Te mau utuafare paieti no te tau tahito—Ei hiˈoraa no to tatou nei tau
TE UTUAFARE—ua tamata te mau Nunaa Amui i te huti i te ara-maite-raa o te ao nei i nia i te reira. Nafea? Na roto i te faariroraa i te matahiti 1994 ei “Matahiti no te utuafare na te ao nei.” Noa ˈtu e ua autâ oioi te mau aratai, te feia tuatapapa i te totaiete taata, e te feia aˈo no nia i te utuafare o te ao nei i te mau mea mai te maraaraa o te mau fanauraa faaturi e te maraaraa tauê o te faataaraa, aita râ ratou i ohipa vave ia iteahia mai te mau ravea no te arai i taua mau fifi ra.
E ravea anei ta te Bibilia no te mau fifi o te utuafare? No vetahi e au ra e mea maamaa ia parau e e nehenehe te Bibilia e tauturu i te mau utuafare i teie nei mahana. Inaha, ua papaihia te reira tau senekele i teie nei i roto i te hoê vahi e te hoê ihotumu no te pae Hitia o te râ no Ropu. I roto i te rahiraa o te mau tuhaa o te ao nei, ua taui roa te oraraa mai te mau tau bibilia mai â. Teie râ, ua faauruahia te Bibilia e te Atua ra o Iehova, no ˈna hoi te iˈoa i mairihia i te mau utuafare fetii atoa. (Ephesia 3:14, 15; Timoteo 2, 3:16) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau fifi o te utuafare?
Ua ite maitai o Iehova e eaha te tia ia rave ia riro te oraraa utuafare ei mea oaoa e te anaanatae. Te tuatapapa ra ta ˈna Parau, te Bibilia, no nia i te oraraa utuafare, e riro vetahi mau haamaramaramaraa ei aˈoraa. Te vai atoa ra i roto i te Bibilia te hiˈoraa o te tahi mau utuafare o tei faaohipa i te mau faaueraa tumu paieti. Ei faahopearaa, ua fanaˈo ratou i te taairaa piri e te oaoa mau. E hiˈo anaˈe na tatou i te oraraa utuafare i te mau tau bibilia e te mau haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai.
Te tiaraa upoo—E fifi anei?
Ei hiˈoraa, a rave na i te tuhaa o te tiaraa upoo i roto i te utuafare. I te mau tau o te mau patereareha ra, ua riro te mau tane mai ia Aberahama, Isaaka, e Iakoba ei mau “patereareha” papu maitai. (Ohipa 7:8, 9; Hebera 7:4) Te parau ra The New Manners and Customs of Bible Times, a Ralph Gower e: “Ua riro te utuafare . . . ei ‘basileia iti’ faaterehia e te metua tane. Na ˈna e faatere i te vahine, te mau tamarii, te mau mootua, e te mau tavini—te mau melo atoa o te utuafare.” Oia mau, mea pinepine na te mau patereareha atoa e faatere i te mau utuafare o ta ratou mau tamaiti.—A faaau e te Genese 42:37.
Aita anei te reira i faatia i te mau tane ia haavî i ta ratou mau vahine e ta ratou mau tamarii? Aita roa ˈtu. Parau mau, ua parau te Atua i te vahine matamua, o Eva e: “E auraro oe i to tane, e ei fatu oia no oe.” (Genese 3:16) Ua faaite teie mau parau e eaha te huru o te mau vahine faaipoipohia, aita râ te reira i faataa e eaha te huru o te mau mea i rotopu i te feia haamori mau i te Atua. E tia na i te mau tane e mǎtaˈu ra i te Atua ia haamanaˈo noa i te opuaraa matamua a Iehova. Ua hamani o Iehova i te vahine ei “tauturu au” no te tane, eiaha râ ei tîtî. (Genese 2:20) No te mea ua farii te mau tane paieti o te mau tau matamua i to ratou iho auraroraa e ta ratou iho hopoia i mua i te Atua, aita ratou i faaohipa ma te tano ore i to ratou mana faatere. Taa ê roa ˈtu i te faariro i ta ratou mau vahine e ta ratou mau tamarii ei mau tîtî noa, ua faaite atu te mau patereareha e mǎtaˈu ra i te Atua i te here e te aroha mau.
Te horoahia ra te hoê hiˈoraa o te aroha ta te mau tamarii i fanaˈo i roto i te Genese 50:23. Te faahitihia ra no nia i te mau hina a Iosepha: “I nia ratou i te humaha o Iosepha i te paariraa.” Teie noa paha te auraa e ua farii o Iosepha i te mau tamarii mai to ˈna huaai, te faaite atoa ra te reira e ua hauti oia ma te aroha mau e te mau tamarii, ma te faahauti ia ratou i nia i to ˈna nau turi. Mea maitai atoa e ia faaite te mau metua tane i teie nei mahana i teie huru aroha i ta ratou mau tamarii.
Ei mau upoo o te utuafare, ua haapao atoa te mau patereareha e mǎtaˈu ra i te Atua i te mau hinaaro i te pae varua o to ratou mau utuafare. I to ˈna haereraa i rapaeau i te araka i muri aˈe i te Diluvi rahi, “ua faatia ihora Noa i te fata na Iehova . . . ua pûpû atura i te tusia taauahi i nia i taua fata ra.” (Genese 8:20; a faaau e te Ioba 1:5.) Ua horoa te patereareha haapao maitai ra o Aberahama i te hoê hiˈoraa maitai na roto i te haapiiraa ˈtu i te mau melo taitahi o te utuafare. Ua “aˈo â oia i ta ˈna tamarii, e to ˈna utuafare atoa, ia haapao ratou i te parau a Iehova a muri atu, i te raveraa i te parau-tia, e te parau-au.” (Genese 18:19) E turu ïa te aratairaa tufahia ma te here i te vai-maitai-raa i te pae o te mau manaˈo hohonu e i te pae varua o te mau utuafare.
Te pee atoa nei te mau tane kerisetiano i teie nei mahana i teie hiˈoraa. Te faaohipa nei ratou i te tiaraa upoo i roto i te mau tuhaa o te haamoriraa i te tautururaa i to ratou mau utuafare ia auraro i te mau titauraa a te Atua e i te horoaraa ratou iho i te hoê hiˈoraa maitai. (Mataio 28:19, 20; Hebera 10:24, 25) Mai te mau patereareha, te rave nei te mau tane e te mau metua tane kerisetiano i te taime no te haapii atu i te mau melo taitahi o to ratou utuafare.
A rave i te faaotiraa papu
I to ˈna aufau-roa-raa i te hoê tarahu rahi i to ˈna metua hoovai tane ra, ua ani te patereareha ra o Iakoba e: “Afea vau e imi ai i ta to ˈu iho nei fetii?” (Genese 30:30) Mai te mau metua tane atoa, ua faateimahahia o Iakoba i te haamâharaa i te mau hinaaro o to ˈna utuafare, e ua rave oia i te ohipa ma te puai no te faatupu i te reira. Te parau ra te Genese 30:43: “Tupu atura te taoˈa a taua taata ra i te rahi, e puaa rahi ta ˈna, e te tavini vahine, e te tavini tane, e te kamela, e te asini.”
Tau matahiti râ i muri iho, i muri aˈe i to Iakoba haereraa ˈtu i te fenua o Kanaana, e au ra e aita o ˈna i ite e ua matau ta ˈna tamahine ra o Dina i te amuimui atu i te mau vahine etene no Kanaana.a (Genese 34:1) E aita oia i ohipa i to ˈna iteraa e te vai ra te tahi mau taoˈa faaroo i roto i to ˈna utuafare. Noa ˈtu râ, i muri aˈe i te maferaraahia o Dina e te hoê taata no Kanaana, ua rave o Iakoba i te hoê faaotiraa papu. “A faarue i te mau atua ěê i roto ia outou, a tamâ na ia outou,” ta ˈna i faaue.—Genese 35:2-4.
E tia i te mau metua tane kerisetiano ia vai ara i te huru pae varua o to ratou mau utuafare. Mai te peu e te vai ra te tahi mau haamǎtaˈuraa ino i nia i te vai-maitai-raa i te pae varua o te utuafare, mai te mau buka tia ore i te pae morare aore ra te upaupa tia ore i roto i te fare, e tia ia ratou ia rave i te hoê faaotiraa papu.
Ma te anaanatae, ua mana rahi atoa te mau vahine mai ia Sara, Rebeka, e Rahela i roto i te utuafare. Noa ˈtu e tei raro aˈe ratou i ta ratou mau tane, aita ratou i tapea ia ratou no te raveraa i te hoê faaotiraa i te taime tano e te faufaa. Ei hiˈoraa, te faatia maira te Exodo 4:24-26 e i to Mose e to ˈna utuafare haereraa i Aiphiti, “ua farerei maira Iehova [“te melahi a Iehova,” Septante] ia ˈna, e ua faahua rave mai ia ˈna [te tamaiti a Mose] ia pohe.” Papu maitai, ua fatata te tamaiti a Mose i te haapohehia no te mea aita o Mose i peritome ia ˈna. Ua rave aˈera o Zipora i te hoê faaotiraa papu e ua peritome oia i ta ˈna tamaiti. I te pae hopea, ua vaiiho te melahi ia ˈna. E nehenehe atoa te mau vahine kerisetiano i teie nei mahana e rave i te taahiraa matamua i te taime e tano ai.
Te haapiiraa horoahia e te metua tane i raro aˈe i te Ture a Mose
I te matahiti 1513 hou to tatou nei tau, ua hope te tau a te mau patereareha i to Iseraela riroraa mai ei nunaa. (Exodo 24:3-8) Ua tamau noa te mau metua tane i te tavini ei mau upoo o te utuafare. Teie nei râ, ua topa te ture o te utuafare i raro aˈe i te Ture a te nunaa horoahia e te Atua ia Mose ra e haapaohia e te mau haava nominohia. (Exodo 18:13-26) Ua mono te autahuˈaraa ati Levi i te mau tuhaa o te faatusiaraa no te haamoriraa. Tera râ, ua tamau noa te metua tane i te hauti i te hoê tuhaa faufaa. Ua faaue o Mose e: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.”—Deuteronomi 6:6, 7.
Ua faanaho te Ture i te tahi mau taime, mai te oroa Pasa, i reira hoi e nehenehe ai e horoahia te haapiiraa faanahohia e faanaho-ore-hia. A fatata ˈi te mahana o te oroa Pasa, te 14 no Nisana, e haamata te mau utuafare ati Iuda i te faaineine ia ratou no te tere matauhia i Ierusalema. (Deuteronomi 16:16; a faaau e te Luka 2:41.) O vai te tamarii o te ore e oaoa i te roaraa o taua mau faaineineraa ra? Ua riro mau â te mahana iho ei oaoaraa. Ua hope te tau ûa, e ua haamata te mahana o te tau uaaraa tiare i te mono i te tau toetoe. A tahe ai te hiona o te Mouˈa Heremona, e î roa te Anavai Ioridana.
I nia i te purumu, e nehenehe te mau metua tane e haapii i ta ratou mau tamarii, eiaha noa no nia i te teotarafia o to ratou fenua, no nia atoa râ i te aamu rahi taaihia i te mau vahi na reira ratou ia haere. O te mau Mouˈa Ebala e Gerizima paha, i reira te mau faautuaraa e te mau haamaitairaa o te Ture i te taioraahia. Ua haere atoa paha ratou na Betela, i reira to Iakoba iteraa i ta ˈna orama no nia i te eˈa o te raˈi. Auê mau tauaparauraa anaanatae mau tei ravehia! A mairi ai te mahana e a apitihia ˈi te mau pǔpǔ utuafare e te feia ratere no te tahi atu mau vahi o te fenua, e fanaˈo ratou paatoa i te amuimuiraa faaitoito mau.
I te pae hopea e tapae te utuafare i Ierusalema, “te vahi nehenehe e te maitai.” (Salamo 50:2) Te parau ra te aivanaa ra o Alfred Edersheim e: “Eita e ore ua noho te rahiraa o teie feia perenina i rapaeau i te mau patu o te oire. Mea au maitai e te tamoni ore te nohoraa o te feia i faaea i roto mai.” E, ua fanaˈo aˈena te ui apî Hebera i te hoê haapiiraa no nia i te here e te farii-popou-raa autaeae. Te faatupu nei te mau tairururaa matahiti a te mau Ite no Iehova i te hoê â fa i teie nei mahana.
Te fatata maira te 14 no Nisana. E tupaihia e e euhia te animala e rave rahi hora no te oroa Pasa. I te po e amu te utuafare i te arenio, te pane hopue ore, e te tahi mau aihere toavaava. Mai te matarohia e ani te hoê tamarii e: “Eaha te auraa i teie nei oroa?” E horoa ˈtu ïa te mau metua tane i te haapiiraa faanahohia, i te parauraa e: “E tusia pasa teie na Iehova, o tei haere noa na nia iho i te mau fare o te tamarii a Iseraela i Aiphiti ra, a tairi ai oia i to Aiphiti, faaora ihora oia i to tatou mau fare i reira.”—Exodo 12:26, 27; 13:8.
Ua parau te Arii no Iseraela ra o Solomona e: ‘E taime to te ata e e taime to te ori.’ (Koheleta 3:4) E horoahia te taime hautiraa i te mau tamarii ati Iseraela. E au ra e ua hiˈopoa o Iesu Mesia i te mau tamarii ia hauti i roto i te mau vahi hoohooraa. (Zekaria 8:5; Mataio 11:16) E mea matau-roa-hia no te mau metua ia faanaho i te tahi mau haaputuputuraa utuafare oaoa no te himene, te ori, e te arearearaa. (Luka 15:25) Te rave atoa nei te mau metua kerisetiano i teie nei mahana i te faaotiraa no te faanaho i te tahi arearearaa e amuimuiraa tia no ta ratou mau tamarii.
Te mau metua vahine e te mau tamarii i roto i te totaiete ati Iuda
Eaha te tuhaa a te mau metua vahine i raro aˈe i te Ture a Mose? Ua faaue te Maseli 1:8 e: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine ra.” I roto i te faanahoraa o te mana faatere o ta ˈna tane, e faaohipa te vahine ati Iuda i te mau titauraa no ǒ mai i te Atua ra i roto i te oraraa utuafare. E tia e ia faaturahia oia e ta ˈna mau tamarii, e i muri aˈe atoa ia ruhiruhia oia.—Maseli 23:22.
E tuhaa rahi atoa to te metua vahine i roto i te faaineineraa i ta ˈna mau tamarii. E aupuru noa o ˈna i te hoê aiû e tae roa ˈtu i te taime tano e eita te tamarii e ote faahou i te titi, ma te feaa ore na roto i te hoê taairaa piri i rotopu i te metua vahine e te tamarii. (Isaia 49:15) A haapii ai te mau metua tane i ta ratou mau tamaroa i te ohipa hoo taoˈa, e haapii te mau metua vahine i ta ratou mau tamahine i te mau ohipa utuafare. E mana rahi atoa to te mau metua vahine i nia i ta ratou mau tamaiti. Ei hiˈoraa, ua faufaahia te arii ra o Lemuela i “te aˈo ta tana metua vahine i haapii atu ia ˈna ra.”—Maseli 31:1.
Ua fanaˈo atoa te hoê vahine ati Iuda maitai i te tiamâraa rahi “i te haapaoraa o to ˈna ra utuafare.” Ia au i te Maseli 31:10-31, e hoo o ˈna i te taoˈa na te utuafare, e rave na i te mau ohipa hooraa fenua, e ua noaa atoa mai ta ˈna moni na roto i te tahi hooraa ta ˈna. No te tane tei mauruuru mau, “e ore te mau poe nei e au” i to ˈna faufaa!
Hoê hiˈoraa no teie nei mahana
I te mau tau bibilia ua ravehia te faanahoraa utuafare no te tupu-maitai-raa i te pae o te mau manaˈo hohonu e i te pae varua o to ˈna mau melo atoa. E tia i te mau metua tane ia faaohipa i to ratou mana faatere ma te here ia faufaahia to ratou mau utuafare. Na ratou e rave i te aratairaa i roto i te haamoriraa. Ua anaanatae te mau metua tane e te mau metua vahine i ta ratou mau tamarii—i te haapiiraa e te faaineineraa ia ratou, te haamoriraa e o ratou, e te faaarearearaa ia ratou. Ua faaite te mau metua vahine paieti e e mau tauturu faufaa ratou, i to ratou faaturaraa i te tiaraa upoo o ta ratou mau tane, i to ratou raveraa i te tahi faaotiraa no ta ratou mau utuafare. E faaoaoa te mau tamarii auraro i to ratou mau metua e i te Atua ra o Iehova. Oia mau, ua riro mau â te utuafare i mǎtaˈu i te Atua i te mau tau bibilia ei hiˈoraa maitai roa no to tatou nei tau.
[Nota i raro i te api]
a E tia ia tapao e na mua ˈˈe i te reira, ua rave o Iakoba i te mau taahiraa avae papu no te paruru i to ˈna utuafare i te mana o te feia no Kanaana. Ua patu oia i te hoê fata, ma te feaa ore tei taa ê i ta te feia no Kanaana i pihai iho mai ia ratou. (Genese 33:20; Exodo 20:24, 25) Hau atu, ua faahaere oia i ta ˈna aua i rapaeau i te oire o Sekema e ua haamau i ta ˈna iho opereraa pape. (Genese 33:18; Ioane 4:6, 12) Ua taa maitai ïa o Dina i te hinaaro o Iakoba oia hoi ia ore o ˈna e amuimui atu i te feia no Kanaana.
[Hohoˈa i te api 23]
E nehenehe to outou utuafare e oaoa mai te mau utuafare o tei haamori ia Iehova i te mau tau bibilia