A patoi i te mau peu tutuu paieti ore!
“NA TE parau mau outou e faatiamâ,” ta Iesu Mesia i parau. (Ioane 8:32) Oia mau, te faatiamâ ra te kerisetianoraa i te mau taata—ua tiamâ mai ratou i te faatîtîraa o te mau tiaturiraa hape, ua tiamâ mai i te tiaturiraa i roto i te mau haapiiraa faaroo e mau tiaturiraa hape, ua tiamâ mai i te faatîtîraa o te mau peu faufau.
Tera râ, mai te mau tau tahito ra, mea pinepine te mau kerisetiano i teie nei mahana i te faaruru i te mau faateimaharaa ia hoˈi faahou atu i roto i te mau peu tutuu tahito. (Galatia 4:9, 10) E ere ïa te auraa e mea atâta te mau peu matau-maitai-hia atoa. Oia mau, e pee te hoê kerisetiano i te mau peu tia e te maitatai matauhia i roto i to ˈna vahi. Ia patoi râ te mau peu matauhia i te Parau a te Atua, eita te mau kerisetiano e ofati i to ratou faaroo. Ua matau-maitai-hia te mau Ite no Iehova no to ratou patoiraa i te apiti atu i roto i te mau oroa Noela, te mau oroa mahana fanauraa, e vetahi atu mau peu o te patoi ra i te Parau a te Atua.
Mea pinepine teie tiaraa itoito i te faaooohia e i te patoihia e te mau hoa, te feia tapiri, e te mau fetii aita i roto i te parau mau. Ua tupu mau iho â râ te reira i roto i te tahi mau fenua Afirika, i reira e faatupuhia ˈi e rave rau mau peu tutuu matauhia no te mau hunaraa maˈi, te mau oroa faaipoiporaa, e te mau oroa mahana fanauraa. E nehenehe te mau faateimaharaa ia faaau atu i te reira e uˈana roa—mea pinepine e tupu te mau haamǎtaˈuraa e te mau ohipa haavîraa uˈana. Nafea te mau kerisetiano no taua mau vahi ra ia mau papu noa? E nehenehe anei e ape i te aroraa ma te ore e ofati i te faaroo? No te pahono, e tuatapapa anaˈe na tatou e mea nafea te mau kerisetiano haapao maitai i te faarururaa i te tahi o taua mau peu tutuu ra niu-ore-hia i nia i te mau Papai.
Te mau peu tutuu hape no te hunaraa maˈi
I Afirika apatoa e rave rau mau peu tutuu taaihia i te mau hunaraa maˈi. E peu matauhia ia faaea te feia oto i te po taatoa—aore ra e rave rahi mau po—i te fare i roohia i te ati, a faaama-noa-hia ˈi te hoê auahi. E opanihia i te feia e oto ra ia tunu i te maa, ia tâpû i te rouru, aore ra ia hopu atoa i te pape e tae roa ˈtu i te taime hunaraa. I muri aˈe, e hopu ratou i roto i te hoê anoiraa aihere faanoˈanoˈa taa ê. Mea tano anei teie mau peu tutuu no te mau kerisetiano? Aita. Te faaite ra te reira i te hoê tiaturiraa i roto i te pohe-ore-raa o te nephe e te hoê mǎtaˈuraa ino i te feia pohe.
Te parau ra te Koheleta 9:5 e: “Ua ite te feia e ora nei, e pohe ratou, aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” E faatiamâ te iteraa te hoê taata i teie parau mau ia ˈna i te mǎtaˈuraa ˈtu i te ‘mau varua o te feia pohe.’ Eaha râ te tia i te hoê kerisetiano ia rave ia ani anaˈe te mau fetii manaˈo maitai hoi ia ˈna ia apiti atu i roto i taua mau peu tutuu ra?
A rave na i te hiˈoraa o te hoê Ite Afirika o Jane, ua pohe to ˈna metua tane. I to ˈna tapaeraa ˈtu i te fare hunaraa maˈi, ua ani-oioi-hia o ˈna e te toea o te utuafare ia ori na pihai iho i te tino pohe i te po taatoa no te tamǎrû i te varua o te taata pohe. “Ua parau atu vau ia ratou e ei Ite no Iehova, eita roa ˈtu vau e apiti atu i roto i taua mau huru peu ra,” ta Jane e faatia ra. “Teie râ, te mahana i muri iho i te hunaraa maˈi, ua parau te mau fetii paari e e faahopu ratou i te mau melo o te utuafare e oto ra i te pape no te paruru hau atu â ia ratou i te varua o te taata pohe. Ua patoi faahou â vau e apiti atu ia ratou. I taua noâ taime ra, ua afaihia o Mama i roto i te hoê fare. E tia i te taata atoa e hinaaro ra e farerei ia ˈna ia inu na mua roa i te hoê ava tei faaineinehia no te reira.
“Ua patoi au i te faaôraa ˈtu i roto. Ua haere râ vau i te fare no te tunu i te maa, o ta ˈu i hopoi atu i te fare i reira o Mama i te faaearaa. Ua haapeapea roa te reira i to ˈu utuafare. Ua manaˈo to ˈu mau fetii e ua inohia to ˈu upoo.” Hau atu i te reira, ua faaooo e ua faaino ratou ia ˈna, i te parauraa ˈtu e: “No te mea ua patoi oe i ta matou tutuu no ta oe haapaoraa, e hautihia oe e te varua o to tatou metua tane. Inaha, eita oe e nehenehe e fanau faahou i te tamarii.” Teie râ, aita o Jane i vaiiho ia ˈna e ia hemahia. Eaha te faahopearaa? Te parau ra o ˈna e: “I taua taime ra e piti tamarii ta ˈu. E ono i teie nei! Ua faahaama roa te reira i te feia o tei parau ia ˈu e eita vau e fanau faahou i te tamarii.”
“Tamâraa” e te taatiraa i te pae tino
Te faatupu ra te tahi atu peu tutuu i te peu tamâraa i muri aˈe i te poheraa o te hoê hoa faaipoipo. Mai te peu e e pohe te hoê vahine, e afai atu to ˈna utuafare i te tane ivi i te hoê taoete vahine aore ra te tahi atu vahine e fetii piri roa i ta ˈna vahine tei pohe. E tia ia ˈna ia faatupu i te mau taatiraa i te pae tino e o ˈna. I muri iho noa i te reira e nehenehe ai o ˈna e faaipoipo atu i te vahine o ta ˈna e hinaaro. E tupu atoa te hoê â huru ohipa ia pohe te tane a te hoê vahine. E faatupuhia teie peu no te tamâ i te hoa faaipoipo e ora ra i te “varua” o te hoa tei pohe.
E ririhia te taata atoa e patoi atu i teie huru “tamâraa” e te mau fetii. E tuuhia o ˈna i te hiti e e faaooohia o ˈna e e pifaohia o ˈna. Teie nei râ, e patoi te mau kerisetiano i te apee atu i teie huru peu. Ua ite ratou e e ere roa ˈtu i te hoê huru “tamâraa,” mea viivii mau te taatiraa i te pae tino i rapaeau i te faaipoiporaa i mua i te aro o te Atua. (Korinetia 1, 6:18-20) Hau atu, e tia i te mau kerisetiano ia faaipoipo “ia au râ i te Fatu.”—Korinetia 1, 7:39.
Ua pohe te tane a te hoê vahine kerisetiano no Zambie o Violet. I muri aˈe, ua afai atu te mau fetii i te hoê tane na ˈna, ma te faahepo ia ˈna e ia faatupu o ˈna i te mau taatiraa i te pae tino e teie tane. Ua patoi o Violet, e ei faautuaraa ua opanihia o ˈna ia haere e tii i te pape i roto i te apoo pape o te oire. Ua faaara-atoa-hia o ˈna e eiaha e haere na te purumu rahi, ia ore anaˈe e hamani-ino-hia o ˈna. Teie nei râ, aita o ˈna i vaiiho e ia haamǎtaˈuhia o ˈna e te mau fetii aore ra e te feia no te oire iti.
I muri aˈe ua titauhia o Violet i te hoê tiribuna haavaraa o to ˈna vahi I reira ua faataa o ˈna ma te mǎtaˈu ore i te mau tumu niuhia i nia i te mau Papai e patoi ai o ˈna i te faatupu i te mau taatiraa tia ore i te pae tino. Ua farii te tiribuna i to ˈna manaˈo, ma te parau e eita e tia ia faahepohia o ˈna e ia pee atu i te mau peu e te mau tutuu no taua vahi ra o te patoi hoi i ta ˈna mau tiaturiraa. Ma te anaanatae mau, ua faaiti roa ta ˈna patoiraa papu e ofati i to ˈna faaroo i te faateimaharaa tei ravehia i nia i te tahi atu mau Ite i roto i te oire iti o tei faaruru i muri aˈe i te hoê â fifi.
Ua farerei te hoê Ite Afirika o Monika i te hoê â faateimaharaa i muri aˈe i te poheraa o ta ˈna tane. Ua onoono atu te utuafare o te tane e hopoi atu na ˈna te hoê tane. Te parau ra o Monika e: “Eita vau e farii, ua papu roa ia ˈu e e auraro vau i te faaueraa a te Korinetia 1, 7:39.” Aita râ te faateimaharaa i faaea. “Ua haamǎtaˈu ratou ia ˈu,” ta Monika e haamanaˈo ra. “Ua parau ratou e: ‘Mai te peu e eita oe e farii, eita oe e faaipoipo faahou.’ Ua parau atoa ratou e ua tamâ omoe vetahi o to ˈu mau hoa kerisetiano ia ratou na roto i taua ravea ra.” Teie nei râ, ua mau papu noa o Monika. “Ua faaea taa noa vau e piti matahiti te maoro, i muri aˈe ua faaipoipo faahou vau ia au i te faanahoraa kerisetiano,” ta ˈna e parau ra. Te tavini ra o Monika i teie nei ei pionie tamau.
Te maruaraa te tamarii e te poheraa te tamarii i to ˈna fanauraahia
E tia atoa i te mau kerisetiano no Afirika apatoa ia faaruru i te mau peu taaihia i te maruaraa te tamarii e te poheraa te tamarii i to ˈna fanauraahia. Ua riro teie mau ohipa peapea mau ei faahopearaa o te huru tia ore o te taata—e ere râ i te hoê faautuaraa no ǒ mai i te Atua ra. (Roma 3:23) Ia marua te aiû o te hoê vahine, e titau vetahi mau tutuu Afirika e ia tiavaruhia o ˈna no te hoê area taime i rapae i te totaiete.
Ua maere roa te hoê vahine, no marua noa ˈtura to ˈna aiû, i te iteraa i te hoê Ite o tei haere atu i to ˈna fare. A piri ai o ˈna, ua tuô teie vahine ia ˈna e: “Eiaha e haere mai! Ia au i ta matou peu tutuu, eita e tia e ia farereihia te hoê vahine, no marua noa ˈtura to ˈna aiû.” Ua parau râ te Ite ia ˈna e te afai ra te mau Ite no Iehova i te poroi o te Bibilia i te mau huru taata atoa e aita ratou e faatupu nei i te mau peu tutuu no taua vahi ra no nia i te maruaraa te tamarii. I muri iho ua taio atu o ˈna i te Isaia 65:20, 23, ma te faataa e i raro aˈe i te Basileia o te Atua e faaorehia te maruaraa te tamarii e te poheraa te tamarii i to ˈna fanauraahia. Ei faahopearaa, ua farii te vahine i te hoê haapiiraa bibilia i to ˈna fare.
E apee atoa paha te mau peu tutuu hape i te hunaraa o te mau aiû tei pohe i to ratou fanauraahia. I to te hoê Ite o Joseph haereraa i taua huru hunaraa ra, ua parauhia o ˈna e e tia i te taata atoa o tei tae mai ia horoi i to ratou rima i roto i te mau aihere faanoˈanoˈa e ia taurumi atu i nia i to ratou ouma. E paruruhia ïa ratou i te “varua” o te tamarii ia haere anaˈe i rapae e eita ratou e haamauiuihia. Ua patoi o Joseph i te reira ma te tura, ma te ite i te haapiiraa a te Bibilia oia hoi eita te feia pohe e haamauiui i te feia ora. Ua tamata râ vetahi i te faahepo ia ˈna i te taurumiraa i te raau i nia iho ia ˈna. Ua patoi faahou â o Joseph. I to ratou iteraa i te mǎtaˈu ore o teie kerisetiano, ua patoi atoa vetahi atu feia o tei tae mai i te mau aihere faanoˈanoˈa.
A ape i te aroraa, a mau papu râ
E nehenehe te mǎtaˈu i te feia ora e i te tiavaruraahia i rapae i te totaiete e riro ei mau puai uˈana o te turai ia tatou ia ofati i te faaroo. Te parau ra te Maseli 29:25 e: “E roohia i te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra.” Te faaite ra te mau hiˈoraa i nia nei i te parau mau o te tuhaa hopea o taua irava ra: “O tei tiaturi râ ia Iehova ra, e ora ïa.”
Teie râ, e nehenehe te aroraa e ape-pinepine-hia. Ei hiˈoraa, mai te peu e e titauhia te hoê kerisetiano i te hunaraa maˈi o te hoê fetii, eita o ˈna e tiai roa e ia roohia o ˈna i te hoê huru tupuraa o te turai ia ofati i te faaroo. “E hiˈo atea noa tei haapao ra i te ino e ua ape ihora! e haere mârô â te ite ore e pohe atura.”—Maseli 27:12.
E mea paari ia ani ma te mǎrû e eaha te mau peu tutuu o te faatupuhia. Mai te peu e e ere i te mea tano, e nehenehe te kerisetiano e faaohipa i taua taime ra no te faataa i te tumu e ore ai o ˈna e apiti atu i roto, ia na reira oia “ma te mǎrû e te auraro maite atu.” (Petero 1, 3:15) Ia faataa te hoê kerisetiano ma te tura i to ˈna tiaraa niuhia i nia i te Bibilia na mua roa ˈˈe, mea pinepine e faatura ohie aˈe to ˈna mau fetii i ta ˈna mau tiaturiraa e eita ratou e faaohipa i te haamǎtaˈuraa e te faahemaraa.
Noa ˈtu eaha te pahonoraa a te mau fetii, eita te hoê kerisetiano e ofati i to ˈna faaroo na roto i te peeraa ˈtu i te mau tutuu o te haavahavaha i te Atua—noa ˈtu eaha te mau haamǎtaˈuraa aore ra te peu tano ore e ravehia i nia iho ia ˈna. Ua faaorahia tatou i te mǎtaˈu hape. Ua faaitoito te aposetolo Paulo e: “E tena na, e tapea tamau maite na i te tiamâ ta te Mesia i faatiamâ mai ia tatou nei, e eiaha ia mau faahou i te zugo tavini ra.”—Galatia 5:1.
[Hohoˈa i te api 29]
Te tiaturi nei e rave rahi e e nehenehe te hoê taata no pohe noa ˈtura oia e riro ei arai e ei afai poroi i te mau fetii mea maoro ratou i te poheraa