VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w07 1/3 api 7-11
  • E te mau tane, a farii i te tiaraa upoo o te Mesia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E te mau tane, a farii i te tiaraa upoo o te Mesia
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê ravea e manuïa ˈi te hoê tane
  • E nafea ia faaû i te mau fifi o te faaipoiporaa
  • Hiˈoraa iho â râ no te mau tane
  • E ere noa to Iesu here i te huru aau
  • E mea maitai no te mau tane ia faaoromai
  • Te aratairaa paari no te mau hoa faaipoipo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • E nafea to outou oraraa utuafare e oaoa ˈi?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Tei te parahiraa matamua anei te atua i roto i to outou utuafare?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Eiaha e faataa ê atu i ta te Atua i taati
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
w07 1/3 api 7-11

E te mau tane, a farii i te tiaraa upoo o te Mesia

“O te Mesia te upoo o te taata atoa nei.”—KORINETIA 1, 11:3.

1, 2. (a) E nafea e faitohia ˈi te manuïaraa o te hoê tane? (b) No te aha mea faufaa roa ˈi ia farii e o te Atua te tumu o te faaipoiporaa?

E NAFEA outou e faito ai i te manuïaraa o te hoê tane? Ia au anei i ta ˈna mau ravea i te pae feruriraa aore ra pae tino? Ia au anei i to ˈna aravihi ia noaa te moni? Aore ra ia au iho â râ anei i to ˈna here e to ˈna mǎrû i nia i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii? Ia hiˈohia to ratou huru i nia i ta ratou mau vahine e tamarii, aita te tane e rave rahi e faaite ra i teie mau huru maitatai, no te mea te faaterehia ra ratou e te feruriraa o teie ao e te mau ture aveia a te taata. No te aha? I roto i te faito rahi, no to ratou ïa oreraa e farii e e faaohipa i te aratairaa a te Tumu o te faaipoiporaa—Tei ‘rave i te aoao o Adamu no te hamani ei vahine e no te aratai ia ˈna ia Adamu.’—Genese 2:21-24.

2 Ua haapapu Iesu Mesia i teie faatiaraa bibilia o te haamauraa te Atua i te faaipoiporaa, ma te parau i te feia faahapahapa o to ˈna tau e: “Aita outou i taio e o tei hamani i te taata i te matamua ra, i hamani ïa i te tane hoê e te vahine hoê, e ua na ô aˈera, E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê? E teie nei, e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra [i roto i te faaipoiporaa], eiaha te taata e faataa ê atu.” (Mataio 19:4-6) Inaha, o te fariiraa e o te Atua te tumu o te faaipoiporaa te ravea e manuïa ˈi te faaipoiporaa, e e manuïa ia faaohipahia te faaueraa itehia i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia.

Te hoê ravea e manuïa ˈi te hoê tane

3, 4. (a) No te aha mea hohonu roa ˈi to Iesu ite no nia i te faaipoiporaa? (b) O vai ta Iesu vahine faaipoipo apî taipe, e e nafea te mau tane e haa ˈi i nia i ta ratou mau vahine e tia ˈi?

3 Te hoê ravea e manuïa ˈi te hoê tane, o te haapiiraa ïa i ta Iesu i parau e te peeraa i ta ˈNa i rave. Mea hohonu roa to ˈna ite no nia i teie tumu parau, no te mea tei reira oia i te hamaniraahia na taata matamua e i to raua faaipoiporaa atoa. Teie ta te Atua ra o Iehova i parau ia ˈna: “E hamani [tâua] i te taata ma [to tâua] iho huru, ia au i [to tâua] iho hohoˈa.” (Genese 1:26; MN) Oia, te paraparau ra te Atua i te Ihotaata ta ˈNa i hamani hou te tahi atu taata aore ra te tahi atu mea, e ‘tei pihaiiho oia ia ˈna i reira mai [te hoê rave ohipa aravihi].’ (Maseli 8:22-30; MN) O “te matahiapo o te mau mea atoa i poietehia” teie Ihotaata. O oia “te [matamehai] o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra,” o oia te vai nei atoa hou te hamaniraahia te ao materia.—Kolosa 1:15, MN; Apokalupo 3:14; MN.

4 Ua parauhia Iesu “te Arenio a te Atua,” e ua faahohoˈa-taipe-hia oia ei tane. Ua parau iho â te hoê melahi e: “A haere mai na i ǒ nei; e faaite atu vau ia oe i te vahine faaipoipo apî, te vahine a te Arenio ra.” (Ioane 1:29; Apokalupo 21:9) O vai ïa tera vahine faaipoipo apî, aore ra tera vahine? “Te vahine a te Arenio ra,” o te mau pǐpǐ haapao maitai ïa a te Mesia i faatavaihia i te varua, o te apiti ia ˈna i roto i ta ˈna faatereraa i te raˈi. (Apokalupo 14:1, 3) No reira, te horoa ra ta Iesu huru haaraa i nia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna i parahi i pihai iho ia ratou i te fenua nei i te hoê hiˈoraa no te mau tane e nafea ratou ia haa i nia i ta ratou mau vahine.

5. E hiˈoraa Iesu no vai?

5 Parau mau, te faataahia ra Iesu i roto i te Bibilia mai te hoê hiˈoraa no ta ˈna mau pǐpǐ atoa, mai ta tatou e taio ra: “I pohe atoa . . . te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te [hiˈoraa] na outou, ia pee [maite] outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21; MN) E hiˈoraa iho â râ oia no te mau tane. Te na ô ra te Bibilia e: “O te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Korinetia 1, 11:3) I te mea e o te Mesia te upoo o te tane, e mea tia ia pee te mau tane i to ˈna hiˈoraa. E mea titauhia ïa ia faaohipahia te faaueraa tumu o te tiaraa upoo ia hinaaro te utuafare ia manuïa e ia oaoa. No reira, e mea tia ia haa te mau tane i nia i ta ratou mau vahine ma te î i te here mai ia Iesu i nia i ta ˈna vahine taipe, ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia.

E nafea ia faaû i te mau fifi o te faaipoiporaa

6. E nafea te mau tane e parahi ai i ta ratou mau vahine e tia ˈi?

6 I roto i te ao arepurepu o teie tau, e mea tia ia pee te mau tane iho â râ i te hiˈoraa o te faaoromai, te here, e te aueue ore o Iesu i te tururaa i te mau faaueraa tumu tia. (Timoteo 2, 3:1-5) No nia i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai, te taio ra tatou i roto i te Bibilia: “Outou, e te mau tane, e parahi [i ta outou mau vahine] ra ma te ite.” (Petero 1, 3:7) Oia, e mea tia ia faaû te mau tane i te mau fifi o te faaipoiporaa ma te ite mai ia Iesu i faaû i te mau fifi. Ua roohia oia i te mau tamataraa rahi aˈe i ta te tahi atu taata, ua ite maitai râ oia e o Satani, ta ˈna mau demoni, e teie ao ino te tumu. (Ioane 14:30; Ephesia 6:12) Aita roa Iesu i maere ia tupu te mau fifi, eiaha atoa ïa te mau hoa faaipoipo e maere ia farerei ratou i ‘te ati i roto i to ratou tino.’ Te faaara ra te Bibilia e e nehenehe te feia o te faaipoipo e roohia i teie huru ati.—Korinetia 1, 7:28.

7, 8. (a) Eaha te auraa e parahi i te mau vahine ma te ite? (b) No te aha e au ai ia faaturahia te mau vahine?

7 E mea tia ia parahi te mau tane, ta te Bibilia ïa e na ô ra, i ta ratou mau vahine “ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra.” (Petero 1, 3:7) E faatura te hoê tane o te fanaˈo i te farii maitai a te Atua i ta ˈna vahine, eita râ e faatere ma te haavî ia ˈna, mai ta te Bibilia i faaite atea e e matau te mau tane i te na reira. (Genese 3:16) E hinaaro oia e haa i nia ia ˈna mai te hoê taoˈa poiherehia, ma te ore roa e faaohipa i to ˈna puai rahi pae tino no te haapepe atu. E haapao râ oia i to ˈna mau huru aau, ma te haa noa i nia ia ˈna ma te faatura e te tura.

8 No te aha te mau tane e faatura ˈi ma te au i ta ratou mau vahine e tia ˈi? Te pahono ra te Bibilia: “Ei fatu atoa hoi [outou] i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.” (Petero 1, 3:7) E mea tia ia taa i te mau tane e eita Iehova e hiˈo i te hoê tane o te haamori ra ia ˈNa ei mea teitei aˈe i te hoê vahine o te na reira atoa ra. E fanaˈo te mau vahine o te au ia ratou te farii maitai a te Atua e te mau tane i te hoê â utua maitai o te ora mure ore—e ora atoa e rave rahi i te raˈi, i te vahi “aita e tane, aita e vahine.” (Galatia 3:28) E mea tia ïa ia haamanaˈo te mau tane e o te taiva ore o te hoê taata te faariro ia ˈna ei mea faufaa i te aro o te Atua. E ere te iteraa e e tane anei aore ra e vahine, aore ra atoa e tamarii.—Korinetia 1, 4:2.

9. (a) Ia au ia Petero, no teihea tumu e faatura ˈi te mau tane i ta ratou mau vahine e tia ˈi? (b) Mea nafea to Iesu faaturaraa i te mau vahine?

9 Te haamahitihitihia ra te faufaaraa o te haaraa a te hoê tane i nia i ta ˈna vahine ma te faatura e te mau parau hopea a te aposetolo Petero, “ia ore ta outou pure ia mairi.” E nehenehe mau â te reira e riro ei haafifiraa atâta! E mau atoa te pure a te hoê tane, mai tei tupu i nia i te tahi mau tavini tâuˈa ore a te Atua i tahito ra. (Oto o Ieremia 3:43, 44) Ma te paari, e haapii te mau tane Kerisetiano—tei faaipoipo e tei manaˈo ra e faaipoipo—mea nafea to Iesu haaraa ma te tura i nia i te mau vahine. Ua farii maitai oia ia ratou i roto i te pǔpǔ o te apiti ra ia ˈna i roto i ta ˈna taviniraa, e ua haa oia i nia ia ratou ma te mǎrû e te faatura. I te hoê taime, ua faaite atoa Iesu i te rahiraa parau mau maere i te mau vahine na mua, ma te faaue ia ratou ia faaite atu i te mau tane!—Mataio 28:1, 8-10; Luka 8:1-3.

Hiˈoraa iho â râ no te mau tane

10, 11. (a) No te aha e mea tia ˈi ia haapii te mau tane iho â râ i to Iesu hiˈoraa? (b) E nafea te mau tane e here ai i ta ratou mau vahine e tia ˈi?

10 Te faaau ra te Bibilia, mai tei itehia na mua ˈtu, i te taairaa o te hoê tane i ta ˈna vahine i to te Mesia e ta ˈna “vahine faaipoipo apî,” oia hoi ta ˈna amuiraa o te mau pǐpǐ faatavaihia. Te na ô ra te Bibilia e: “O te tane . . . to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te [amuiraa].” (Ephesia 5:23; MN) Ia faaitoito teie mau parau i te mau tane ia hiˈopoa mea nafea to Iesu haapaoraa, aore ra aratairaa, ei upoo i ta ˈna mau pǐpǐ e tia ˈi. Maoti noa teie hiˈopoaraa e nehenehe maitai ai te mau tane e pee i to Iesu hiˈoraa e e aratai ai, e here ai, e e haapao ai i ta ratou mau vahine, mai ia Iesu i ta ˈna amuiraa.

11 “E te mau tane, [a tamau i te here] i ta outou mau vahine,” ta te Bibilia ïa e aˈo ra i te mau Kerisetiano, “mai te Mesia atoa i [here i te amuiraa], e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Ephesia 5:25; MN) I to mua ˈtu pene o te Ephesia, te parauhia ra “te feia moˈa,” aore ra te amuiraa, “te tino o te Mesia.” E rave rahi melo no na huru e piti, tane e vahine, i roto i teie tino taipe, te paturu ra ratou pauroa e ia ohipa maitai mai te tino. O Iesu iho â “te upoo o te tino ra o [te amuiraa] nei.”—Ephesia 4:12; Kolosa 1:18; MN; Korinetia 1, 12:12, 13, 27.

12. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te here i to ˈna tino taipe?

12 Ua faaite Iesu i te here i to ˈna tino taipe, “te amuiraa,” i to ˈna haapaoraa iho â râ i te maitai o te feia e riro mai ei melo o te reira. I te rohirohiraa ta ˈna mau pǐpǐ, ei hiˈoraa ua na ô oia e: “A haere mai outou anaˈe iho, tatou i te hoê vahi moemoe e faaea iti noa ˈˈe.” (Mareko 6:31) Ma te faataa i te ohipa a Iesu tau hora noa hou oia e haapohehia ˈi, ua papai hoê o ta ˈna mau aposetolo: “Oia . . . i aroha i tana taata [oia hoi te mau melo o to ˈna tino taipe] . . . , aroha noa ˈtura oia ia ratou e tae noa ˈtura i te hopea.” (Ioane 13:1) Auê ïa hiˈoraa maitai roa ta Iesu i horoa e nafea te mau tane e haa ˈi i nia i ta ratou mau vahine e tia ˈi!

13. Mea nafea te mau tane i te aˈoraahia ia here i ta ratou mau vahine?

13 Ma te tamau i te faaohipa i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai no te mau tane, ua aˈo te aposetolo Paulo ia ratou: “E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite, mai ta te [Mesia] i te [amuiraa] nei.” Ua na ô â Paulo e: “E aroha . . . te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora.”—Ephesia 5:28, 29, 33; MN.

14. Eaha te huru o te hoê tane i nia i to ˈna iho tino tia ore, e eaha ta te reira e faaite e nafea oia e haa ˈi i nia i ta ˈna vahine e tia ˈi?

14 A feruri na i ta Paulo mau parau. E haapepe anei te hoê taata faito noa ma te opua i to ˈna iho tino? Ia tano te hoê manimani avae o te hoê taata, e tairi atu anei oia no te mea tera te tumu i topa ˈi oia? Eita roa ˈtu! E faahaama anei te hoê tane ia ˈna iho i mua i to ˈna mau hoa aore ra e haaparare anei i to ˈna iho mau hapa? Eita! No te aha ïa oia e patiatia ai i ta ˈna vahine, aore ra e rave ino ai ia ˈna, ia hape oia? Eiaha te mau tane e imi noa i to ratou iho maitai, i to ta ratou atoa râ mau vahine.—Korinetia 1, 10:24; 13:5.

15. (a) Ua aha Iesu i to ta ˈna mau pǐpǐ faaiteraa i te paruparu taata? (b) Eaha te mau haapiiraa e nehenehe e hutihia na roto i to ˈna hiˈoraa?

15 A hiˈo na mea nafea to Iesu tapitapiraa i ta ˈna mau pǐpǐ i te po hou to ˈna poheraa, ia ratou i faaite i te paruparu taata. Noa ˈtu to ˈna ani-tamau-raa ia ratou ia pure, ua varea ratou i te taoto e toru taime i roto i te ǒ i Gesetemane. Ua haaati taue te mau faehau ia ratou. Ua ui Iesu i te mau taata: “O vai ta outou e imi na?” I to ratou pahonoraa: “O Iesu o Nazareta ra,” ua na ô atu oia e: ‘O vau nei ïa.’ Ma te ite e “ua tae i te hora” e pohe ai oia, teie ta ˈna i parau: “Te imi nei outou ia ˈu ra, e tuu atu ia ratou nei ia haere na.” Ua imi noa Iesu i te maitai o ta ˈna mau pǐpǐ—te tuhaa o ta ˈna vahine faipoipo apî taipe—e ua horoa oia i te hoê ravea ia ora ratou. Na roto i te haapiiraa mea nafea to Iesu haaraa i nia i ta ˈna mau pǐpǐ, e itea i te mau tane e rave rahi faaueraa tumu ta ratou e nehenehe e faaohipa e nafea ratou e haa ˈi i nia i ta ratou mau vahine e tia ˈi.—Ioane 18:1-9; Mareko 14:34-37, 41.

E ere noa to Iesu here i te huru aau

16. Eaha to Iesu huru i nia ia Mareta, mea nafea râ to ˈna aˈoraa ia ˈna?

16 Te na ô ra te Bibilia e: “[Mea here na] Iesu ia Mareta, e [to ˈna tuahine], e ia Lazaro,” o tei farii pinepine ia ˈna ei manihini i ǒ ratou. (Ioane 11:5; MN) Aita râ Iesu i ore i te aˈo ia Mareta ia ˈna i haapao roa ino i te maa ta ˈna e faaineine ra, a taotia ˈi hoi oia i to ˈna taime no te fanaˈo i te haapiiraa pae varua no ǒ mai ia ˈna ra. Ua parau oia e: “E Mareta e, e Mareta, ua ahoaho oe, e te peapea na oe ia oe iho i te mau mea e rave rahi.” (Luka 10:41, 42) Maoti iho â to ˈna aroha mau ia Mareta i riro ai ei mea ohie no Mareta ia farii i ta ˈna aˈoraa. E mea tia atoa ia haa te mau tane ma te mǎrû e te î i te here i nia i ta ratou mau vahine, ma te faaohipa i te mau taˈo maiti-maitai-hia. Ia titauhia râ te aˈoraa, e mea tano ia paraparau roa ˈtu mai ia Iesu.

17, 18. (a) Mea nafea to Petero aˈoraa ia Iesu, e no te aha i titauhia ˈi ia aˈohia Petero? (b) Eaha te hopoia a te hoê tane?

17 I te tahi atu taime, ua faataa Iesu i ta ˈna mau aposetolo e e mea tia ia haere oia i Ierusalema i reira oia e hamani-ino-hia ˈi e ‘te feia paari, e te mau tahuˈa rarahi ra, e te mau papai parau, e e taparahi-pohe-roa-hia ˈi hoi, e e faatia-faahou-hia ˈi oia ia tae i te rui toru.’ Ua aratai ê atu Petero ia ˈna, e ua aˈo atura, ma te parau e: “Eiaha roa ïa, e te Fatu, eiaha roa oe ia na reirahia mai.” Mea maramarama roa, ua haapoirihia to Petero hiˈoraa e te huru aau. Ua titauhia te aˈoraa. No reira, ua na ô Iesu ia ˈna e: “E haere ê atu oe, e tena na enemi, e turoriraa oe na ˈu, aore hoi oe i au i ta te Atua ra, o ta te taata râ ta oe i au.”—Mataio 16:21-23.

18 No faaite noa ˈtura Iesu i te hinaaro o te Atua—oia hoi, ia rahi to ˈna mauiui e ia taparahi-pohe-hia oia. (Salamo 16:10; Isaia 53:12) Ua hape ïa Petero i te aˈoraa ia Iesu. Oia, ua titauhia e ia aˈo-papu-hia Petero, mai ia tatou paatoa i te tahi mau taime. Ei upoo utuafare, tei te tane te mana e te hopoia e aˈo i te mau melo utuafare, e ta ˈna vahine atoa. I te mea e e titauhia paha te aueue ore, e mea tia ia horoahia te aˈoraa ma te mârû e te î i te here. No reira, mai ia Iesu i tauturu ia Petero ia faatano i to ˈna hiˈoraa i te mau mea, e titauhia paha ia na reira atoa te mau tane i ta ratou mau vahine i te tahi mau taime. Ei hiˈoraa, e mea tia paha ia faaite te tane ma te mǎrû no te aha e titauhia ˈi i te tahi mau faatanoraa mai te peu e eita to ˈna faaahuraa aore ra te tuuraa i te mau taoˈa faanehenehe aore ra te mau taoˈa faaunauna e tano i te huru faahaihai e faauehia ra e te mau Papai.—Petero 1, 3:3-5.

E mea maitai no te mau tane ia faaoromai

19, 20. (a) Eaha te fifi i tupu i rotopu i te mau aposetolo a Iesu, e mea nafea to Iesu faatitiaifaroraa i te reira? (b) Mea nafea ta Iesu mau tutavaraa i manuïa ˈi?

19 Mai te peu e te vai ra te hoê hapa o te titau ra ia haapaohia, eiaha te mau tane e manaˈo e e manuïa oioi ta ratou tutavaraa no te faatitiaifaro i te reira. Ua tutava tamau Iesu i te faatano i te mau haerea o ta ˈna mau aposetolo. Ei hiˈoraa, ua tupu te feii i rotopu ia ratou o tei ite-faahou-hia i te pae hopea o ta Iesu taviniraa. Ua mârô ratou o vai to ratou e hau. (Mareko 9:33-37; 10:35-45) Aita i maoro i muri aˈe i te piti o teie huru tupuraa, ua faanaho Iesu e faatupu o ratou anaˈe i ta ˈna oroa Pasa hopea. I taua taime ra, aita hoê aˈe o ratou i rave i te taahiraa no te ohipa haehaa roa e horoi i te avae repo o vetahi ê. Ua na reira Iesu. Ua parau oia i muri iho e: ‘Ua horoa ˈtu na vau i te [hiˈoraa] na outou.’—Ioane 13:2-15; MN.

20 E haa amui e e turu paha te mau vahine i te mau tane o te faahaehaa ia ratou mai ia Iesu. E titauhia râ te faaoromai. I muri aˈe i te po oroa Pasa, ua mârô â te mau aposetolo o vai to ratou e hau i te mana. (Luka 22:24) No te taui i te huru aau e te haerea, e titau-pinepine-hia ïa te taime e ia haere mǎrû noa. Auê râ haamaitairaa ia tupu te mau faahopearaa maitatai, mai tei itehia i rotopu i te mau aposetolo e!

21. I mua i te mau fifi o teie tau, te aˈohia ra te mau tane ia haamanaˈo i te aha e ia aha?

21 I teie tau, te faaû nei te faaipoiporaa i te mau fifi rahi aˈe i to mutaa iho. Aita e rave rahi e haapao maite faahou ra i ta ratou mau euhe o te faaipoiporaa. No reira, e te mau tane, a feruriruri o vai te tumu o te faaipoiporaa. A haamanaˈo e o te Atua te tumu o te faaipoiporaa, ua opuahia e ua haamauhia e to tatou Atua Poiete î i te here ra o Iehova. Ua horoa mai oia i ta ˈna Tamaiti o Iesu, eiaha noa ei Hoo—to tatou Faaora—ei hiˈoraa atoa râ ia pee te mau tane.—Mataio 20:28; Ioane 3:29; Petero 1, 2:21.

Eaha ta outou e pahono?

• No te aha mea faufaa ˈi ia farii tatou o vai te tumu o te faaipoiporaa?

• E nafea te mau tane e faaitoitohia ˈi ia here i ta ratou mau vahine?

• Eaha ta te mau hiˈoraa mea nafea to Iesu haaraa i nia i ta ˈna mau pǐpǐ e faahohoˈa ra e nafea te hoê tane e faaohipa ˈi i te tiaraa upoo e au i te Mesia e tia ˈi?

[Hohoˈa i te api 8]

No te aha e mea tia ˈi ia haapii te mau tane i te mau hiˈoraa mea nafea to Iesu haaraa i nia i te mau vahine?

[Hohoˈa i te api 9]

I te rohirohiraa ta ˈna mau pǐpǐ, ua haapao Iesu ia ratou

[Hohoˈa i te api 10]

E mea tia ia aˈo te mau tane i ta ratou mau vahine ma te mǎrû e ma te mau taˈo maiti-maitai-hia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono