VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/8 api 31
  • Te haamanaˈo ra anei outou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haamanaˈo ra anei outou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Papai tei tuea
  • Te hoê taata nenei parau o tei vaiiho i ta ˈna tapao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • No te aha e imi ai i te parau mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • E haamori te mau Kerisetiano ma te varua e te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E noaa anei te parau mau i te pae faaroo?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/8 api 31

Te haamanaˈo ra anei outou?

Ua oaoa anei outou i te taioraa i te mau vea hopea o Te Pare Tiairaa? Mai te peu e e, e anaanatae outou i te faahaamanaˈo i te mau manaˈo i muri nei:

▫ E noaa anei te parau mau i te pae faaroo? Ua parau o Iesu Mesia e: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:32) Aita noa o Iesu i haapapu e e nehenehe te parau mau e noaahia, ua faaite râ oia e e titauhia te reira i roto i ta tatou haamoriraa i te Atua. Ua parau oia i te hoê vahine Samaria e: “E haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:23)—15/4, api 5.

▫ O vai o Robert Estienne, e mea nafea o ˈna i te vaiihoraa i ta ˈna tapao? E taata nenei parau o Robert Estienne o tei ora i te senekele 16. Ua pûpû oia i to ˈna ora no te buka o te mau Papai Moˈa e ua tutava oia i te papai faahou i te mau parau o te Bibilia mai tei papai-tumu-hia. Ta ˈna faanahoraa e vahi i te papai o te Bibilia na roto i te mau irava tanumerahia o te faanahoraa ïa e faaohipahia ra na te ao atoa nei i teie nei mahana.—15/4, mau api 10, 14.

▫ Nafea tatou e faufaahia ˈi i te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa? E riro te mau Papai i te horoa noa mai i te tahi auraa apî no tatou, e e haamaere rahi roa ˈtu â te mau parau tohu no nia i te mau mahana hopea ia tatou ia au i te mau mea ta tatou i ite, i faaroo, e i farerei roa ˈtu. A rahi noa ˈi to tatou iho aravihi i roto i te oraraa e a faaruru noa ˈi tatou i te mau fifi, e haafaufaa rahi aˈe tatou i te aˈoraa a te Bibilia. (Maseli 4:18)—1/5, api 15.

▫ Nafea ia haamanaˈo i te mau irava bibilia? A taio noa ˈi outou i te Bibilia, a tapao i te mau irava maitihia o ta outou e hinaaro iho â râ e haamanaˈo, aore ra a papai faahou i te reira i nia i te mau api parau e a tuu atu i te vahi e ite ai outou i te reira i te mau mahana atoa. A tamata ˈi outou i te tamau aau i te mau irava, a feruri hohonu no nia i te reira e a faaohipa i te reira. Eiaha e tamata i te tamau aau e rave rahi roa mau irava i taua iho â taime ra, peneiaˈe hoê noa aore ra e piti i te hebedoma.—1/5, mau api 16, 17.

▫ Eaha te haamaramaramaraa e vai ra i roto i te Evanelia a Luka o tei hau atu i ta te mau papai o te tahi atu Evanelia i horoa? Noa ˈtu e ua tuea te rahiraa o te faatiaraa a Luka i te faatiaraa a Mataio, e 59 i nia i te hanere o tei taa ê. Ua papai o Luka e ono semeio otahi roa i roto i ta ˈna buka, e ua papai o ˈna ma te tataipiti hau atu i te rahiraa faahohoˈaraa a Iesu tei ore i faahitihia e vetahi atu mau papai parau Evanelia.—15/5, api 12.

▫ Eaha te mau haamaramaramaraa faahiahia o te parau mau i faaitehia i te matahiti 1935? I taua matahiti ra ua maramarama mai te nunaa a Iehova e e ere te feia rahi roa i faahitihia i roto i te Apokalupo 7:9, 14 i te pitiraa o te pǔpǔ i nia i te raˈi, o te feia râ e tiaturi ra e e parahi ratou i nia i te fenua nei. (Ioane 10:16)—15/5, api 20.

▫ Nafea tatou ia tamahanahana i te feia e heva ra? A faaroo atu. A rave e ia tiaturi ratou. A pûpû ia outou iho. A rave i te faaotiraa i te taime tano. A papai i te hoê rata aore ra te hoê parau iti tamahanahana. A pure e o ratou. (Iakobo 5:16) A tamau noa i te tauturu ia ratou.—1/6, mau api 13, 14.

▫ Eaha ta te mau taeae e tuahine i te pae varua e nehenehe e rave no te tauturu i te feia e ora ra i roto i te mau utuafare o tei amaha i te pae faaroo ia faaoromai? A tamau i te horoa ia ratou i te mau parau faaitoito, maitai, e te mahanahana. (Tesalonia 1, 5:14) E tamǎrû te reira i to ratou feruriraa e to ratou tino. Ia au e ia tano anaˈe, a faaô ia ratou i roto i ta outou mau ohipa teotaratia e amuimuiraa e o vetahi ê. A faahiti ia ratou i roto i ta outou mau pure. (Roma 1:9; Ephesia 1:16)—1/6, api 29.

▫ Eaha te mau haamaitairaa o te faaoromairaa i roto i te taviniraa? E tauturu te faaoromai i te taata poro i te Basileia ia faaruru i te tâuˈa-ore-raa aore ra te patoiraa atoa. Maoti i te aimârô atu e te mau fatu fare o tei riri, e nehenehe te mau tavini faaoromai e horoa i te hoê pahonoraa mǎrû aore ra e vaiiho ia ratou ma te hau, ia vai noa te hau e te oaoa. (Mataio 10:12, 13) Hau atu, e arataihia te feia e au i te mamoe e te poroi o te Basileia ra.—15/6, api 9.

▫ No te aha e mea faufaa roa ia ite i te parau mau o te Bibilia? Te faatiamâ nei te iteraa i te parau mau ia tatou i te mau haavare, te mau moemoeâ haavare, e te mau tiaturiraa hape. Ia ora tatou ia au i te reira, e haapuai te parau mau ia tatou ia faaoromai i te mau fifi e e horoa oia i te tiaturiraa o te tauturu ia tatou ia tapea noa i te tiaraa papu i raro aˈe i te tamataraa.—1/7, api 8.

▫ Eaha te hopoia matamua ta te amuiraa kerisetiano faatavaihia o tei mono ia Iseraela i te pae tino i rave? Te haamaitairaa taa ê e faaite i te rahi o Iehova i roto i te mau nunaa. (Isaia 43:21; Petero 1, 2:9)—1/7, api 19.

▫ Eaha te auraa o te mau parau a te aposetolo Petero oia hoi e tia i te hoê tane ia ‘faatura’ i ta ˈna vahine? (Petero 1, 3:7) Eita te tane e faahanahana ra i ta ˈna vahine e faahaehaa aore ra e faaiti ia ˈna. Te faaite nei râ oia na roto i ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa—o ˈna anaˈe e i mua i te taata—e te haafaufaa ra oia ia ˈna. (Maseli 31:10-31)—15/7, api 19.

▫ No te aha e nehenehe e parau e te tufahia ra te here na roto i te tiavaruraa i te hoê taata rave hara tatarahapa ore i te amuiraa kerisetiano? Ua riro te tiavaruraa ei faaiteraa here no Iehova e to ˈna mau eˈa. (Salamo 97:10) Te faaite ra te reira i te here no te feia e pee nei i te hoê oraraa parau-tia no te mea te faaatea-ê-hia ra ia ratou te hoê taata o te nehenehe e faaino ia ratou; e paruru atoa te reira i te viivii ore o te amuiraa. (Korinetia 1, 5:1-13)—15/7, api 25.

▫ Nafea e itehia ˈi e o vai “te tavini haapao maitai e te paari,” o tei faahitihia e Iesu i roto i te Mataio 24:45-47, i teie nei mahana? Te itehia ra oia na roto iho â râ i te ohipa o ta ratou e rave ra, i te pûpûraa i te mau buka niuhia i nia i te Bibilia, i te haapiiraa e te pororaa i te ‘parau apî maitai o te basileia,’ e i to ratou apee-maite-raa i te Parau a te Atua, te Bibilia. (Mataio 24:14; 28:19, 20)—1/8, api 16.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono