ua fanaˈo atoa râ vau i te tahi mau hopoia i te mau tairururaa o te fenua iho e o te mau nunaa atoa. Ua haa o Rowena ma te itoito i roto i te taviniraa, ma te tauturu tamau ia vetahi ê ia na reira atoa.

Te faarururaa i te mau tamataraa o te faaroo

Mai tei tapaohia i te omuaraa, i te matahiti 1985, ua faataahia mai e e mariri ai taata to ˈu e eita e ora. Auê ta ˈu vahine taiva ore ra o Rowena, e o vau iho, e tae noa ˈtu ta mâua nau tamarii, i te hinaaro e tia i rotopu i te mau mirioni taata e ora ra i teie nei e o te ore roa ˈtu e pohe! Ua faahoˈi râ te mau taote ia ˈu i te fare no te pohe. I te omuaraa râ, ua ani ratou ia ˈu e nafea vau ia hiˈo i te faataaraahia te maˈi.

“E tapea noa vau i te hoê mafatu hau e te manaˈo tia,” ta ˈu i pahono. Oia mau, o te maseli bibilia ta ˈu raau tamǎrû: “Tei te maˈi ore to te aau, o to te tino ïa ora.”—Maseli 14:30.

Ua arue te mau taote aravihi i te pae o te mariri ai taata i taua aˈoraa bibilia ra. “Ua riro taua huru hiˈoraa i te pae feruriraa ra ei 90 i nia i te hanere o te ravea rapaauraa i te feia tei roohia i te mariri ai taata,” ta ratou i parau. Ua faaitoito atoa ratou e hitu hebedoma rapaauraa na roto i te mau hihi (radiothérapie). Ma te oaoa, ua manuïa vau i te aroraa i te mariri ai taata.

I te roaraa o taua taime fifi mau ra, ua roohia vau i te hoê ati ino mau. Ua tahe te toto o ta ˈu vahine haviti e te taiva ore i roto i te roro e ua pohe oia. Ua tamahanahanahia vau e te mau hiˈoraa o te feia taiva ore o tei faatiahia i roto i te mau Papai e te faataaraahia e mea nafea Iehova i te faatitiaifaroraa i to ratou mau fifi ia tapea noa ratou i to ratou taiva ore. No reira, mea puai noâ ta ˈu tiaturiraa i roto i te ao apî.—Roma 15:4.

Noa ˈtu râ, ua roohia vau i te hepohepo rahi e ua hinaaro vau e faaea i te tavini ei matahiapo. Ua faaitoito te mau taeae o to ˈu vahi ia ˈu e tae roa ˈtu i te taime a noaa faahou ai ia ˈu i te puai no te amo i te reira. Ei faahopearaa, ua nehenehe au e tavini noa ei matahiapo kerisetiano e ei tiaau i na 57 matahiti i mairi aˈenei.

Te faarururaa i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi

Ua riro te taviniraa ia Iehova i roto i teie mau matahiti atoa ei haamaitairaa faahiahia mau. Auê te mau haamaitairaa e rave rahi o ta ˈu i fanaˈo e! E au ra e e ere roa ˈtu i te mea maoro, e 16 matahiti to ˈu, ua faaroo vau i to ˈu metua vahine i te parauraa e: “Teie ïa; teie te parau mau!” Ua riro noa to ˈu metua vahine ei Ite taiva ore e te itoito e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i te matahiti 1979, ua hau atu i te hanereraa e tiahapa to ˈna matahiti. Ua riro atoa ta ˈna tamahine e ta ˈna na tamaroa e ono ei mau Ite taiva ore.

To ˈu hinaaro rahi mau, o te oraraa ïa no te ite i te iˈoa o Iehova ia faatiamâhia i te mau faahaparaa atoa. E tupu anei te tiaturiraa o to ˈu oraraa taatoa eiaha roa e pohe? E tiaihia ïa te reira. Te tiaturi nei râ vau e e fanaˈo mau e rave rahi mau mirioni taata i taua haamaitairaa ra. A ora noa ˈi au, e haafaufaa vau i te tiaturiraa ia taiohia vau i rotopu i te feia o te ore roa ˈtu e pohe.—Ioane 11:26.

[Hohoˈa i te api 28]

To ˈu metua vahine

[Hohoˈa i te api 28]

Mâua ta ˈu vahine e te mau tamarii

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono