Pae ahuru matahiti tutavaraa tei ore i manuïa
“UA OPUA PAPU MATOU TE MAU TAATA NO TE MAU NUNAA AMUI e faaora i te mau ui no muri iho i te ati o te tamaˈi, o tei faaoto rahi e piti taime i te roaraa o to matou oraraa i te huitaata nei, e e haapapu faahou i te faaroo i roto i te mau tiaraa faufaa a te taata nei, ia au i te tura e te faufaaraa o te taata nei, ia au i te mau tiaraa e tuea i rotopu i te mau tane e te mau vahine e te mau nunaa rarahi e te iti, . . . ”—Omuaraa parau o te Pǎpǎ ture a te mau Nunaa Amui.
E TAPAO te 24 no atopa 1995 i te 50raa o te matahiti o te mau Nunaa Amui. Ua faaô na 185 Hau melo atoa i roto i te mau faaueraa tumu e te mau tapao o te faanahonahoraa mai tei faataahia i roto i teie pǎpǎ ture: no te haamau-noa-raa i te hau e te vai-maitai-raa na te ao atoa nei; no te faaore i te mau aroraa o te haafifi ra i te hau o te ao nei; no te faaitoito i te mau taairaa auhoa i rotopu i te mau nunaa; no te paruru i te tiamâraa tumu o te mau taata atoa ma te paetahi ore tei niuhia i nia i te iri, no te mea e e tane anei aore ra e vahine, te reo, aore ra te haapaoraa; e no te rave-amui-raa i te ohipa na te ao atoa nei no te faatitiaifaroraa i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa, i te pae totiale, e i te pae o te ihotumu.
Tau 50 matahiti te maoro ua rave te faanahonahoraa o te mau Nunaa Amui i te mau tutavaraa rarahi no te haamau i te hau e te vai-maitai-raa na te ao nei. Ma te tamau, ua arai te reira i te toru o te tamaˈi rahi, e aita te haamouraa taatoa o te oraraa taata nei na roto i te faaohiparaa i te mau paura atomi i rave-faahou-hia. Ua horoa te mau Nunaa Amui i te maa e te raau rapaauraa no te tahi tau mirioni tamarii. Ua haamaitai te reira i te oraora-maitai-raa i roto e rave rahi mau fenua, taa ê noa ˈtu i te reira, ua horoa oia i te pape inu viivii ore e ua faaohipa i te patia arai i te mau maˈi atâta mau. Ua noaa i te tahi tau mirioni taata tei horo i te tauturu.
Ei haamauruururaa i te mau ohipa o ta ˈna i faatupu, ua horoahia i te faanahonahoraa o te mau Nunaa Amui te Re Nobel o te Hau e pae taime. Teie nei râ, te tupuraa mau e itehia ra oia hoi aita tatou i ora ˈtura i roto i te hoê ao aita e tamaˈi faahou.
Te hau e te vai-maitai-raa—Mau tapao naea-ore-hia
I muri aˈe tau 50 matahiti tutavaraa, ua riro noâ te hau e te vai-maitai-raa ei mau tapao naea-ore-hia. I roto i te hoê oreroraa parau horoahia aita i maoro aˈenei i te Rururaa rahi a te mau Nunaa Amui, ua faaite te peretiteni o te mau Nunaa Amui i to ˈna inoino i te parauraa e “ua riro atoa teie senekele tei î i te tiaturiraa e te opuaraa e te manuïaraa ei tau o te haamouraa e te ereraa i te tiaturiraa hohonu.”
A hope ai te matahiti 1994, ua tapao The New York Times e: “Fatata 150 tamaˈi aore ra aroraa iti o te tupu nei e o te haapohe nei tau tausani taata—mea rahi aˈe te mau tivila i te mau faehau o te pohe nei ia au e rave rahi mau numeraraa—e tau hanere tausani taata o te horo nei.” Ua tapao te Pu o te Haamaramaramaraa Huiraatira a te mau Nunaa Amui e mai te matahiti 1945 mai â ua hau atu i te 20 mirioni taata o tei pohe i roto i te mau aroraa e te mauhaa tamaˈi. Ua parau te tia hau no Marite a te mau Nunaa Amui, o Madeleine Albright, e “i roto e rave rahi mau tuhaa mea ino roa ˈtu â te mau aroraa i roto i te tahi tuhaa fenua i teie nei.” Te piahia ra te ofatiraahia te mau tiaraa o te taata nei e te hiˈoraa paetahi i roto i te mau vea i te mau mahana atoa. E au ra e e rave rahi mau nunaa o te farii nei ia ratou iho maoti i te faahoa ˈtu te tahi e te tahi.
Ua faˈi o Tane David Hannay, te tia hau no Beretane a te mau Nunaa Amui, e “ua riro te mau Nunaa Amui, e tae roa ˈtu i te mau matahiti 1980, ei manuïa-ore-raa tura.” Ua autâ te papai parau rahi a te mau Nunaa Amui, o Boutros Boutros-Ghali, e te vai ra i te hoê huru tâuˈa-ore-raa e te rohirohi o te rahi ra i rotopu i te mau Hau melo no nia i te mau ohiparaa no te haamau i te hau. Ua faaoti oia e ia au i te rahiraa o te mau melo, “e ere te mau Nunaa Amui i te hoê titauraa matamua roa.”
Te mana o te mau ravea haaparareraa parau
Noa ˈtu te puai rahi ta te mau Nunaa Amui e faaite ra, mea pinepine ta ˈna mau tutavaraa i te haavahavahahia e te mau faanahonahoraa politita e te mau ravea haaparareraa parau. Mea puai ore te mau Nunaa Amui mai te peu e eita to ˈna mau melo e turu ia ˈna. Ia ore anaˈe râ te huiraatira e farii, eita te mau melo e rave rahi o te mau Nunaa Amui e turu atu ia ˈna. Ei hiˈoraa, ia au i The Wall Street Journal, “ua haapapu roa te mau manuïa-ore-raa maere mau i Somalia e i Bosnia i te rahiraa o te mau marite e eiaha noa mea haamâuˈa roa te faanahonahoraa, mea atâta mau râ atoa.” I te tahi aˈe pae, ua haapapu roa teie haerea o te huiraatira i te tahi mau taata politita marite ia faaiti i te tauturu moni no Marite no te mau Nunaa Amui.
Aita te mau faanahonahoraa apî e haamarirau ra i te faahapa ˈtu ma te puai i te mau Nunaa Amui. Ua faaohipahia ma te faaherehere ore i te mau parau mai te “faufaa ore taatoa,” “teiaha faufaa ore,” “aravihi ore,” e “paruparu” no te faataa i te mau tuhaa rave rau o te mau ohiparaa a te mau Nunaa Amui. Ua parau The Washington Post National Weekly Edition aita i maoro aˈenei e “ua riro noâ te mau Nunaa Amui ei faatereraa taere a te feia toroa a te Hau o te tutava nei i te faaau atu i teie nei ao.”
Ua faahiti te tahi atu vea i te Papai parau rahi ra o Boutros Boutros-Ghali i to ˈna faaiteraa i to ˈna inoino no te mau taparahiraa taata i Rwanda. Ua parau oia e: “Ua riro ei manuïa-ore-raa eiaha noa no te mau Nunaa Amui; e manuïa-ore-raa atoa râ no te ao atoa nei. Na te taatoaraa te hape.” Ua faataa te hoê parau apî tuiroo taa ê na roto i te afata teata i te matahiti 1993 e “aita [te mau Nunaa Amui] i manuïa i te faaore i te haamǎtaˈuraa rahi roa ˈˈe no te hau—te parareraa o te mau mauhaa atomi.” Ua faahiti te porotarama o te afata teata i te hoê Nunaa Amui “o tei faarahi aˈe i te oreroraa parau tau ahuru matahiti te maoro.”
Te faateimaha rahi nei teie manaˈo inoino e parare ra i te feruriraa o te feia toroa a te mau Nunaa Amui e te faarahi ra te reira i to ratou inoino. Tera râ, noa ˈtu te mau manaˈo inoino, i te 50raa o te matahiti o te mau Nunaa Amui, e au ra e e rave rahi o tei atuatu faahou i te manaˈo maitai e o te tiaturi ra i te hoê haamataraa apî. Noa ˈtu e te faˈi ra o ˈna i te mau hapa o te mau Nunaa Amui, ua faaite te Tia hau ra o Albright i te mau manaˈo hohonu o te rahiraa i to ˈna parauraa e: “E tia ia tatou ia faaea i te paraparau no nia i te mau mea tahito, e e tia ia tatou ia paraparau no nia i te ohipa o ta tatou e rave.”
Oia mau, te haere tia ra te ao nei ihea? E itehia anei te hoê ao aita e tamaˈi faahou? Mai te peu e e, eaha ïa te tuhaa a te mau Nunaa Amui i roto? Hau atu, mai te peu e te mǎtaˈu ra outou i te Atua, e tia ia outou ia uiui e, ‘Eaha te tuhaa a te Atua i roto i te reira?’
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
TE MAU TUTAVARAA TEI ORE I MANUÏA
Eita te hau e te vai-maitai-raa e itehia mai te peu e e vai noa te tamaˈi, te veve, te taparahiraa taata, e te ohipa ino. Ua tapao te mau Nunaa Amui aita i maoro aˈenei i teie mau numera.
Te mau tamaˈi: “I roto i na 82 aroraa e te mauhaa tamaˈi i rotopu i te matahiti 1989 e te matahiti 1992, e 79 tei ravehia i roto i te tahi mau tuhaa fenua, te rahiraa tei rotopu ïa i te mau pǔpǔ taata iri ê; e mau aroraa tivila te 90raa i nia i te hanere.”—Pu o te Haamaramaramaraa Huiraatira a te mau Nunaa Amui (UNDPI)
Te mau mauhaa tamaˈi: “Te parau ra te ICRC [Tomite na te ao nei o te Satauro Uteute] e ua hau atu i te 95 fare hamani mauhaa tamaˈi i roto e 48 fenua o te faahotu nei i roto e 5 e 10 mirioni topita na raro no te haapohe i te mau faehau i te mau matahiti atoa.”—Auvaha rahi o te mau Nunaa Amui i te pae o te feia tei horo ê (UNHCR)
“I Afirika, te vai ra te tahi tau 30 mirioni topita na raro o tei haapurarahia i roto hau atu i te 18 fenua.”—UNHCR
Te veve: “Na te ao atoa nei, hoê i nia i te mau taata atoa e pae—hau atu i te hoê miria i te taatoaraa—te ora nei oia i raro aˈe i te reni o te veve, e tau 13 mirioni e tae atu i te 18 mirioni o te pohe nei i te mau matahiti atoa e o te veve te tumu.”—UNDPI
Te taparahiraa taata: “Ua maraa te taparahiraa taata i tabulahia i nia i te hoê faito na te ao atoa nei oia hoi e 5 i nia i te hanere i te matahiti hoê mai te mau matahiti 1980 mai â; i Marite noa, 35 mirioni taparahiraa taata o te ravehia i te mau matahiti atoa.”—UNDPI
Te ohipa ino: “E peu matau-roa-hia te ohipa ino i mua i te taata. I roto i te tahi mau fenua te parauhia ra e ua naea te mau taviriraa i te pae moni i nia i te faito oia hoi 10 i nia i te hanere o te faahoturaa materia rahi o te fenua i te matahiti hoê.”—UNDPI