Tei te parahiraa matamua anei te atua i roto i to outou utuafare?
“E [here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa.”—MAREKO 12:29, 30.
1. Eaha te faufaaraa e ia here tatou ia Iehova?
“TEIHEA na te parau rahi o te ture ra?” ta te hoê papai parau i ani atu ia Iesu. Maoti hoi i te horoa i to ˈna iho manaˈo, ua pahono o Iesu i ta ˈna uiraa na roto i te faahitiraa i te Parau a te Atua i roto i te Deuteronomi 6:4, 5. Ua pahono oia e: “Teie te parau rahi o te Ture ra, E faaroo mai, e Iseraela e; O Iehova to tatou Atua, hoê hoi Iehova. E e [here] oe i to Atua ia Iehova ma to [mafatu] atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa.”—Mareko 12:28-30.
2. (a) Eaha te patoiraa te tia ia Iesu ia faaruru? (b) Na te aha i faariro i te tahi taime ei mea fifi ia faaoaoa ia Iehova?
2 No te auraro i te mea o ta Iesu i pii te ture matamua—te ture faufaa roa ˈˈe—te titauhia ra e ia faatupu noa tatou i te mea o ta Iehova e au ra. Ua rave o Iesu, noa ˈtu e i te hoê taime aita te aposetolo Petero i farii te haerea a Iesu, e i te tahi atu taime ua na reira atoa to ˈna mau fetii piri roa. (Mataio 16:21-23; Mareko 3:21; Ioane 8:29) Eaha ïa mai te peu e te ite ra outou ia outou i roto i te hoê â huru tupuraa? A feruri na e te hinaaro nei te mau melo o to outou utuafare e ia faaea outou i ta outou haapiiraa bibilia e to outou amuiraa e te mau Ite no Iehova. E tuu anei outou i te Atua i mua na roto i te raveraa te mea o ta ˈna e au ra? Tei mua anei te Atua, noa ˈtu e e patoi mai te mau melo o te utuafare i ta outou mau tutavaraa no te tavini ia ˈna?
Te marei o te patoiraa a te utuafare
3. (a) Eaha te faahopearaa o te haapiiraa a Iesu i roto i te utuafare? (b) Nafea te mau melo o te utuafare ia faaite e o vai ta ratou e here rahi aˈe?
3 Aita o Iesu i haafaufaa ore i te mauiui e itehia ia patoi te tahi pae i roto i te utuafare i te melo o te farii i ta ˈna mau haapiiraa. “E itea hoi to te taata nei enemi i roto i to ˈna ihora fetii,” o ta Iesu i parau. No reira, noa ˈtu i te faahopearaa iino, ua faaite o Iesu o vai te tuuhia i mua ma te parau e: “O tei rahi to ˈna hinaaro i tana metua tane e tana metua vahine, iti ia ˈu, aita oia i au ia ˈu, e o tei rahi to ˈna hinaaro i te tamaiti e te tamahine, iti ia ˈu aita oia i au ia ˈu.” (Mataio 10:34-37) E tuu tatou i te Atua ra o Iehova i mua ma te apee i te mau haapiiraa o ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, o tei riro ei “hohoˈa mau ïa no [te Atua] iho.”—Hebera 1:3; Ioane 14:9.
4. (a) Eaha ta Iesu i parau o tei titauhia no te riro ei pǐpǐ na ˈna? (b) I roto i teihea auraa e tia i te mau kerisetiano ia riri i te mau melo o te utuafare?
4 I te tahi atu taime i to Iesu aparauraa e eaha te titauhia ra no te riro ei pǐpǐ mau no ˈna, ua parau oia e: “O te taata e haere mai ia ˈu nei, e aore i haapae i tana metua tane e te metua vahine e te vahine iho, e te tamarii, e te mau taeae, e te mau tuahine, e ia ˈna atoa iho, e ore roa oia e tia i te pǐpǐ na ˈu.” (Luka 14:26) Aita o Iesu e hinaaro ra e parau e e tia mau i ta ˈna mau pǐpǐ ia riri i te mau melo o to ratou utuafare, i te mea e ua faaue oia i te mau taata ia here atoa i to ratou mau enemi. (Mataio 5:44) Tera râ, te hinaaro ra o Iesu e parau i ǒ nei e e tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia iti aˈe i te here i te mau melo o te utuafare i te Atua iho. (A faaau e te Mataio 6:24.) No nia i taua huru faataaraa ra, te parau nei te Bibilia e “aore” Lea “i herehia” e Iakoba e te here nei oia ia Rahela, oia hoi te auraa e aita oia e here ra ia Lea mai ta ˈna e here ra i to ˈna tuahine ra o Rahela. (Genese 29:30-32) Tae noa ˈtu i to tatou iho ‘nephe,’ aore ra ora, ua parau o Iesu e, ia riri, aore ra ia iti aˈe i te here i te reira, ia Iehova!
5. Mea nafea o Satani ia faaohipa ma te aravihi i te faanahoraa o te utuafare?
5 Na nia i to ˈna tiaraa Poiete e te Tumu o te ora, te titau nei o Iehova i te hoê auraro taatoa no ǒ mai i ta ˈna mau tavini atoa. (Apokalupo 4:11) “No reira vau i tuu ai i tau turi i raro i te aro o te Metua,” ta te aposetolo Paulo i papai, “no ˈna hoi te iˈoa i mairihia i te fetii atoa, to te raˈi, e to te ao atoa nei.” (Ephesia 3:14, 15) Ua poiete o Iehova i te faanahoraa o te utuafare na roto i te hoê huru faahiahia mau e ia tupu i rotopu i te mau melo utuafare te here e au i te natura no te tahi e te tahi. (Te mau arii 1, 3:25, 26; Tesalonia 1, 2:7) Teie nei râ, te faaohipa nei te Diabolo ra o Satani ma te aravihi i taua here tano i te natura i roto i te utuafare, o te amui atoa mai te hoê hinaaro no te faaoaoa i te feia e herehia ra. Te faauˈana nei oia i te patoiraa i roto i te utuafare, e te hiˈo nei e rave rahi i te reira mai te hoê tautooraa no te tapea maite i te parau mau bibilia ia faaruru anaˈe ratou.—Apokalupo 12:9, 12.
Te faarururaa ma te manuïa i te tautooraa
6, 7. (a) Nafea te mau melo o te utuafare ia tauturuhia no te mauruuru i te faufaaraa o te haapiiraa bibilia e te amuiraa e te mau kerisetiano? (b) Nafea tatou e nehenehe ai e faaite e te here mau nei tatou i te mau melo o te utuafare?
6 Eaha te tia ia outou ia rave mai te peu e te turaihia ra outou ia maiti e ia faaoaoa te Atua aore ra ia faaoaoa i te hoê melo o te utuafare? Te farii ra anei outou e aita te Atua e titau ra ia tatou ia haapii i ta ˈna Parau e ia faaohipa i ta ˈna mau faaueraa tumu mai te peu e e faatupu te reira i te amahamaharaa o te utuafare? A feruri na râ i nia i te reira. Mai te peu e e faarue outou e e faaea i ta outou haapiiraa bibilia aore ra te amuiraa e te mau Ite no Iehova, nafea te feia e herehia ra e outou ia taa i te ite papu o te Bibilia e tumu parau ïa no te pohe e no te ora?—Ioane 17:3; Tesalonia 2, 1:6-8.
7 E nehenehe tatou e faahohoˈa i te huru tupuraa mai teie te huru: Peneiaˈe e hinaaro rahi te hoê melo o te utuafare i te ava. Ua riro anei ei faufaa ia tâuˈa-ore-hia aore ra ia tapohia i te mata i nia i te fifi o te inu-hua-raa i te ava no ˈna? Mea maitai anei ia tapea noa i te hau na roto i te oreraa e faarue e te oreraa e rave i te hoê aˈe mea no nia i to ˈna fifi? Aita, e farii paha outou e mea maitai aˈe e tamata i te tauturu ia ˈna ia haapaiuma i to ˈna fifi o te inu-hua-raa i te ava, noa ˈtu e tia e ia faaruru i te riri e te faaheporaa. (Maseli 29:25) Hoê â huru atoa, mai te peu e e here mau outou i te mau melo o to outou utuafare, eita outou e faarue i ta ratou mau tutavaraa e faaore i ta outou haapiiraa bibilia. (Ohipa 5:29) Na roto noa i te raveraa i te hoê tiaraa papu outou e tauturu ai ia ratou ia faahiahia i te mea e e riro ei ora no tatou na roto noa i te oraraa ia au i te mau haapiiraa a te Mesia.
8. Nafea tatou ia faufaa i te mea e ua faatupu mau â o Iesu ma te haapao maitai i te hinaaro o te Atua?
8 Te tuuraa i te Atua i mua e nehenehe e riro ei ohipa fifi i te tahi taime. A haamanaˈo na râ, ua rave atoa o Satani e ia riro ei ohipa fifi no Iesu ia faatupu i te hinaaro o te Atua. Tera râ, aita roa ˈtu o Iesu i faarue noa ˈˈe; ua faaoromai atoa oia i te ati i nia i te pou haamauiuiraa no tatou. ‘O Iesu Mesia to tatou Ora,’ o ta te Bibilia e parau ra. “O tei pohe no tatou.” (Tito 3:6; Tesalonia 1, 5:10) Aita anei tatou e mauruuru ra no te mea e aita o Iesu i faarue noa ˈˈe i mua i te patoiraa? No te mea e ua faaoromai oia i te pohe tusia, te vai ra ia tatou i te tiaturiraa o te ora mure ore i roto i te hoê ao apî parau-tia e te hau na roto i te faatupuraa i te faaroo i roto i te toto o tei manii.—Ioane 3:16, 36; Apokalupo 21:3, 4.
E nehenehe te hoê haamaitairaa rahi e tupu mai
9. (a) Nafea te mau kerisetiano e nehenehe ai e apiti no te faaora ia vetahi pae? (b) Eaha te huru oraraa o te utuafare o Timoteo?
9 E nehenehe anei outou e feruri e e tuhaa atoa ta outou no te faaora ia vetahi ê, tae noa ˈtu te mau fetii tei here-rahi-hia e tatou nei? Te faaue nei te aposetolo Paulo ia Timoteo e: “E tamau maite â i te reira [tei haapiihia ia oe ra]: tei te na reira hoi oe e ora ˈi oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra.” (Timoteo 1, 4:16) Ua ora o Timoteo i roto i te hoê utuafare amahamaha, e ere to ˈna metua tane heleni i te hoê taata faaroo. (Ohipa 16:1; Timoteo 2, 1:5; 3:14) Noa ˈtu e aita tatou i ite ahiri e ua riro mai anei te metua tane o Timoteo ei taata faaroo, e ravea rahi mau râ tei horoahia no ˈna na roto i te haerea haapao maitai o ta ˈna vahine ra, o Eunike, e o Timoteo.
10. Eaha ta te mau kerisetiano e nehenehe e rave no to ratou mau hoa faaipoipo aita to roto i te parau mau?
10 Te faaite ra te mau Papai e te apiti nei te mau tane e te mau vahine o te turu nei ma te haapao maitai i te parau mau bibilia no te faaora i to ratou hoa faaipoipo e ere i te kerisetiano na roto i te tautururaa ia ratou ia riro ei mau taata faaroo. Ua papai te aposetolo Paulo e: “E vahine faaroo ore ta te hoê taeae ra, e i tia i taua vahine ra ia parahi â ia ˈna ra, eiaha oia e tuu ê atu ia ˈna. E e tane faaroo ore ra ta te hoê vahine ra, e i tia i taua tane ra ia parahi â ia ˈna ra, eiaha oia e tuu ê atu ia ˈna. Eaha hoi oe i ite ai, e tera ra vahine, e eita to tane e ora ia oe? e eaha hoi oe i ite ai, e tera tane, e eita to vahine e ora ia oe?” (Korinetia 1, 7:12, 13, 16) Oia mau, te faataa ra te aposetolo Petero e nafea te mau vahine ia faaora i ta ratou mau tane, ma te parau e: “E auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau.”—Petero 1, 3:1.
11, 12. (a) Eaha te haamaitairaa i noaa i te tahi tau tausani kerisetiano, e eaha ta ratou i rave ia noaa ia ratou i te reira? (b) A faatia mai i te hoê tupuraa o te hoê melo utuafare tei haamaitaihia no to ˈna faaoromairaa ma te haapao maitai.
11 I na matahiti hopea nei e rave rahi tausani tei riro mai ei Ite no Iehova i muri aˈe te tahi tau avaˈe e tae noa ˈtu tau matahiti to ratou patoi-noa-raa i te ohipa kerisetiano o to ratou mau fetii Ite. Auê hoi haamaitairaa te reira no te mau kerisetiano o tei tapea i to ratou haapao maitai, e auê hoi haamaitairaa no tei riro na i mutaa ihora ei taata patoi! Na roto i te reo putapû, te faatia ra te hoê matahiapo kerisetiano e 74 matahiti e: “E haamauruuru pinepine au i ta ˈu vahine e ta ˈu mau tamarii no to ratou tapea-maite-raa i te parau mau i te mau matahiti au i patoi atu ai ia ratou.” Ua parau oia e e toru matahiti to ˈna patoi-uˈana-raa tae noa ˈtu i te oreraa e faatia i ta ˈna vahine ia paraparau ia ˈna no nia i te Bibilia. “Tera râ ua maiti oia i te mau taime e mea faaroo aˈe au,” o ta ˈna i parau, “e ua haamata i te horoa i te faaiteraa ia ˈu e te ǔiǔi i to ˈu pae avae. Auê hoi au i te mauruuru e aita oia i faarue na roto i ta ˈu patoiraa!”
12 Ua papai atoa te tahi atu tane tei patoi i to ˈna utuafare e: ‘O vau te enemi rahi roa ˈˈe o ta ˈu vahine no te mea i muri aˈe to ˈna fariiraa i te parau mau, ua haamǎtaˈu vau ia ˈna, e e tatamaˈi mâua i te mau mahana atoa; e nehenehe e parau e, na ˈu noa e haamata i te mau tatamaˈiraa. Aita râ e faufaa; ua tiaturi rahi roa ˈtura ta ˈu vahine i te Bibilia. Piti ahuru matahiti tei mairi na roto i ta ˈu aroraa taehae i te parau mau e ta ˈu vahine e ta ˈu mau tamarii. Ua riro vau no ratou paatoa, mai te Diabolo tei rave mai i te tino taata nei.’ I te pae hopea ua hiˈopoa atura te tane i to ˈna haerea. ‘Ua ite aˈera vau i to ˈu huru peapea,’ o ta ˈna ïa e faataa ra. ‘Ua taio vau i te Bibilia, e ua haamauruuru vau i ta ˈna haapiiraa, e e Ite bapetizohia vau i teie nei.’ A feruri na i te haamaitairaa rahi no te vahine, oia mau, ua tauturu oia e ia ‘ora ta ˈna tane’ na roto i te faaoromairaa ma te haapao maitai i ta ˈna patoiraa e 12 matahiti!
Te haapiiraa na roto i te huru o Iesu
13. (a) Eaha te haapiiraa matamua te tia i te mau tane e te mau vahine ia huti mai na roto i te huru oraraa o Iesu? (b) Nafea te mau taata o te manaˈo ra e mea fifi ia auraro i te hinaaro o te Atua e nehenehe ai e faufaahia i te hiˈoraa o Iesu?
13 Te haapiiraa matamua ta te mau tane e te mau vahine e tuatapapa na roto i te huru oraraa o Iesu o to ˈna ïa auraroraa i te Atua. “Aore hoi au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai oia ra,” o ta Iesu i parau. “Aita hoi au i imi i to ˈu iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ra.” (Ioane 5:30; 8:29) Tae noa ˈtu i te taime o Iesu i te iteraa i te hoê huru taa ê au ore o te hinaaro o te Atua, ua auraro oia. “Ia tia ia oe ra, e hopoi ê atu i teie nei aˈua,” o ta ˈna ïa i pure. Ua parau oioi faahou râ oia e: “Ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to ˈu.” (Luka 22:42) Aita o Iesu i ani i te Atua ia taui To ˈna hinaaro; ua faaite oia e te here mau ra oia i te Atua na roto i te auraroraa ma te faaroo noa ˈtu eaha te hinaaro o te Atua no ˈna. (Ioane 1, 5:3) Ma te tuu noa i te hinaaro o te Atua i te parahiraa matamua, mai ta Iesu i rave, e ohipa faufaa mau no te manuïa eiaha noa i roto i te oraraa taata faaea taa noa oia atoa râ i roto i te faaipoiporaa e te oraraa utuafare. A hiˈopoa na e no te aha râ.
14. Nafea te tahi mau kerisetiano ia feruri ma te tano ore?
14 Mai tei tapaohia i nia nei, ia tuu anaˈe te feia faaroo i te Atua i mua, e imi ratou i te ravea no te faaea e to ratou hoa faaipoipo aita to roto i te parau mau e e tamata noa ratou i te tauturu ia ratou ia riro ei taata tei au e ia faaorahia. Tae noa ˈtu i te mau hoa faaipoipo tei roto e piti atoa ra i te parau mau, e nehenehe to raua faaipoiporaa e ore roa e riro ei mea maitai roa. No te huru taata hara, eita i te mau taime atoa e noaa i te mau tane e te mau vahine i te mau manaˈo here no nia i te tahi e te tahi. (Roma 7:19, 20; Korinetia 1, 7:28) E tae roa vetahi i te haere atea roa ˈtu â no te imi i te hoê hoa faaipoipo ê atu, e aita hoi ta ratou e mau tumu no roto mai i te mau Papai no te faataa. (Mataio 19:9; Hebera 13:4) Te feruri nei ratou e mea maitai aˈe te reira no ratou, e mea fifi roa te hinaaro o te Atua no te mau tane e te mau vahine e e faaea noa raua. (Malaki 2:16; Mataio 19:5, 6) Eita roa ˈtu e nehenehe e fariihia i te tahi noa ˈˈe manaˈo taata taa ê atu i to te Atua.
15. No te aha e ua riro ei parururaa te tuuraa i te Atua i mua?
15 Auê hoi parururaa ia tuu i te Atua i mua! E tia i te mau hoa faaipoipo o tei na reira i te manaˈo ia tamata ia faaea noa raua e ia faatitiaifaro i to raua mau fifi na roto i te faaohiparaa te aˈoraa o te Parau a te Atua. E patoi ïa ratou i te mau peapea atoa o te tupu mai ia tâuˈa-ore-hia to ˈna hinaaro. (Salamo 19:7-11) Ua faahohoˈahia te reira e na hoa faaipoipo apî roa e piti, e ua fatata roa raua i te opua e faataa, ua faaoti aˈera e apee i te aˈoraa a te Bibilia. Tau matahiti i muri aˈe ia faatia anaˈe te vahine i te oaoa e itehia ra i roto i to ˈna faaipoiporaa, ua parau oia e: “E parahi au e e taˈi au ia feruri anaˈe au e ua nehenehe roa vau e faataa e ta ˈu tane i taua mau matahiti atoa ra. E pure ïa vau ia Iehova e e haamauruuru vau ia ˈna no ta ˈna mau aˈoraa e ta ˈna aratairaa o tei turai ia mâua i roto i te mau taairaa oaoa mau.”
Te mau tane, te mau vahine—A pee i te huru o te Mesia!
16. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i horoa no te mau tane e te mau vahine?
16 Ua horoa mai o Iesu, o tei tuu noa i te Atua i mua, i te hoê hiˈoraa faahiahia mau no te mau tane e te mau vahine, e mea maitai mau e ia haapao atu ratou i te reira. Te faaitoitohia ra te mau tane ia pee i te huru mǎrû o Iesu i to ˈna raveraa i te upoo i nia i te mau melo o te amuiraa kerisetiano. (Ephesia 5:23) E e nehenehe te mau vahine kerisetiano e haapii na roto i te hiˈoraa hapa ore o Iesu no nia i te auraroraa i te Atua.—Korinetia 1, 11:3.
17, 18. I roto i teihea tuhaa Iesu i te horoaraa i te hoê hiˈoraa faahiahia mau no te mau tane?
17 Te faaue nei te Bibilia e: “E te mau tane ra, e [here] outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i [here] i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Ephesia 5:25) Te hoê huru faufaa mau to Iesu faaiteraa i to ˈna here no ta ˈna mau pǐpǐ i roto i ta ˈna amuiraa na roto ïa i te riroraa ei hoa piri roa no ratou. “Ua parau râ vau ia outou e e taua,” o ta Iesu i parau, “ua faaite atu hoi au ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i ite i tau Metua ra.” (Ioane 15:15) Ma te feruri i te mau taime atoa ta Iesu i rave no te paraparau atu i ta ˈna ra mau pǐpǐ—ua aparau oia e rave rahi taime e o ratou—e ua tiaturi oia ia ratou! E ere anei te reira ei hiˈoraa maitai roa no te mau tane?
18 Ua anaanatae mau â o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ua here mau oia ia ratou. (Ioane 13:1) Aita anaˈe ratou e taa maitai i ta ˈna mau haapiiraa, e rave oia ma te faaoromai i te taime e o ratou anaˈe no te haamaramarama i te tumu parau. (Mataio 13:36-43) E te mau tane, e hoê â anei faufaa no outou te maitai i te pae varua a ta outou vahine? Te rave ra anei outou i te taime e o ˈna, ma te haapapu e ua maramarama maitai ia orua i te mau parau mau bibilia i roto i te feruriraa e i roto i te mafatu? Ua aratai o Iesu i ta ˈna mau aposetolo i roto i te taviniraa, peneiaˈe na roto i te faaineineraa te taata tataitahi. Te haere ra anei outou e ta outou vahine i roto i te taviniraa, ma te apiti na muri ia ˈna i te pororaa i tera e tera fare e te faatereraa i te mau haapiiraa bibilia?
19. Nafea te huru o Iesu i te haapaoraa i te hapa o te hoˈi noa mai o ta ˈna mau aposetolo i horoa i te hoê hiˈoraa no te mau tane?
19 Na roto iho â râ i te haapaoraa i te mau hapa a ta ˈna mau aposetolo to Iesu horoaraa i te hoê hiˈoraa tano maitai no te mau tane. I te roaraa o te amuraa maa hopea e ta ˈna mau aposetolo, ua ite oia i te hoê huru feruriraa faatitiaua o tei hoˈi faahou mai. Ua faaino anei oia ia ratou ma te teimaha mau? Aita, ua horoi râ oia ma te haehaa i to ratou mau avae tataitahi. (Mareko 9:33-37; 10:35-45; Ioane 13:2-17) Te faaite ra anei outou i taua huru faaoromai ra i nia i ta outou vahine? Maoti hoi i te amuamu no nia i te hoê hapa o te hoˈi noa mai, te tamata ra anei outou i te tauturu ia ˈna ma te faaoromai e te haaputapû i to ˈna mafatu na roto i to outou hiˈoraa? Papu maitai e e pahono te vahine i taua huru faaiteraa i te aroha, mai ta te mau aposetolo i faatupu ma te papu maitai.
20. Eaha te tia i te mau vahine faaipoipo ia ore roa e haamoe, e o vai tei horoahia ei hiˈoraa no ratou?
20 E tia atoa i te mau vahine ia hiˈopoa i te huru o Iesu, o tei ore i haamoe e “to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” Ua auraro noa oia i to ˈna Metua tane i te raˈi ra. Hoê â huru atoa, eiaha roa te mau vahine e haamoe e “to te vahine ra upoo, o te tane ïa,” oia mau, e o ta ratou tane to ratou ra upoo. (Korinetia 1, 11:3; Ephesia 5:23) Ua faaue te aposetolo Petero i te mau vahine kerisetiano ia hiˈopoa i te hiˈoraa o te mau “vahine moˈa” o te tau tahito ra, mai ia Sara iho â râ, o tei “faaroo ia Aberahama i te parauraa ˈtu ia ˈna e e fatu.”—Petero 1, 3:5, 6.
21. No te aha e ua manuïa te faaipoiporaa o Aberahama e o Sara e aita i manuïa to Lota e ta ˈna vahine?
21 Ua faarue papu o Sara i te hoê oraraa au maitai i roto i te hoê oire ruperupe mau no te ora i roto i te mau fare ie i roto i te hoê fenua ěê. No te aha? No te mea anei e mea au aˈe na ˈna i taua huru oraraa ra? Aita roa ˈtu. No te mea e ua ani ta ˈna tane ia ˈna ia haere? Papu maitai e te reira te tumu, i te mea e ua here e ua auraro o Sara ia Aberahama no to ˈna paieti rahi. (Genese 18:12) Te tumu matamua râ oia i apee ai i ta ˈna tane no to ˈna here ïa ia Iehova e to ˈna hinaaro no roto roa mai i te mafatu e apee i te aratairaa a te Atua. (Genese 12:1) Ua ite oia i te oaoa na roto i te auraroraa i te Atua. I te tahi aˈe pae, ua faataupupu te vahine a Lota ia rave i te hinaaro o te Atua e ua hiˈo atura i muri ma te mihi i te mau mea i faaruehia i roto i te oire oia e faaea ˈi i Sodoma. (Genese 19:15, 25, 26; Luka 17:32) Auê hoi hopearaa peapea mau no taua faaipoiporaa ra—e te reira mau mea atoa no te mea aita oia i auraro i te Atua!
22. (a) Eaha te huru hiˈopoaraa ia ˈna iho te tia i te mau melo o te utuafare ia rave ma te paari mau? (b) Eaha ta tatou e tuatapapa i roto i ta tatou haapiiraa i mua?
22 No reira, na roto i te tiaraa tane aore ra vahine, e mea faufaa ia uiui ia outou iho e, ‘Tei mua anei te Atua i roto i to ˈu utuafare? Te tutava mau ra anei au no te amoraa i te hopoia i roto i te utuafare ta te Atua i faataa na ˈu? Te faatupu ra anei au i te tutavaraa mau no te here i to ˈu hoa faaipoipo e no te tauturu e ia noaa mai aore ra ia tapea noa mai i te mau taairaa maitai e o Iehova?’ I roto i te rahiraa o te mau utuafare te vai atoa ra te mau tamarii. E hiˈopoa tatou i roto i te tumu parau i muri iho te hopoia a te mau metua e tei titauhia ia ratou e ta ratou mau tamarii no te tuu i te Atua i mua.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te mau faahopearaa ta te haapiiraa a Iesu i faatupu i roto e rave rahi utuafare?
◻ Eaha te haamaitairaa tei noaa i te tahi tausani kerisetiano itoito?
◻ Eaha te tauturu i te mau hoa faaipoipo ia patoi i te taatiraa viivii i te pae tino e te faataaraa?
◻ Eaha ta te mau tane e nehenehe e haapii na roto i te hiˈoraa o Iesu?
◻ Nafea te mau vahine ia rave e ia tupu i te hoê faaipoiporaa oaoa?
[Hohoˈa i te api 10]
Nafea to Sara ohiparaa e ia manuïa ta ˈna faaipoiporaa?