VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/10 api 5-7
  • Te hoê ao aita e tamaˈi faahou—Afea?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê ao aita e tamaˈi faahou—Afea?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haapaoraa—Hoê haafifiraa rahi
  • Eaha to mua mai i te haapaoraa
  • Te tiaraa hara o te taata nei
  • Iesu Mesia—Te Tamaiti huiarii no te hau
  • Pae ahuru matahiti tutavaraa tei ore i manuïa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ua fatata te hopea o te haapaoraa hape!
    Ua fatata te hopea o te haapaoraa hape!
  • Eaha te tupu no te haapaoraa? Eaha ta te Bibilia e faataa ra?
    Tumu parau rau
  • Te haamouraahia o Babulonia Rahi
    Apokalupo—Tatararaa hopea
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/10 api 5-7

Te hoê ao aita e tamaˈi faahou—Afea?

UA HAAMANAHIA te Pǎpǎ ture a te mau Nunaa Amui i te 24 no atopa 1945. Ua riro oia ei ravea papu roa ˈˈe no te hau o te ao nei tei faanaho-aˈenei-hia e te taata. Apitihia e to ˈna nau 51 Hau melo tumu, ua riro maira te mau Nunaa Amui ei faanahonahoraa rahi roa ˈˈe i roto i te aamu o te ao nei. Oia atoa, no te taime matamua, ua nehenehe te hoê faanahonahoraa na te ao atoa nei e faaohipa i te hoê nuu no te haamau i te hau e te vai-maitai-raa e no te haamau i te hoê ao aita e tamaˈi faahou.

I teie nei mahana, apitihia e 185 Hau melo, mea puai roa ˈtu â te mau Nunaa Amui. No te aha ïa aita te faanahonahoraa puai roa ˈˈe o te ao atoa nei i roto i te aamu i manuïa i te faatupuraa i ta ˈna mau tapao tura mau?

Te haapaoraa—Hoê haafifiraa rahi

Hoê haafifiraa rahi oia hoi te tuhaa a te haapaoraa i roto i te mau ohipa o te ao nei. Parau mau, mai te taime mai â a haamata ˈi te mau Nunaa Amui, ua turu te mau haapaoraa rarahi o te ao nei i taua faanahonahoraa ra. No nia i te 50raa o to ˈna matahiti, ua faahiti te Pâpa Jean Paul II i te mau Nunaa Amui ei “mauhaa maitai roa no te faaitoito e no te paruru i te hau.” Te turuhia ra to ˈna manaˈo e te hoê pǔpǔ rahi o te mau aratai faaroo. Aita râ teie taairaa aravihi i rotopu i te haapaoraa e te faatereraa i huna i te parau mau e ua riro te haapaoraa ei haafifiraa e ei faainoraa no te mau Nunaa Amui.

Tau senekele te maoro ua hauti te haapaoraa i te hoê tuhaa faufaa roa i roto i te faaitoitoraa aore ra te tururaa i te feii here aiˈa, te mau tamaˈi, e te haamou-roa-raa i te tahi nunaa taata. Aita i maoro aˈenei, ma te rave ei hororaa i te itoito i te pae faaroo, ua haapohe te mau taata-tupu i te tahi e te tahi. Ua faaohipa-rahi-hia te parau ra “tamâraa nunaa” taaihia i te tamaˈi i roto i te mau Balkans. Tera râ, ua niuhia te feii ino mau ta e rave rahi e faatupu ra i te tahi e te tahi i nia i te faaroo maoti i te iri, i te mea e hoê â nunaa to te rahiraa o ratou. E tia mau â i te haapaoraa ia farii i te hopoia rahi o te haamaniiraa toto i Yugoslavia tahito, e aita te mau Nunaa Amui i nehenehe e faaore i te reira.

Ma te tano, ua faataa te hoê orometua no te haapiiraa tuatoru aita i maoro aˈenei e “i roto i te hoê ao i muri aˈe i te tamaˈi toetoe i reira te mau pǔpǔ aroraa faaroo i te maraaraa mai, o te hiˈopoaraa i te haapaoraa e te haamou-roa-raa i te tahi nunaa te hoê o ta tatou mau titauraa ru, noa ˈtu eaha te huru-ê-raa o ta te reira e faatupu mai.” Te haapapu maitai ra te hoê tuatapaparaa apî i te tuhaa atâta a te haapaoraa i roto i te mau tutavaraa no te haamau i te hau o te ao nei i teie nei mahana.

Ua faataa te hoê faaotiraa a te mau Nunaa Amui i te matahiti 1981 e: “Haapeapeahia e te mau ohiparaa o te au-ore-raa e te haerea paetahi i te pae o te faaroo aore ra o te tiaturiraa o te ite-noâ-hia ra i roto i te tahi mau tuhaa o te ao nei, Ma te faaotiraa e rave i te mau ravea faufaa atoa no te faaore oioi i taua au-ore-raa ra i roto i to ˈna mau huru atoa e mau tuhaa atoa e no te arai e no te aro i te haerea paetahi niuhia i nia i te faaroo aore ra te tiaturiraa.”

Ia au i ta ratou faaotiraa, ua faaite te mau Nunaa Amui e e riro te matahiti 1995 ei Matahiti no te Fariiraa. Ia faaitehia râ i te parau mau, e nehenehe anei e haamau i te hau e te vai-maitai-raa i roto i te hoê ao tei amaha e te haapaoraa?

Eaha to mua mai i te haapaoraa

Te pahono maira te hoê parau tohu i roto i te buka Apokalupo o te Bibilia. Te faahiti ra oia i te hoê “vahine faaturi rahi” taipe o te parahi ra ei “arii vahine” e “o tei hau i te mana i nia iho i te hui arii o te ao nei ra.” Te ora nei teie vahine faaturi “ma te faatate rahi” e te faaturi nei oia e te mau faatereraa o te ao nei. Te faataahia ra teie mau faatereraa mai “te hoê puaa uteute,” i nia iho oia te vahine faaturi e parahi ai ma te au maitai. (Apokalupo 17:1-5, 18; 18:7) Matauhia i raro aˈe i te iˈoa ra “Babulonia Rahi,” ua piihia teie vahine puai e te tia ore i te pae morare i muri aˈe ia Babulonia tahito, te pu o te haapaoraa haamori idolo. Ma te tano, i teie nei mahana te faahohoˈa ra te vahine faaturi i te mau haapaoraa atoa o te ao nei, o tei faaô atu i roto i te mau ohipa a te mau faatereraa.

Te parau faahou ra te faatiaraa e, i te taime au, e tuu te Atua i roto i te mafatu o te mau melo faehau o te puaa taehae te manaˈo ia aro atu. “E faufau ïa i taua faaturi ra, e e pau oia ia ratou i te haru, e e veve roa [e e vai tahaa roa], e e amu i to ˈna tino, e e tutui ia ˈna i te auahi.” (Apokalupo 17:16)a Na te Atua ra o Iehova iho ïa e rave i te taahiraa avae matamua na roto i te aratairaa i te mau nunaa puai ia haamou i te haapaoraa hape. E vavahi-roa-hia te faanahoraa o te haapaoraa na te ao nei, e to ˈna mau hiero e mau vahi moˈa. Eita te haapaoraa e haafifi faahou i te haamauraa i te hau e te vai-maitai-raa. I teie nei râ taime, e haamauhia anei te hau e te vai-maitai-raa mau i nia i te fenua nei?

Te tiaraa hara o te taata nei

Te vai ra anei te hoê haapapuraa e e haamatara te haamouraa i te haapaoraa i te eˈa no te hoê ao aita e tamaˈi faahou? Aita. E tamau noâ te mau Nunaa Amui i te faaruru i te huru tupuraa fifi mau. I te tahi aˈe pae, te hinaaro nei te mau taata i te hau e te vai-maitai-raa. I te tahi atu râ pae, na te mau taata i haamau i te haamǎtaˈuraa rahi roa ˈˈe i nia i te hau e te vai-maitai-raa. Ua riro te feii, te teoteo, te miimii, te haapao-noa-raa ia ˈna iho, e te tâuˈa-ore-raa ei mau tumu o te mau aroraa e te mau tamaˈi atoa.—Iakobo 4:1-4.

Ua tohu te Bibilia e i to tatou nei mahana e riro te mau taata ei “miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei.”—Timoteo 2, 3:1-4.

Ua faˈi te Papai parau rahi ra o Boutros Boutros-Ghali e “te mauiui nei te ao nei i te hoê toparaa i te pae totiale e i te pae morare o tei, i roto e rave rahi mau totaiete, naea i te mau faito rahi mau.” Eita te mau faaauraa parau e nehenehe e haavî i te mau huru atâta o te tiaraa hara o te taata nei.—A faaau e te Genese 8:21; Ieremia 17:9.

Iesu Mesia—Te Tamaiti huiarii no te hau

Papu maitai, eita te mau Nunaa Amui e nehenehe e afai mai i te hau o te ao nei. E mau taata hara anaˈe to ˈna mau melo e te feia e turu ra ia ˈna, noa ˈtu ta ratou mau tapao teitei. Te parau ra te Bibilia e “e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) Hau atu, te faaara ra te Atua e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.”—Salamo 146:3.

Te tohu ra te Bibilia i te ohipa o ta Iehova e rave na roto i ta ˈna Tamaiti, te ‘Tamaiti huiarii no te hau.’ Te faataa ra te Isaia 9:6, 7 e: “Ua fanau mai hoi te hoê tǎmǎ na tatou, ua horoahia mai te hoê tamaiti na tatou; ei nia i to ˈna ra tapono te hau vai ai: e mairihia to ˈna iˈoa, ia Hau ê, e Aˈo, te Atua puai, te Metua no te ui a muri atu, te [Tamaiti huiarii] no te hau. E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.”

Ua fiu roa te mau nunaa o te ao nei i nau 50 matahiti tutavaraa tei manuïa ore. Fatata roa ratou i te haamou i te mau faanahonahoraa faaroo faaturi. I muri iho e faaore o Iesu Mesia, te “Arii o te mau arii, e te Fatu o te mau fatu,” e ta ˈna nuu tamaˈi i te raˈi ra i te mau faatereraa taata atoa e e haapohe oia i te taata atoa e patoi atu i te tiaraa mana arii o te Atua. (Apokalupo 19:11-21; a faaau e te Daniela 2:44.) Na roto i teie ravea e haamau te Atua ra o Iehova i te hoê ao aita e tamaˈi faahou.

[Nota i raro i te api]

a No te hoê tuatapaparaa hohonu i te parau tohu a te Apokalupo no nia ia Babulonia Rahi, a hiˈo i te mau pene 33 e tae atu i te 37 o te buka Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, neneihia i te matahiti 1988 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Tumu parau tarenihia i te api 7]

TE MANAˈO O TE KERISETIANO NO NIA I TE MAU NUNAA AMUI

I roto i te parau tohu a te Bibilia, mea pinepine te mau faatereraa a te taata i te faahohoˈahia i te mau puaa taehae. (Daniela 7:6, 12, 23; 8:20-22) No reira, e rave rahi matahiti te maoro ua faaau te vea Pare Tiairaa i te mau puaa taehae o te Apokalupo pene 13 e 17 i te mau faatereraa o te ao nei i teie nei mahana. Tei roto atoa te mau Nunaa Amui, o tei faataahia i roto i te Apokalupo pene 17 mai te hoê puaa uteute e hitu afii e hoê ahuru tara to ˈna.

Aita râ teie tiaraa a te mau Papai e farii ra i te tahi noa ˈˈe huru faatura ore i te mau faatereraa aore ra i to ratou mau taata toroa. Te faataa maitai ra te Bibilia e: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra. Aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua ra; te feia mana e vai nei, ua haapaohia ïa e te Atua. E teie nei, o tei mârô atu i te toroa ra, ua mârô ïa i tei haapaohia e te Atua ra: e te feia e mârô ra, e noaa ïa te faahapa ia ratou iho.”—Roma 13:1, 2.

Oia mau, aita te mau Ite no Iehova, o te tapea nei i te hoê tiaraa amui ore papu i te pae politita, e faaau ra e te mau faatereraa a te taata. Aita roa ˈtu ratou e faatupu ra i te orureraa hau aore ra e apiti ra i roto i te mau ohipa auraro-ore-raa tivila. Teie nei râ, te farii nei ratou e mea faufaa te tahi huru faatereraa no te haamau i te ture e te nahonaho-maitai-raa i roto i te totaiete taata nei.—Roma 13:1-7; Tito 3:1.

Te faariro nei te mau Ite no Iehova i te faanahonahoraa o te mau Nunaa Amui mai te tahi atu faanahonahoraa o te ao nei. Ua ite ratou e e vai noa te mau Nunaa Amui no te mea te faatia ra te Atua i te reira. Ia au i te Bibilia, te faatura nei te mau Ite no Iehova i te mau faatereraa atoa e te auraro nei ratou ia ratou ia ore anaˈe teie auraroraa e titau atu ia ratou ia hara i mua i te Atua.—Ohipa 5:29.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono