VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/2 api 21-26
  • A tiaturi ia Iehova e i ta ˈna Parau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A tiaturi ia Iehova e i ta ˈna Parau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eiaha e tiaturi i te paari o teie nei ao
  • A patoi i te manaˈo feaa
  • A pee i te aratairaa a Iehova i roto i te faaipoiporaa
  • E te mau taurearea—A faaroo i te Parau a te Atua
  • E te mau taurearea—Eaha ta outou e tapi ra?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Ua pee maite anei outou i te parau mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Eiaha e vaiiho e ia vavahi te mau manaˈo feaa i to outou faaroo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te hoê pu no te paari aita e faaauraa
    Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/2 api 21-26

A tiaturi ia Iehova e i ta ˈna Parau

“Te feia i ite i to oe ra iˈoa, e tiaturi ïa ia oe.”—SALAMO 9:10.

1. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi noâ ia Iehova e i ta ˈna Parau i teie nei tau?

I ROTO i te ao no teie nei tau, e au ra e mea ohipa rahi roa e mea tano ore atoa, te titauraa e tiaturi i te Atua e i ta ˈna Parau, te Bibilia. Teie râ, ua itehia te tanoraa o te paari o te Atua i te roaraa o te tau. Te Poiete o te tane e te vahine, Na ˈna i haamau i te faaipoiporaa e te utuafare, e ua ite oia i te mau mea o ta tatou e titau ra hau atu i te tahi atu taata. I te mea e aita te mau mea titau-matamua-hia e te taata i taui, aita atoa te mau ravea matamua no te haamâha i teie mau titauraa i taui. Te horoa noa nei â te aˈoraa paari a te Bibilia, noa ˈtu e ua papaihia e rave rahi mau senekele i teie nei, i te aratairaa maitai roa ˈˈe ia manuïa te oraraa e ia titiaifaro te mau fifi. E hopoi mai te peeraa i teie aˈoraa i te oaoa rahi—e tae noa ˈtu i roto i teie ao aravihi e te aivanaa o ta tatou e ora nei!

2. (a)Eaha te mau hotu maitatai ta te auraroraa i te mau faaueraa a te Atua i faatupu i roto i te oraraa o te nunaa o Iehova? (b) Eaha ˈtu â ta Iehova e tǎpǔ ra no te feia e auraro ia ˈna e i ta ˈna Parau?

2 E hopoi mai te tiaturiraa ia Iehova e te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i te mau haamaitairaa papu i te mau mahana atoa. Te haapapuhia nei te reira na roto i te oraraa o te mau mirioni Ite no Iehova na te ao atoa nei, o tei faatupu i te tiaturi e te itoito no te faaohipa i te aˈoraa a te Bibilia. No ratou, ua riro te tiaturiraa i te Poiete e i ta ˈna Parau ei haapuraa papu. (Salamo 9:9, 10) Ua faariro te auraroraa i te mau faaueraa a te Atua ia ratou ei mau taata maitatai aˈe i te pae no te vai-mâ-raa, te haerea parau-tia, te rave-maite-raa i te ohipa, te faaturaraa i te ora e te mau faufaa a vetahi ê, e te aifaitoraa i te pae no te maa e te inu. Ua faatupu hoi i te here e te haamataroraa e tano i roto i te utuafare fetii—te farii-popou-raa ia vetahi ê, te faaoromai, te aroha, e te faaoreraa i te hapa—e vetahi atu mau mea. Ua nehenehe mau â ratou e ape i te hotu ino o te riri, te feii, te taparahi taata, te nounou, te mǎtaˈu, te hupehupe, te teoteo, te haavare, te parau faaino, te taiata, e te taatiraa tia ore i te pae tino. (Salamo 32:10) Ua hau atu râ ta te Atua e rave ra i te tǎpǔ-noa-raa i te faahopearaa maitai no te feia e haapao i ta ˈna mau ture. Ua parau o Iesu e e fanaˈo te feia o te apee i te eˈa kerisetiano “e hanere atu i teie nei ao, . . . i te metua vahine, i te tamarii, i te fenua, e te hamani ino; e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.”—Mareko 10:29, 30.

Eiaha e tiaturi i te paari o teie nei ao

3. Ia tamau noa ratou i te tiaturi ia Iehova e i ta ˈna Parau, eaha te mau fifi ta te mau kerisetiano e faaruru nei i te tahi mau taime?

3 Te fifi o te mau taata tia ore, oia hoi e faaiti ratou aore ra e moehia ia ratou te mea ta te Atua e titau ra. E ohie noa ratou i te manaˈo e e mea ite aˈe ratou aore ra mea hau aˈe te paari o te feia maramarama o teie nei ao i to te Atua, mea tano aˈe no teie nei tau. E nehenehe atoa hoi te mau tavini a te Atua e faatupu i teie huru haerea, inaha te ora nei ratou i roto i teie nei ao. No reira, ia ˈna i faatae i te titauraa aroha e faaroo i ta ˈna aˈoraa, ua faahiti atoa to tatou Metua i te raˈi ra i te mau faaararaa tano maitai: “E tau tamaiti, eiaha e haamoe i ta ˈu nei aˈo; ia haapao maite to aau i ta ˈu nei ture: e maoro hoi to oe ra pue mahana e to oe ra mau matahiti, e te ora hoi e te hau ta te reira e amui atoa mai ia oe ra. E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea. Eiaha oe ia paari i to oe iho manaˈoraa; o Iehova ra ta oe mǎtaˈu, a faarue ai i te ino.”—Maseli 3:1, 2, 5-7.

4. Eaha te parareraa o ‘te paari o teie nei ao,’ e no te aha oia i riro ai ei ‘mea maamaa i te Atua’?

4 Te pue noa nei te paari o teie nei ao no ǒ mai i te mau pu e rave rau. E rave rahi mau fare no te haapiiraa, e “ia tuatapapa i te buka ra aita e faaea ra.” (Koheleta 12:12) I teie nei, te tǎpǔ nei te haamaramaramaraa na roto atu i te mau matini roro uira e tufa i te mau tatararaa aita e hopearaa i nia i te mau tumu parau atoa. Aita râ hoi teie rahiraa ite e vai nei e faariro ra i teie nei ao ei ao paari aˈe aore ra e faatitiaifaro ra i to ˈna mau fifi. Maoti râ, te ino noa ˈtura te huru o te ao nei i te mau mahana atoa. Ma te papu, te faaite maira te Bibilia e “te paari hoi o teie nei ao, e mea maamaa ïa i te Atua.”—Korinetia 1, 3:19, 20.

5. Eaha te mau faaararaa ta te Bibilia e horoa ra no nia i ‘te paari o teie nei ao’?

5 I roto i teie tuhaa hopea o te mau mahana hopea, eita hoi e maerehia e ia ninii mai te haavare rahi, te Diabolo ra o Satani, i te mau pueraa parau haavare no te tamata i te faaino i te tiaturi i roto i te parau mau a te Bibilia. Ua faatupu te feia faahapa rahi i te Bibilia i te mau rahiraa buka tuatapapa manaˈo o tei faahapa i te tiaraa mau e te papuraa o te Bibilia. Ua faaara o Paulo i to ˈna hoa kerisetiano: “E Timoteo e, e haapao maitai i tei tuuhia ˈtu ia oe na, e fariu ê oe i te parau rii paieti ore, aore e faufaa ra, e te parau mârôhia ra i haavarehia e e ite. O tei mauhia e te tahi pae ra, e hahi ê roa aˈenei i te parau nei.” (Timoteo 1, 6:20, 21) Te faaara atoa ra te Bibilia e: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.”—Kolosa 2:8.

A patoi i te manaˈo feaa

6. No te aha e mea titauhia ia vai ara noa ia ore te mau manaˈo feaa ia aa i roto i te mafatu?

6 Te tahi atu ravea haavarevare a te Diabolo, o te ueueraa ïa i te mau manaˈo feaa i roto i te feruriraa. Te tamoemoe ra oia i te tahi paruparuraa o to tatou faaroo, a hauti ai i nia i te reira. E tia i te taata e feaa ra ia haamanaˈo e te taata e faatupu ra i taua mau manaˈo feaa ra, hoê â ïa e tei parau atu ia Eva e: “Oia ïa, ua parau mai te Atua e, Eiaha orua e amu i to te mau raau atoa o te ô nei?” I to te Faahema tanuraa i te feaa i roto i te feruriraa o Eva, te taahiraa avae i muri iho, te haavareraa ˈtu ïa ia ˈna, e ua tiaturi o ˈna. (Genese 3:1, 4, 5) Ia ore to tatou faaroo ia faainohia e te manaˈo feaa mai to Eva ra, e tia ia tatou ia ara maitai. Ia haamata noa ˈtu te tahi manaˈo feaa iti no nia ia Iehova, ta ˈna Parau, aore ra ta ˈna faanahonahoraa, i te ô mai i roto i to outou mafatu, a haa oioi noa no te faaore roa hou e faaino roa ˈi i to outou faaroo.—A faaau e te Korinetia 1, 10:12.

7. Eaha te nehenehe e ravehia no te faaore roa i te mau manaˈo feaa?

7 Eaha te nehenehe e ravehia? Teie faahou te pahonoraa, a tiaturi ia Iehova e i ta ˈna Parau. “Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horoa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore; e e horoahia mai ta ˈna. E ani râ oia ma te faaroo, eiaha e feaa, o tei feaa ra, e au ïa i te aru miti i patuhia e te mataˈi e fetoitoi aˈera.” (Iakobo 1:5, 6; Petero 2, 3:17, 18) Te pureraa ia Iehova ma te aau mehara, o te taahiraa avae matamua ïa. (Salamo 62:8) I muri iho, eiaha e haamarirau i te ani atu i te tauturu i te mau tiaau aroha o te amuiraa. (Ohipa 20:28; Iakobo 5:14, 15; Iuda 22) E tauturu mai ratou ia outou ia itea mai te tumu o to outou mau manaˈo feaa, peneiaˈe o te teoteo aore ra te tahi manaˈo hape.

8. Te rahiraa o te taime, nafea te manaˈo apotata ia haamata, e eaha te ravea faatitiaifaroraa?

8 Ua faaô mai anei te taioraa aore ra te faarooraa i te mau manaˈo apotata aore ra te mau parau philosopho a teie nei ao i te mau manaˈo feaa taero? Ma te paari, te aˈo ra te Bibilia e: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra. Area te parau rii iino faufaa ore ra, e patoi atu ïa; o te paieti ore hoi te tupu i te reira, e e rahi atu. E te aamu ra hoi ta ratou parau mai te mai e aamu ra.” (Timoteo 2, 2:15-17) E mea anaanatae ia tapao e e rave rahi o tei hema i te ohipa apotata, ua haamata ïa ratou i te pee i te aveia hape na roto i te amuamuraa na mua e mea nafea to ratou raveraahia i to ratou manaˈoraa i roto i te faanahonahoraa a Iehova. (Iuda 16) No muri iho mai te faahapahaparaa i te mau tiaturiraa. Mai ta te hoê taote tâpû o te tâpû oioi i te maˈi haapê, eiaha e tiai, a tâpû ê roa mai roto mai i to outou feruriraa i te tahi peu e amuamu, e mauruuru ore i te tereraa o te mau ohipa i roto i te amuiraa kerisetiano. (Kolosa 3:13, 14) A tâpû ê roa ˈtu te mau mea atoa e faaitoito i te mau manaˈo feaa.—Mareko 9:43.

9. Nafea te hoê porotarama teotaratia maitai ia tauturu ia tatou ia vai oraora maitai i roto i te faaroo?

9 A ati maite atu ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. A pee i te hiˈoraa o Petero ma te taiva ore, inaha ua parau oia ma te papu e: “E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra.” (Ioane 6:52, 60, 66-68) A faanaho i te hoê porotarama maitai no te haapiiraa i te Parau a Iehova ia vai paari noa to outou faaroo, mai te hoê paruru rahi, “e pohe ai te mau ihe auahi atoa a taua varua ino ra.” (Ephesia 6:16) A vai itoito noa i roto i te taviniraa kerisetiano, a tufa ˈi i te poroi o te Basileia ma te here ia vetahi ê. I te mau mahana atoa, a feruri hohonu ma te mauruuru e mea nafea to Iehova haamaitairaa mai ia outou. A mauruuru i te mea e ua noaa ia outou i te ite o te parau mau. E tauturu te raveraa i teie mau mea atoa ia au i te mau peu kerisetiano maitatai, ia outou ia oaoa, ia faaoromai, e ia haapae i te mau manaˈo feaa.—Salamo 40:4; Philipi 3:15, 16; Hebera 6:10-12.

A pee i te aratairaa a Iehova i roto i te faaipoiporaa

10. No te aha e mea faufaa roa ia fariu i nia ia Iehova ia noaa mai te aratairaa i roto i te faaipoiporaa kerisetiano?

10 Ia ˈna i faanaho e ia faaea te tane e te vahine ei mau hoa faaipoipo, ua opua o Iehova eiaha noa e faaî maitai i te fenua, oia atoa râ, ia faarahi i to raua oaoaraa. Teie râ, ua hopoi mai te hara e te tia-ore-raa i te mau fifi rahi i roto i te faaipoiporaa. Aita te mau kerisetiano i paruruhia i teie mau fifi inaha, e feia tia ore atoa ratou e te roohia nei ratou i te mau faateimaharaa o te oraraa o teie nei tau. Noa ˈtu râ, mai te peu e e tiaturi ratou ia Iehova e i ta ˈna Parau, e nehenehe te mau kerisetiano e manuïa i roto i to ratou faaipoiporaa e i te raveraa i ta ratou mau tamarii. Eita e tia e ia ô mai te mau peu e te haerea no teie nei ao i roto i te faaipoiporaa kerisetiano. Te aˈo ra te Parau a te Atua ia tatou e: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.”—Hebera 13:4.

11. No te faatitiaifaro i te mau fifi i roto i te faaipoiporaa, eaha te tia i nau hoa faaipoipo ia farii?

11 Te fanaˈo nei te faaipoiporaa e auraro i te aˈoraa a te Bibilia, i te here, te faaturaraa i ta te tahi e ta te tahi hopoia, e te vai-maitai-raa. Te taa ra e te faatura ra te tane e te vahine i te parau no te tiaraa upoo. Ia tupu anaˈe te mau fifi, mea pinepine e no te mea ïa e aita vetahi mau aˈoraa a te Bibilia i haapaohia. Ia faatitiaifaro raua i te tahi fifi, e mea faufaa roa ia hiˈopoa nau hoa faaipoipo ma te haavare ore e eaha mau na te fifi e ia arai raua i te mau tumu eiaha noa râ i te mau tapao. Mai te peu e ua tauaparau raua e aita iho â i manuïa, e nehenehe nau hoa faaipoipo e ani i te tauturu pae tahi ore a te hoê tiaau aroha.

12. (a) Te horoa ra te Bibilia i te mau aˈoraa no nia i teihea mau fifi matauhia i roto i te faaipoiporaa? (b) No te aha e titauhia ˈi e ia pee nau hoa toopiti i te huru raveraa a Iehova?

12 To raua fifi, o te tauaparauraa anei, te faaturaraa i to te tahi e to te tahi mau manaˈo hohonu, te faaturaraa i te tiaraa upoo, aore ra ta raua huru raveraa anei i te mau faaotiraa? O te raveraa anei i te mau tamarii, aore ra te hiˈoraa aifaito no nia i te mau hinaaro i te pae taatiraa? Aore ra o te tatuhaaraa anei i te moni a te utuafare, te faaanaanataeraa, te mau amuimuiraa, te raveraa te vahine i te ohipa, aore ra te vahi faaearaa? Noa ˈtu eaha te fifi, te horoa ra te Bibilia i te mau aˈoraa ohie na roto i te faataa-papu-raa i te mau ture aore ra na roto i te faaau-noa-raa i te mau faaueraa tumu. (Mataio 19:4, 5, 9; Korinetia 1, 7:1-40; Ephesia 5:21-23, 28-33; 6:1-4; Kolosa 3:18-21; Tito 2:4, 5; Petero 1, 3:1-7) Ia tapeapea anaˈe nau hoa faaipoipo ia raua ia ore raua ia faahepo i te tahi ma te miimii e ia vaiiho raua i te here ia uˈana i roto i to raua faaipoiporaa, e rahi atu ïa to raua oaoa. E tia ia raua toopiti ia hinaaro hua e rave i te mau tauiraa e titauhia, ia pee i ta Iehova huru raveraa. “O tei paari tana haapaoraa ra e noaa ia ˈna te maitai; e ao râ to ˈna to tei tiaturi ia Iehova.”—Maseli 16:20.

E te mau taurearea—A faaroo i te Parau a te Atua

13. No te aha e ere i te mea ohie no te mau taurearea kerisetiano ia paari ma te faaroo puai ia Iehova e i ta ˈna Parau?

13 E ere i te mea ohie no te mau taurearea kerisetiano ia paari ma te puai i roto i te faaroo inaha te haaatihia ra ratou e teie nei ao ino. Hoê tumu oia hoi “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Te roohia nei te mau taurearea i te mau aroraa a teie enemi haavarevare o te nehenehe e faataui i te mea ino mai te huru ra e mea maitai. Te haapaoraa ia ˈna na mua, te nounou tiaraa miimii, te hiaairaa i te mau peu tia ore e te taehae, e te tapapa-hua-raa i te mau mea navenave—ua amuihia teie mau haerea atoa i roto i te hoê huru feruriraa puai otahi tei faataahia i roto i te Bibilia mai “te huru feruriraa e ohipa ra i teie nei i roto i te mau tamarii faaroo ore.” (Ephesia 2:1-3, MN) Ua faaitoito o Satani ma te haavarevare i teie “huru feruriraa” i roto i te mau buka haapiiraa, i roto i te pae rahi o te upaupa, i roto i te mau haa tuaro, e vetahi atu mau faaanaanataeraa manaˈo. E tia i te mau metua ia ara no te patoi i teie mau faahemaraa na roto i te tautururaa i ta ratou mau tamarii ia paari ma te tiaturiraa ia Iehova e i ta ˈna Parau.

14. Nafea te mau taurearea ia ‘maue ê i te mau hinaaro o te apîraa’?

14 Ua horoa o Paulo i te aˈoraa e au i ta te hoê metua tane i to ˈna hoa apî ra o Timoteo: “E maue ê oe i te mau hinaaro o te apîraa ra, e tapi râ i te parau-tia, e te faaroo, e te aroha, e te hau, o oe e te feia atoa e haamori i te Fatu ma te aau mau ra.” (Timoteo 2, 2:22) Noa ˈtu e e ere “te mau hinaaro o te apîraa” atoa i te mea ino, e tia râ i te mau taurearea ia “maue ê” i te reira, oia hoi te auraa, ia ore ratou ia vaiiho i teie mau mea ia riro ei tapitapiraa no ratou, e inaha mea iti roa aore ra aita roa ˈtu e taime no te tapaparaa i te paieti. E nehenehe te faaetaetaraa tino, te mau haa tuaro, te upaupa, te faaanaanataeraa manaˈo, te mau ohipa e ravehia i te taime vata, e te ratereraa, noa ˈtu e e ere i te mea ino, e riro ei marei mai te peu e e tuhaa rahi roa to te reira i roto i to tatou oraraa. A maue ê roa i te mau aparauraa faufaa ore, i te ohipa ôri, i te anaanatae-hua-raa i te mau taatiraa i te pae tino, i te faaea-noa-raa ma te ohipa ore e te haumani, e i te amuamuraa e aita to outou mau metua e taa ra i to outou huru.

15. Eaha te mau ohipa e nehenehe e tupu i roto iho i te fare o te nehenehe e aratai i te hoê taurearea ia ora e piti huru oraraa?

15 I roto i to ratou iho fare, e nehenehe atoa te mau taurearea e topa i roto i te marei. Mai te peu e e mataitai ratou i te mau hohoˈa tia ore aore ra haavî na roto i te afata teata aore ra te vidéo, e nehenehe te hiaai e rave i te mau ohipa iino e aa i roto ia ratou. (Iakobo 1:14, 15) Te aˈo ra te Bibilia e: “O outou o tei hinaaro [here, MN] ia Iehova ra, ia riaria outou i te ino.” (Salamo 97:10; 115:11) E ite o Iehova mai te peu e e tamata te tahi i te ora e piti huru oraraa. (Maseli 15:3) E te mau taurearea kerisetiano, a hiˈo na i to outou piha. Ua tapiri anei outou i nia i te mau pǎpai te mau hohoˈa o te feia tuiroo haerea tia ore o te pae tuaro aore ra o te upaupa, aore ra te faaiteite ra anei outou i te mau mea au mau o tei riro ei mau faahaamanaˈoraa maitatai? (Salamo 101:3) E mau ahu au maitai anei to roto i to outou vairaa ahu, aore ra e mau ahu o te pee ra i te mau peu faanehenehe huru ê roa o teie nei ao? Na roto i te mau ravea haavarevare, e nehenehe te Diabolo e faatopa ia outou i roto i te marei mai te peu e e hiˈa outou i te faahemaraa e pee i te mea ino. Te aˈo ra te Bibilia ma te paari e: “E haapao maitai, e faaitoito, te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra.”—Petero 1, 5:8.

16. Nafea te aˈoraa a te Bibilia ia tauturu i te hoê taurearea e ia teoteo te feia herehia e ana ia ˈna?

16 Te faaue ra te Bibilia ia outou ia ara i ta outou mau amuimuiraa. (Korinetia 1, 15:33) E tia e ia maiti outou i te mau hoa o te mǎtaˈu ra ia Iehova. Eiaha e hema i te faaheporaa a te mau hoa. (Salamo 56:11; Maseli 29:25) A auraro i to outou mau metua e mǎtaˈu ra i te Atua. (Maseli 6:20-22; Ephesia 6:1-3) A ani i te aratairaa e te faaitoitoraa i te mau matahiapo. (Isaia 32:1, 2) A haamau noa i to outou feruriraa e to outou mata i nia i te mau faufaa e te mau tapao i te pae varua. A imi i te mau ravea no te haere i mua i te pae varua e no te apiti i roto i te mau ohipa a te amuiraa. A haapii e nafea ia rave i te ohipa e to outou rima. A paari ma te puai e te oraora maitai i roto i te faaroo, i reira outou e riro mau ai ei taata faahiahia—e taata o te tia ia ora i roto i te ao apî a Iehova! E teoteo to tatou Metua i te raˈi ra ia outou, e oaoa atoa to outou mau metua i nia i te fenua nei, e e faaitoitohia to outou mau taeae e mau tuahine kerisetiano e outou. Te reira te mea faufaa!—Maseli 4:1, 2, 7, 8.

17. Eaha te mau haamaitairaa e fanaˈohia e te feia e tiaturi nei ia Iehova e i ta ˈna Parau?

17 Na roto i te pehepehe, ua faauruahia te papai salamo ia papai e: “E e aore roa a [Iehova] maitai e tapea i te feia haerea piˈo ore ra. E Iehova sabaota e, e ao to te taata i tiaturi ia oe ra.” (Salamo 84:11, 12) Oia, te oaoa e te manuïa, eiaha râ te inoino e te manuïa ore, te fanaˈohia e te feia atoa e tiaturi nei ia Iehova e i ta ˈna Parau, te Bibilia.—Timoteo 2, 3:14, 16, 17.

Nafea outou ia pahono?

◻ No te aha eita e tia i te mau kerisetiano ia tuu i to ratou tiaturi i roto i ‘te paari o teie nei ao’?

◻ Eaha te tia ia rave ia roohia te tahi taata i te mau manaˈo feaa?

◻ Nafea te peeraa i te huru raveraa a Iehova ia hopoi mai i te manuïa e te oaoa i roto i te faaipoiporaa?

◻ Nafea te Bibilia ia tauturu i te mau taurearea ia ‘maue ê i te mau hinaaro o te apîraa’?

[Hohoˈa i te api 23]

E fariu te mau kerisetiano i nia ia Iehova e i ta ˈna Parau, a patoi ai i ‘te paari o teie nei ao’ ei mea maamaa

[Hohoˈa i te api 25]

Te manuïa nei e te oaoa nei te mau utuafare o te tiaturi nei ia Iehova e i ta ˈna Parau

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono