Te Pu Haapiiraa a te taiete Watchtower—Te tono ra oia i te mau mitionare
UA HAAMAU te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower i te mau pǔpǔ i roto e rave rahi mau vahi. I rotopu i te mau matahiti 1943 e 1960, i roto i te mau fare i South Lansing, i te hau no New York, i Marite, ua fanaˈo 35 pǔpǔ, o te feia haapii no 95 fenua mai, i te hoê faaineineraa taa ê. I muri iho ua afaihia te haapiiraa i te pu rahi i Brooklyn, i New York, i reira oia i te ohiparaa fatata e 28 matahiti te maoro. Mai te matahiti 1988 mai â e tae atu i te matahiti 1995, ua haamau te Haapiiraa no Gileada i te mau pǔpǔ i Wallkill, i New York.
I te roaraa o taua mau matahiti ra ua faarahi te haapiiraa i ta ˈna mau ohipa. I raro aˈe i ta ˈna aratairaa ua horoahia te hoê haapiiraa hoê ahuru hebedoma te maoro e e toru pǔpǔ i Mexico; ua putuputu e pae o taua mau pǔpǔ ra i Helemani; e piti i Inidia. Mai te matahiti 1987 mai â ua haamau te hoê haapiiraa mono piihia te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa i te mau pǔpǔ i roto e 34 fenua, ma te horoa i te hoê faaineineraa taa ê e vau hebedoma te maoro i te mau taeae apî aravihi. Tera râ, te haapiiraa tei horoahia i te pǔpǔ 99 no Gileada, i te Pu haapiiraa a te Taiete Watchtower tei patu-apî-hia i Patterson, i New York, e haapiiraa e 20 hebedoma te maoro ïa, oia hoi te hoê haapiiraa maramarama maitai no nia i te Bibilia taatoa, hoê tuatapaparaa i te aamu o teie nei tau e te faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova, e tae noa ˈtu te aˈoraa rahi mau no nia i te ohipa mitionare na te ara.
I te 2 no setepa, ua faatuitehia taua pǔpǔ 99 ra. Ua horoahia na hora e toru no te porotarama faatuiteraa i roto i te piha oreroraa apî i te Pu haapiiraa a te Taiete Watchtower. Ua î roa i te aravihi. Ua taaihia te feia hau i tae mai i te mau fare o te Betela i Patterson, i Wallkill, e Brooklyn maoti te mau matini haapurororaa uira. E mahana oaoa mau â te reira eiaha noa no te pǔpǔ i faatuitehia e to ratou mau fetii e mau hoa piri roa no te mau hanere taata atoa râ o tei tauturu atu i te paturaa o te mau fare haapiiraa apî e te nehenehe.
I roto i ta ˈna mau parau haamataraa, ua huti o Carey Barber no roto mai i te Tino Aratai i te ara-maite-raa i nia i te auraa o te ohipa i tupu i reira. Ua parau oia e: “Teie te pu ohipa haapiiraa rahi roa ˈˈe no ǒ mai i te Atua ra tei horoahia aˈenei i nia i teie nei fenua.” Ua faataa oia e te piri ra tatou i te faito rahi roa ˈˈe o te tamaˈi i rotopu i te huero o te vahine e te huero o te ophi. (Genese 3:15) Te feia anaˈe o te ora mai i te aroraa riaria i roto i te ati rahi e fatata maira, ta ˈna i faaite, o te feia ïa tei noaa ia ratou i te ite papu o te Parau a te Atua e o te auraro ra i te reira.
“Ta tatou porotarama haapiiraa i teie nei,” ta ˈna i parau, “no te aratai ïa i te nunaa atoa o Iehova i te mau vahi atoa i roto i te tiaraa paari maitai faataahia i roto i te Maseli 1:1-4—oˈia hoi te iteraa i te paari e te aˈoraa, te neheneheraa e maramarama, te fanaˈoraa i te aˈoraa o te horoa mai i te aravihi, te parau-tia, te haavaraa, te piˈo-ore-raa, e te aravihi no te feruriraa.” Auê ïa paruru ia fanaˈo i teie mau faufaa i te pae varua e!
Aˈoraa i te pǔpǔ i faatuitehia
Ua horoahia i muri iho i taua mau parau haamataraa ra e pae oreroraa parau poto i te pǔpǔ i faatuitehia. Ua faaitoito o Harold Jackson, hoê taeae i horoa na i te haapiiraa i Gileada e tei riro i teie nei ei melo no te pu rahi i Brooklyn, i te pǔpǔ e, “A tapea papu i to outou manaˈo mauruuru paieti.” Ua paraparau o Lloyd Barry, hoê mitionare e rave rahi matahiti te maoro e i teie nei e melo oia no te Tino Aratai, no nia i te “Taviniraa ia Iehova ma te haehaa.” Ua faataa oia e mea faufaa roa teie huru maitai no te feia i faatuitehia i roto i to ratou faaauraa ia ratou i te mau huru tupuraa apî e tae noa ˈtu i to ratou mau auraa e te mau hoa mitionare, e te mau amuiraa i reira ratou e tavini ai, e te mau taata no taua vahi ra.
Ua haaferuri o Karl Adams, e tavini ra i teie nei i te tino no Gileada, i te pǔpǔ no nia i te uiraa “E turai te faaroo ia outou ia rave i te aha?” Ua faaitoito oia ia ratou e eiaha ia riro mai te mau ati Iseraela o tei amuamu i te mau huru tupuraa i roto i te medebara e o tei hinaaro e hoˈi faahou i Aiphiti ra, ia riro râ ratou mai ia Aberahama, o tei tiatonu atu i nia i te Basileia o te Atua maoti i te hoˈi atu i Ura i te mau ati no Kaladaio ei ravea no te mau fifi. (Exodo 16:2, 3; Hebera 11:10, 15, 16) Ua huti o Ulysses Glass, te papai parau o te haapiiraa, i te ara-maite-raa i nia i te hiˈoraa o Asapha mai tei faahitihia i roto i te Salamo 73 no te faaitoito i te pǔpǔ i faatuitehia, “Ia faatia i ta outou mau haamaitairaa.” E ua tauaparau o Albert Schroeder, hoê melo o te Tomite no te Haapiiraa o te Tino Aratai, no nia i te tumu parau “Te haamâha ra o Iehova.” Ei haapapuraa no taua faanahoraa ra, ua haafaufaa oia i te Haapiiraa no Gileada e ta ˈna tuhaa i roto i te faatupuraa i te ohipa rahi o te pororaa e te faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ.
I muri aˈe ua faaroo te feia i tae mai ma te anaanatae rahi i to Milton Henschel, te peretiteni o te Taiete Watch Tower, tauaparauraa no nia i te “Mau melo e haapao ra i te tahi e te tahi.” Ua taio e ua tatara uˈana oia i te Roma pene 12. I rotopu i te tahi atu mau mea, ua parau oia e: “E tia ia tatou ia haapao e e taairaa piri roa to tatou e to tatou mau hoa tavini i roto i te amuiraa.” Ua parau faahou oia e: “E mea maitai no tatou ia hiˈo noa ia vetahi ê mai te taoˈa a Iehova, e maoti i te faahapa ˈtu, maoti i te imi i te tahi hape, ia riro noa tatou ei taata tauturu. Te tauturu ra tatou ia tatou iho ia tapea anaˈe tatou i te tahoêraa i te pae varua o te amuiraa kerisetiano.” Ua faaite oia e nafea teie huru tauturu e nehenehe e faatupuhia na roto i te faaineineraa i te maa i roto i te mau fare mitionare, ma te haapao e eita te taatoaraa e nehenehe e amu i te hoê â maa. Ua faaitoito atoa oia i te tauturu maoti i te faahaparaa i roto i te pororaa e te mau hoa kerisetiano veve. Mai te peu e e tauturu mau â tatou, e turu, e e faaitoito i te tahi e te tahi, ua haamatara te taeae Henschel e, “E here mai Iehova ia tatou no te reira.” Auê ïa aˈoraa maitai mau no te mau mitionare o te tavini i roto i te mau fenua tei taa ê i roto e rave rahi mau tuhaa i te mau fenua o ta ratou i faarue!
Te haamatauraa hau atu â i te pǔpǔ
Te 48 feia haapii o te pǔpǔ 99, i nia i te hoê faito au noa, e 32 matahiti ïa to ratou e ua pûpû aˈena ratou hau atu i te 11 matahiti i roto i te taviniraa ma te taime taatoa.
Maoti te mau uiuiraa manaˈo o te porotarama faatuiteraa ua nehenehe te feia i tae mai e matau hau atu â i te tahi o ratou. Ua faatia o Nikki Liebl, no te mau Hau Amui no Marite mai, e o Simon Bolton, no Beretane mai, i te mau ohipa tei tamata i to raua faaroo e ua haamâha o Iehova i to raua mau hinaaro i te pae tino. Ua fanaˈo raua i te aupuru a Iehova i to raua amoraa i te taviniraa ma te taime taatoa i roto i te vahi matamua.
Ua parau o Isabelle Kazan, o te reo Farani to ˈna reo tumu, e ua haapii o ˈna i te reo Arabia no te poro atu i te feia e paraparau ra i te reo Arabia i roto i to ˈna fenua tumu. I to ˈna haamataraa i te matahiti 1987, e maha taeae noa e paraparau ra i te reo Arabia i roto i te pǔpǔ iti i Paris, e o o ˈna atoa e te tahi atu tuahine o tei haapii i te reo. (E ere i te mea ohie. E horoa na ratou e vau hora no te faaineine i ta ratou haapiiraa o te Pare Tiairaa i te mau hebedoma atoa ia nehenehe ratou e pahono.) Mea faufaa anei te tutavaraa? Inaha, i teie nei mahana te vai ra te mau Ite e paraparau ra i te reo Arabia tei faanahohia i roto e pae tuhaa haaati i Farani atoa. Ua parau te tahi atu taata haapii, o Miko Puro, e mea nafea te reo Farani o ta ˈna i haapii i te fare haapiiraa i te tautururaa ia ˈna ia poro i te feia i horo no Afirika mai i roto i to ˈna fenua tumu ra o Filelane, e mea faufaa atoa i roto i ta ˈna hopoia mitionare i Bénin. Ua faatia faahou o Bonny Bowes i ta ˈna aroraa e paraparau maitai i te reo Farani e ia nehenehe o ˈna e tavini ma te ohie i Québec, Kanada. E ua faatia o Bjarki Rasmussen, no Danemaka mai, i te mau tupuraa ta raua ta ˈna vahine i faaruru aˈena i te roaraa o te mau matahiti taviniraa i te mau Motu Féroé. Oia, ua riro mau â teie mau mitionare apî ei mau tavini ma te taime taatoa.
Ua tonohia te feia i faatuitehia i roto 19 fenua—i Afirika, Marite no Ropu e no Apatoa, Europa Hitia o te râ, e te pae fenua Hitia o te râ ma. Ua tavini aˈena te feia i faatuitehia o te mau pǔpǔ matamua i roto hau atu i te 200 fenua. Te rohi noa nei â e rave rahi o taua feia i faatuitehia ra i roto i ta ratou mau tuhaa taviniraa. Te apiti ra teie mau mitionare apî i teie nei ia ratou no te haaparare hau atu â i te faaiteraa o te Basileia i te hopea o te fenua nei.—Ohipa 1:8.
[Hohoˈa i te api 25]
Te mau piha haapiiraa i te Pu Haapiiraa a te Taiete Watchtower
[Hohoˈa i te api 26]
Te pǔpǔ 99 i faatuitehia a te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower
I roto i te tabula i muri nei, ua numerahia te mau anairaa taata mai mua mai e haere atu ai i muri, e ua tapaohia te mau iˈoa na te pae aui mai te haamataraa e haere atu ai i te pae atau no te anairaa taitahi.
(1) Heffey, S.; Riley, E.; Mortensen, D.; Honable, A.; Bolton, J.; Poole, J.; Siimes, G.; Sousa, L. (2) Pashnitski, B.; Shepherd, D.; Pashnitski, W.; Järvinen, J.; Paulsen, K.; Rasmussen, E.; Schewe, C.; Olsson, L. (3) Paulsen, E.; Samsel, T.; Bowes, B.; Harris, E.; Kazan, I.; Liebl, N.; Sousa, P.; Puro, J. (4) Lager, K.; Lager, V.; Golden, K.; Bolton, S.; Johnson, M.; Johnson, S.; Liebl, A.; Rasmussen, B. (5) Harris, D.; Samsel, W.; Schewe, O.; Heffey, R.; Kazan, L.; Riley, T.; Järvinen, O.; Puro, M. (6) Mortensen, D.; Golden, R.; Honable, L.; Shepherd, M.; Bowes, R.; Siimes, T.; Poole, E.; Olsson, J.
[Hohoˈa i te api 27]
Tei roto noâ i ta ratou tuhaa taviniraa: (aui) Charles Leathco e ta ˈna vahine, o Fern, i Beresilia, faatuitehia i te pǔpǔ matamua e te ono no Gileada; (i raro) Martha Hess, i Tapone, faatuitehia i te pǔpǔ hitu no Gileada