Te horoaraa i te parau tuite na te feia haapii i te Parau a te Atua
IA AU maite i te mau Kerisetiano o te senekele matamua, ua tui te roo o te mau Ite no Iehova na te ao nei no ta ratou pororaa i tera e i tera fare. Ua tuuhia te tapao i nia i teie nei ohipa i roto i te mau parau faaomuaraa a te porotarama o te tufaraa parau tuite a te 102raa o te pǔpǔ haapii a te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower.
I te 1 no Mati 1997, ua huti o Albert Schroeder, melo no te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova, i te ara-maite-raa i nia i te hoê tumu parau i matara iho nei i roto i te vea Farani ra Le Point. Ua faahiti teie nei tumu parau i te mau opuaraa a te Ekalesia Katolika Roma e haamata i te poro na te mau fare i Italia. “Ia ore [te mau mitionare a te Vaticana] ia haere mǎuˈa noa ia tataˈu atu ratou e te mau Ite no Iehova i roto i teie nei ohipa,” o ta te tumu parau ïa e faaite ra, “ua tae roa te Vaticana i te nenei i te hoê mirioni buka a te Evanelia a Mareko Peata, a faaruru ai to ratou mau vea i te feia aravihi [oia hoi te mau Ite] i te pae no te ‘opereraa’ i te parau maitai na te mau fare.”
Tei roto na feia tuite e 48 i te feia o tei pee i te mau ravea pororaa aravihi a Iesu i te pae no te tufaraa i te Parau a te Atua. No ǒ mai ratou e vau fenua, e ua haere mai ratou i te Pu Haapiiraa a te Taiete Watchtower i te oire no Patterson, i New York. I roto e pae avaˈe haapiiraa, ua tuatapapa ratou i te Bibilia mai te haamataraa e tae noa ˈtu i te hopea. I roto i ta ratou haapiiraa, ua tuatapapa-atoa-hia te aamu o te faanahonahoraa a te Atua, te mau tuhaa matauhia o te oraraa mitionare, e te hotu o te varua o te Atua. E te reira atoa ma te hoê fa—e faaineine ia ratou no te taviniraa mitionare na te ara i roto 17 fenua i reira ratou e tonohia ˈi. I te taime a noaa ˈi ta ratou parau tuite, ua amui mai 5 015 taata no te mau fenua rau i roto i teie taime oaoa rahi. Eaha te mau aˈoraa hopea tano roa ta te feia haapii no Gileada i fanaˈo?
E mau faaitoitoraa maitatai roa no te mau mitionare apî
I muri aˈe i te mau parau matamua a te peretiteni o te porotarama, ua vauvau o Ralph Walls, taata tauturu i te Tomite no te mau rave ohipa a te Tino Aratai, i te oreroraa parau poto matamua e ua horoa oia i te tahi mau aˈoraa tano roa no te mau mitionare apî. Teie hoi ta ˈna upoo parau “A haamanaˈo i te here.” Ua haamatara oia e ua tohu te Bibilia, i roto i te Timoteo 2, pene 3 e, e rahi noa ˈtu te aroha ore i roto i teie nei ao. Ua horoa ˈtu oia i teie faahaamanaˈoraa maitai roa i te mau mitionare apî, ia au maite i te tatararaa o te here i roto i te Korinetia 1, 13:1-7: “Peneiaˈe, ei mau mitionare, e hau atu ta outou mau hora i tei matauhia e outou. Mea rahi te ite i noaa mai ia outou na roto i te haapiiraa i Gileada. Aore ra e hau atu paha te faito ta tatou e rave ma te itoito i roto i ta tatou mau ohipa i te amaa. Teie râ, aita hoê aˈe faufaa to teie mau tutavaraa e mau haapaeraa atoa, mai te peu e e moehia na ia tatou i te here.”
O Carey Barber to muri iho i roto i te porotarama, e melo oia no te Tino Aratai, e ua vauvau oia i te tumu parau ra “Te aratai nei o Iehova ia tatou i te upootiaraa.” Mai to ratou haamataraa haihai roa mai â i muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua aratai te Atua ra o Iehova i ta ˈna mau tavini haapao maitai i te upootiaraa i te pae no te pororaa i te parau apî maitai o to ˈna Basileia, noa ˈtu te hamani-ino-raa. I te matahiti 1931, ua rave mai te Feia Haapii Bibilia, to ratou ïa iˈoa i taua tau ra, i te iˈoa ra te mau Ite no Iehova, e ua haapeapea roa te reira i te mau upoo faatere haapaoraa a te Amuiraa faaroo kerisetiano. “I teie nei, te fanaˈo nei te 102raa o te pǔpǔ mitionare i haapiihia i Gileada i te hopoia faahiahia e apiti rahi atu i roto i te ohipa hanahana o te tautururaa i te rahiraa taata e nehenehe, ia haapii i taua iˈoa moˈa ra,” o ta Taeae Barber ïa i parau. Te amuihia nei ratou i roto i te tabula roa o na mitionare e 7 131 i haapiihia na i te Haapiiraa Gileada e o tei turu i te pororaa i te Parau a te Atua i roto e 54 fenua i te matahiti 1943 ra, e tae roa mai e 233 fenua i teie nei mahana.
Ua faatuitehia te taata orero i muri iho, o Lloyd Barry, e melo atoa oia no te Tino Aratai, i te 11raa o te pǔpǔ haapii no Gileada e ua tavini oia ei mitionare i Tapone hau atu i te 25 matahiti. Ua horoa oia i te faaitoitoraa ia au i ta ˈna upoo parau, “E tamau maite â i te reira.” Ua parau atu oia i te feia haapii e: “E oaoa rahi outou i te faaoromairaa.” Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai na roto i te faaoromairaa i roto i te ohipa mitionare aore ra i roto i te tahi atu ohipa teotaratia? “Te mea hau aˈe, e faaoaoa to tatou faaoromairaa i te mafatu o Iehova . . . E mauruuru rahi te noaa mai na roto i te tapearaa i to ˈna taiva ore i roto i te tamataraa . . . A faariro i te taviniraa mitionare ei toroa no to outou oraraa taatoa . . . Ta outou haamauruururaa, o te faarooraa ïa i te parau tamahanahana ra ‘Ua tia roa ta oe ohipa.’” (Mataio 25:21; Maseli 27:11) Ia ˈna i faahope i ta ˈna vauvauraa, ua faaitoito Taeae Barry ma te aau tae e ia “tamau maite â” te mau mitionare “i te reira” na roto i te opuaraa e ia riro te taviniraa mitionare ei oraraa mau no ratou.—Timoteo 1, 4:16.
“Eaha ta outou e ite atu?” o te uiraa ïa a Karl Adams, o tei haapii atoa e rave rahi pǔpǔ haapii no Gileada. Ua haamatara oia e, te mea ta te mau mitionare apî e ite atu i roto i ta ratou mau tuhaa taviniraa, ua taaihia ïa, eiaha noa i to ratou mata i te pae tino, i te mata atoa râ o to ratou mafatu. (Ephesia 1:18) Ua faahohoˈa oia i te reira e te mea ta te mau mata huna Iseraela i ite i to ratou haereraa ˈtu e hiˈohiˈo haere i te Fenua Tǎpǔhia. Ua ite te mata pae tino o na feia 12 atoa ra i tonohia i te hoê â mea, area e piti anaˈe ra o tei ite i te Fenua Tǎpǔhia ia au i te hiˈoraa o te Atua. E nehenehe atoa te mau mitionare e hiˈo i te mau mea ia au i te mau hiˈoraa taa ê. I roto i te tahi mau fenua i reira ratou e tavini ai, e ite atu paha ratou i te veve, te mauiui, e te tiaturi ore. Tera râ, eiaha ratou ia taiâ e ia faarue i ta ratou tuhaa taviniraa. Ua faatia Taeae Adams i te parau ta te hoê mitionare no te hoê pǔpǔ i tonohia iho nei, i faahiti: “Na teie mau ohipa e haapapu ra ia ˈu e e tia ia ˈu ia faaea i ǒ nei. Te hiaai nei teie mau taata i te hoê tiaturiraa no a muri aˈe. Te hinaaro nei au e ia maitai atu to ratou oraraa.” Ua faaoti Taeae Adams i ta ˈna oreroraa parau na roto i te faaitoitoraa i te mau mitionare apî ia hiˈo i te mau fenua i reira ratou e tonohia ˈi, ei mau tuhaa fenua ta Iehova e opua ra e faariro atoa ei Paradaiso Na ˈna, e ia hiˈo i te mau taata o taua mau fenua ra ei feia o te nehenehe e riro mai ei mau melo no te totaiete a te ao apî.
Te oreroraa parau hopea o teie nei tuhaa o te porotarama, na Wallace Liverance ïa i vauvau mai, ua tavini oia ei mitionare e rave rahi matahiti hou oia a riro mai ai ei orometua haapii no Gileada. “A ohipa ma te ite aravihi i roto i te mau ohipa faahiahia a te Atua,” o ta ˈna ïa upoo parau. Te ohiparaa ma te ite aravihi, e titau te reira i te ara maite, te paari, e te maramarama. Aita hoi te Arii ra o Saula no Iseraela i na reira i te ohipa.—Samuela 1, 13:9-13; 15:1-22.
Hoê ravea no te ohipa ma te ite aravihi, o te fariiraa ïa i te mau haafifiraa o te faaauraa ia ˈna iho i te hoê huru oraraa apî, e tae noa ˈtu te haapiiraa i te hoê reo apî e te haamatauraa i te taata. E nehenehe te mau ohipa e farereihia e te mau mitionare i te pae no te faarururaa i te mau haafifiraa e te haamatararaa i te mau fifi, e haapuai ia ratou i te pae varua mai ia Iosua e ia Kaleba i haapaarihia i to raua haruraa i te fenua ta te Atua i horoa mai na ratou.
Uiuiraa manaˈo
I roto i te tuhaa i muri iho o te porotarama, ua uiuihia vetahi mau taata. Ua uiui o Harold Jackson ia Ulysses Glass, te taata haapao i te fare haapiiraa, mea maoro to ˈna riroraa ei orometua haapii no Gileada, e e 85 matahiti to ˈna i teie nei. E rave rahi mitionare e tavini noa nei i roto i ta ratou tuhaa mitionare, o te haamanaˈo nei â i ta ˈna mau matahiti haapiiraa e haamataroraa haapao maitai. I muri iho, o Mark Noumair ïa tei tia mai, e orometua haapii no Gileada oia o tei tavini e rave rahi matahiti ei mitionare i Afirika hou oia i ô mai ai i roto i te pǔpǔ orometua haapii no Gileada. Ua uiui oia i te feia haapii no nia i ta ratou taviniraa i roto i na avaˈe e pae o ta ratou haapiiraa. Ua faaite papu mai ta ratou mau faatiaraa e te vai nei te mau taata anaanatae i te Parau a te Atua i roto i te tuhaa fenua o taua vahi ra.
I muri iho, ua tauaparau o Robert Ciranko e o Charles Molohan e te tahi mau taata aravihi o tei haere i te tahi atu haapiiraa i faatupuhia i taua fare ra, e haapiiraa ïa na te mau rave ohipa a te mau amaa. Te faaitoitoraa ta ratou i horoa i te pǔpǔ haapii, oia ïa te faufaaraa ia riro ei taata haehaa e ia turu i te tahoêraa o te amuiraa. Ua parau atu ratou i te feia tuite e, eiaha ratou ia faaoti oioi noa no nia i te ohipa e tupu i roto i ta ratou ohipa mitionare, e tia râ ia ratou ia ineine noa i te farii i te mau huru tupuraa atoa. Eita e ore e e tauturu te faaohiparaa i teie nei mau aˈoraa i te mau mitionare apî ia rave i ta ratou mau ohipa ei feia haapii i te Parau a te Atua.
I te pae hopea, ua orero mai o Theodore Jaracz, melo no te Tino Aratai, i mua i te feia i tae mai i nia i te tumu parau ra “E pee outou i te aha?” Ua tatara mai oia e ia faaite anaˈe tatou, oia te mau Kerisetiano, i te hotu o te varua, e nehenehe tatou e riro ei mana maitai no vetahi ê. “Ua faaite te mau mitionare o tei tonohia e te faanahonahoraa a Iehova, e ua faatupu mau â ratou i nia i te mau taata i te hoê mana maitai e te pae varua,” o ta ˈna ïa i tapao mai. Ua faahiti oia i muri iho i te tahi mau parau a te mau taata i tauturuhia ia tavini i te Atua na roto i te hiˈoraa maitai i horoahia e te mau mitionare. “A tapea noa i te hoê roo tei fanaˈohia e te nunaa o Iehova e a tamau noa i te patoto i te mau opani i roto i ta outou tuhaa fenua ê no te maimi i te feia farii maitai . . . Oia atoa, na roto i to outou haerea tia e te mâ, a patoi atu i te huru o teie nei ao, e a riro ei mana maitai ei arueraa e ei faahanahanaraa ia Iehova,” o ta ˈna ïa parau faaotiraa.
I roto i te parau faaotiraa o te porotarama, ua horoa mai te peretiteni i te mau tapao aroha huru rau e i muri iho, ua tufa oia i te mau parau tuite e ua faaite oia i te mau fenua mitionare. I muri iho, ua taio maira te hoê o na feia tuite i te rata a te pǔpǔ haapii e faaite ra i to ratou mauruuru no te haapiiraa o ta ratou i fanaˈo. Papu maitai, ua turai te porotarama faatuiteraa a te 102raa o te pǔpǔ haapii no Gileada i te feia atoa i tae mai ia hinaaro â e faaite haere i te Parau a te Atua.
[Hohoˈa i te api 31]
102raa o te pǔpǔ faatuitehia a te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower
I roto i te tabula i muri nei, ua numerahia te mau anairaa taata mai mua mai e haere atu ai i muri, e ua tapaohia te mau iˈoa na te pae aui mai e haere atu ai i te pae atau no te anairaa taitahi.
(1) Duffy, C.; Alexis, D.; Harff, R.; Lee, J.; Corey, V.; Nortum, T.; Mora, N.; Journet, F. (2) Djupvik, L.; Singh, K.; Hart, B.; Kirkoryan, M.; Lee, S.; Rastall, S.; Zoulin, K.; Kollat, K. (3) Singh, D.; Pitteloud, J.; Pitteloud, F.; Bokoch, N.; Torma, C.; Muxlow, A.; Richardson, C.; Nortum, D. (4) Harff, J.; Journet, K.; Barber, A.; Loberto, J.; Loberto, R.; Muxlow, M.; Mora, R.; Hart, M. (5) Torma, S.; Rastall, A.; Diaz, R.; Diaz, H.; Weiser, M.; Weiser, J.; Kirkoryan, G.; Zoulin, A. (6) Alexis, R.; Barber, D.; Djupvik, H.; Duffy, C.; Kollat, T.; Richardson, M.; Bokoch, S.; Corey, G.